1,345 matches
-
în 1994. Ceea ce era adevărat în 1925 să se fi schimbat în opera postumă descoperită în 1945 și publicată între 1948 și 1968? Proble-ma esențială este, într-adevăr, cea a continuității sau a rupturii din Memoria colectivă în raport cu Cadrele sociale. Datarea, manuscrisul și carnetele Dosarele manuscrise, abuziv numite "manuscrisul" Memoriei colective, confruntate cu carnetele, contrazic în primul rînd datarea: Memoria colectivă nu a fost scrisă în 1942-1944, ci în mai multe reprize pe parcursul a aproape douăzeci de ani, din 1925 pînă
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
publicată între 1948 și 1968? Proble-ma esențială este, într-adevăr, cea a continuității sau a rupturii din Memoria colectivă în raport cu Cadrele sociale. Datarea, manuscrisul și carnetele Dosarele manuscrise, abuziv numite "manuscrisul" Memoriei colective, confruntate cu carnetele, contrazic în primul rînd datarea: Memoria colectivă nu a fost scrisă în 1942-1944, ci în mai multe reprize pe parcursul a aproape douăzeci de ani, din 1925 pînă în 1944. Prima fază a operei, semnalată în carnete din 1925, era o completare teoretică la Cadre. Această
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din 1925 pînă în 1944. Prima fază a operei, semnalată în carnete din 1925, era o completare teoretică la Cadre. Această primă etapă, atestată prin copierea integrală în carnetele din 1932 a criticii aduse de Blondel Cadrelor în 1926, permite datarea între 1926 și 1932 a primului manuscris, care constituie primul capitol din vechea ediție, "Memorie individuală și memorie colectivă". La aceeași dată Halbwachs notează că recitește Identitate și simultaneitate de Bergson. Această recitire metodică și reevaluarea sociologică a simultaneității vor
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
purtată cu fiul său, Adeodat, pe atunci în vârstă de 16 ani, care făcuse dovada unei uimitoare precocități în înțelegerea problemelor filosofice, precum și a unor însușiri intelectuale remarcabile, menționate de Augustin în unele lucrări ale sale (Confessiones, De vita beata). Datarea ei a putut fi precizată pe baza unor informații furnizate de autor: „în același timp, am scris o carte intitulată Despre Învățător, în care se discută, se cercetează și se află că nu există alt Învățător care-i învață pe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele referitoare la stilistică, limba literară, filologie, editarea critică a textelor și tehnica edițiilor, problema începuturilor scrisului românesc, semnalări de texte vechi, chestiuni de natură textuală: filiație, localizare, datare, studiere a izvoarelor etc. Se cuvin amintite numerele dedicate lui Mihail Sadoveanu (5/1955, 4/1980), Tudor Arghezi (4/1980) și Mihai Eminescu (5/1975). Un loc deosebit îl au cercetările referitoare la literatura română veche, unde se disting câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
publicat de Paul Iorgovici) și de Crișu Dascălu (Iorgovici și Condillac); despre literatura cu caracter didactic, semnate de Ileana Vîrtosu (Primele manuscrise românești ale „Întâmplărilor lui Telemac”. Descriere și Un manuscris românesc al „Întâmplărilor lui Telemac” de Fénelon: filieră, localizare, datare, paternitate) și de Florentina Zgraon (Tipăriturile vieneze din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și unificarea limbii române literare), un articol despre traducerile din Voltaire, semnat de Violeta Barbu (Cele mai vechi traduceri din Voltaire în limba română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
simte nici o timorare pricinuită de responsabilitatea, imensă, a judecății formulate pentru istorie. M. îmbracă rar haina de sacerdot învestit cu puteri supreme, cum va face Miron Costin. Îi convine ipostaza de scriitor, de cărturar (inventator al unor sisteme complicate de datare și utilizator al unui nomenclator de demnități bizantine) ce nutrește simpatii și antipatii. Nu îi lipsește însă măsura. Cheltuiește multă osteneală pentru edificarea elogiului, dar nu transformă istoria vieții și întâmplărilor lui Petru Rareș într-o hagiografie. El face din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
că e vorba de o perioadă de mai bine de 20 de ani. Plutarh netrăind mult după anul 120 sau 126 (opinia lui Robert Flacelière), Începutul sacerdoțiului său ar putea fi situat Între anii 85 și 901. Printre indiciile de datare, putem cita dedicația către Sarapion 2, cea către Terentius Priscus, un roman, prieten cu Plutarh, din De Defectu... Personajele celor trei scrieri sunt aproximativ aceleași: Ammonios și Lamprias iau parte la primul și la ultimul dialog, Theon la primul și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ar justifica entuziasmul manifestat de Plutarh pentru opera de reconstrucție a sanctuarului. Totuși, nu suntem Întru totul de acord (pentru motivele pe care le vom prezenta ceva mai departe) cu un alt argument pe care R. Flacelière Îl propune În favoarea datării sale: deosebirea radicală care ar exista Între inspirația profetică din De Defectu... și cele din De Pythiae.... Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarhtc "Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarh" Chiar dacă explicația decadenței oracolelor propusă de Ammonios În dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Babii, în straturi, păreți ori stânci", remarca prezența cărbunilor de pământ, "conținând multă pucioasă foarte nimerită pentru facerea vitriolului"10 și a pietrei acre, pe valea Tarcăului, lângă schitul cu același nume. Raportul său, prin natura și esența informațiilor, îngăduie datarea altor câteva "memoaruri", purtând aceeași semnătură, relative la necesitatea și posibilitățile înființării unei "băi de fier" în Moldova 11. Reluând unele idei cuprinse în studii mai vechi și îndeosebi în cel din anul 1842, Despre lucrarea băilor de metal, inginerul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de Gabriela Tănăsescu Prefață de Gheorghe Lencan Stoica INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață Machiavelli și Renașterea italiană: o cercetare istorică originală / 7 Capitolul I. Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului / 15 Capitolul ÎI. Enigmă Principelui / 37 Capitolul III. Datarea Principelui: începuturi și încheieri / 71 Capitolul IV. "Exilul" imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către Vettori / 93 Capitolul V. Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona / 159 Capitolul VI. Clientelismul și statul florentin în secolul al XV
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Renaissance Philosphical Texts, vol. 2: Political Philosophy, Jill Kraye (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1997, p. 274-285. Witt, Ronald G., "În the Footsteps of the Ancients", în The Origin of Humanism from Lovato to Bruni, Londra, Brill, 2000. Capitolul III Datarea Principelui: începuturi și încheieri* Să începem prin prezentarea unor documente recent descoperite referitoare la Niccolò Machiavelli. Detaliile biografice pot fi la prima vedere copleșitoare, dar lumină pe care aceste documente o revarsă asupra cronologiei compunerii Principelui de către Machiavelli ne ajută
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
probabilitatea că dificultățile cu care se confruntau frații acum să fie speranțele diminuate după eșecul dedicării Principelui de către Machiavelli lui Lorenzo de' Medici cel Tânăr. * * * Cu mult timp în urmă, Gennaro Sasso a subliniat că argumentele invocate de specialiști cu privire la datarea scrierilor lui Machiavelli Pricipele și Discursuri a fost de multe ori legată de ipotezele propuse de aceiași specialiști asupra scopului lui Machiavelli în scrierea tratatului 32. Ceea ce Machiavelli a vrut să facă sau să arate în Principele a constituit o
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau mai puțin o lucrare neterminata și, de aceea, conține greșeli regretabile. Alții au susținut că aceasta este o bijuterie retorica perfectă: Principele, consideră ei, corespunde obiectivelor autorului și nu conține greșeli grave. Atât de mult s-a scris despre datarea Principelui încât Pavel Larivaille l-a numit recent un rompicapo sau puzzle, "în așteptarea Pietrei sale din Rosetta"34 [în așteptarea descifrării sale]. Cu toate acestea, după cum sugerează și analogia, acest lucru nu înseamnă că progresul este imposibil. Așa cum vom
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ricci, Ghiribizzi a fost atribuită anilor 1512-1513 și considerată a fi adresată lui Pier Soderini, fostul conducător al statului florentin. Ghiribizzi anticipează multe dintre ideile regăsite mai târziu în Principele, idei care privesc aspecte ce derivă din apărarea Fortuna, astfel încât datarea lucrării în 1506 face clar angajamentul de lungă durată al lui Machiavelli în privința ideilor tratate în 1513 în Principele. Așa cum spunea Roberto Ridolfi: "Redatarea scrierii Ghiribizzi din iarnă 1512-1513 în septembrie 1506 conduce la o colosală revizuire a biografiei lui
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Machiavelli nu putea fi scris decât după ce Massimiliano a fost învins la Marignano. El datează astfel versiunea finală a Principelui la scurt timp după Marignano, în septembrie 1515, și moartea lui Ferdinand al Spaniei, în 23 ianuarie 1516. Dar datarea finalizării Principelui după Marignano aduce cu ea noi întrebări. Pentru început, așa cum a subliniat Hans Baron, Machiavelli nu menționează Marignano în Principele: nici în lista de bătălii desfășurate timp de "douăzeci de ani" din capitolul 26, nici în altă parte
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poate lua în considerare o greșeală a copistului care a citi greșit abrevierea "9bre" că "7bre". Există totuși o problemă legată de Machiavelli și de migrația sturzilor ce merita să fie studiată în legătură cu argumentul anterior, deoarece nu avem încă o datare sigură pentru un sonet al secretarului florentin intitulat I Tordi. Dedicat lui Giuliano de' Medici, căruia foarte probabil i-a fost dedicat Îl Principe conform scrisorii din 10 decembrie, poemul afirmă că urmărește un stol de sturzi. Giuliano a fost
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli că "în sfârșit, am vânat sturzi cu mâna mea... și așa am stat toată luna septembrie; pentru ca ulterior această să se încheie... spre marea mea neplăcere". Un amendament ce priveste dată din octombrie ar fi susținut precedentă (dar greșită) datare a vânătorii cu capcanele de sturzi, care a fost deja copiată în text. Există, totuși, un element suplimentar în corespondență precedentă a lui Machiavelli care probabil a contribuit sau poate a fost chiar sursă confuziei cronologice evidente a copiei din
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the prince and The Prince of Machiavelli", Gilbert a oferit o perspectivă deosebit de interesantă cu privire la respingerea de către Machiavelli a ideilor primilor umaniști, dar, putem demonstra, în anii de după război el și-a schimbat poziția. Deja în perioada elaborării studiului asupra datării Discursurilor, publicat în 1953, este clar că Gilbert, ca și Baron, a văzut în Principele o lucrare excepțională în comparație cu restul scrierilor sale. Discursurile sunt considerate a fi născute dintr-o tradiție republicana umanista și de aici extrasa importantă lucrării 14
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Discursurile sunt considerate a fi născute dintr-o tradiție republicana umanista și de aici extrasa importantă lucrării 14. Cu trecerea anilor s-a dovedit a fi mult mai ușor de luat în considerare marele dezacord dintre Baron și Gilbert în privința datării lucrărilor Principele și Discursuri și de uitat punctul care i-a unit înainte de orice: subliniind importanța majoră a Discursurilor și interpretând lucrarea că opera tipică pentru umanismul florentin, Baron și Gilbert l-au situat pe Machiavelli în republicanismul clasic 15
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dell'età modernă, Bari, 1995. 57 Edward Hyde, "Earl of Clarendon", în Essays Moral and Entertaining, vol. 2, Londra, 1815, i., pp. 245, 246. ----------------------------------------------------------------------- WILLIAM J. CONNELL 6 1 Prefață Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului Enigmă Principelui Datarea Principelui: începuturi și încheieri Exilul imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către... Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la ciclul Patimilor ies în evidență, după cum am arătat, prin dialogurile vii și nu lipsite de umor (dar și prin săgețile antiiudaice, de-acum tradiționale în cadrul acestei teme). Cercetătorii nu sînt siguri în privința situării culegerii (Alexandria? Siria-Palestina?) și nici în privința datării (ei oscilează între secolul al V-lea și secolul al VII-lea). Bibliografie. Ediții: Viața și sermones în PG 86, pp. 297-462 (cu trimitere la volumele din PG unde se găsesc discursurile atribuite altor autori), pentru celelalte redactări și versiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
J. Gribomont, cristologia lui Evagrie a fost în centrul dezbaterilor nu în timpul crizei origeniene din 399-400, ci în timpul celei din anul 515 și după aceea. Ar fi așadar just să semnalăm importanța polemicii antiorigeniste din tratatul 11, însă în favoarea unei datări analoage celei propuse de Chadwick. Tratatele sînt următoarele: (1) Legea duhovnicească e o culegere de maxime pe diverse teme de viață spirituală, după modelul apoftegmelor sau al centuriilor; (2) Despre cei care se cred indreptățiți prin faptele lor este tot
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
s-au împărțit, unii socotindu-l teolog, legiutor, poet, muzician, călător și ostaș, deci o personalitate istorică, alții socotindu-l un personaj născocit. Se pare că Aristotel nu credea în existența istorică a pesonajului. Analiaza poemelor atribuie lui Orfeu o datare mai timpurie decât sec. VI d. Hr. Unii cercetători, studiind etimologia termenului orpheus consideră că derivă din radăcina orph (bezna) deși această etimologie e hazardată, se crede că la origine ar fi fost o divinitate a întunericului sau, dimpotrivă, un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
referă la numărarea și nu cântărirea barelor metalice, procedeu aplicat până atunci în procesul schimbului. Apariția monedei metalice în forma sa cea mai cunoscută, aceea de monedă metalică bătută este situată în jurul anului 500 î.Hr.471 Toată dezbaterea în jurul acestei datări a apariției monedei metalice bătute se bazează pe Herodot, care vorbește, în scrierile sale, despre moneda bătută de regele Lydiei, Cresus 472. Monedele bătute de Cresus au fost din aur și le găsim în literatura de specialitate sub denumirea de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]