2,277 matches
-
din ale lui Păcală se află în Basmele lui Andersen și-n alte colecții. Ceea ce e original e modul de a le spune, e acel grai românesc cu care se-mbracă ele, sânt modificațiunile locale, potrivite cu spiritul și cu datinile noastre. Dăm o probă asemănătoare din colecția lui Au[e]rbacher: Un șvab trece prin orășelul Weilheim. Unul trece c-un car mare încărcat cu gunoi, și când cineva-l întrebă: "De ce se întoarce cu carul" el răspunde: Am uitat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a se proclama dictator al republicei Ploieștilor, nu to[c]mai din grația lui Dumnezeu, dar prin voința națională; dacă așadar demagogi de rând ridică stindarde de principii și iau aere de oameni mari, desigur că nici legile, nici datinele generației noastre nu se opun ca un om de vaza și de influența unui Dimitrie Ghica să profeseze orice credințe va voi, să susțină pe cine i-o plăcea. N-am făcut din aceasta nici o acuzare și admitem ca pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Basarab, a le putea readuce ar fi merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu există pentru un asemenea partid. Izvorul întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e cu totul întrerupt. Domnia străină a început cu desființarea treptată a oștirii, în urmă a venit despoiarea tuturor claselor societății, scăderea repede a populației, care în secolul trecut nu mai ajungea nici la un milion. Sentimentul de drept și datinele vechi dispărând, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viața oamenilor. Sub domniile străine se tipăresc adevărați codici în locul legiuirilor bisericești de mai nainte. Precum corupția îmbătrînește pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necesități politice pot face să înclinăm spre Austria, dar necesități, nu simpatii. Simpatiile românilor din petecul liber al pământului lor nu se pot câștiga decât prin respectul pentru naționalitatea lor, astfel cum se prezintă ca limba, ca tradiție religioasă, ca datină și obicei, {EminescuOpXI 338} 18. "Romînul", "Presa", "Observatoriul", "Vocea Covurluiului", "Democrația națională", "Telegraful", ziare cu care polemizează Eminescu. Daca acest singur punct ar fi câștigat n-am vedea într-adevăr nici o greutate în punerile la cale de natură economică. Când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reîmprospătat prin discuțiile cu prietenii ardeleni amintiți, ținutul Sătmarului revine în articolele lui M. Eminescu. Anul 1882 este cel mai bogat în exemplificări: "...Azi limba este una de la Satmar până în Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin până în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și al veacurilor..."17 Sau: "...În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care unesc cele două domenii. Capitolul I Morala și dreptul 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice Nu există un acord general cu privire la utilizarea termenilor de etică și morală. Etimologic, termenul etică provine de la grecescul ethos, care însemna "obicei", "datină" sau "obișnuință", iar termenul morală provine de la latinescul mos, mores, care însemna același lucru ca și ethos pentru greci 1. Investigând sesurile originare ale celor două vocabule, T. Cătineanu observă că deși, la început, cei doi termeni aveau aceeași semnificație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trei ambasade și demararea activității diplomatice la Tripoli, Doha și Ryadh, inclusiv determinarea deschiderii la București a ambasadelor Libiei, Qatarului și Arabiei Saudite. Fiind vorbitor de limba arabă, cunoscător al spațiului din Orientul Mijlociu, al istoriei și civilizației, al obiceiurilor și datinilor din regiune, am avut contribuții personale, înscrise în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, pe linie diplomatică în cadrul importantelor acțiuni de politică externă românească în relațiile cu statele arabe. Gânduri și fapte personale în suișul și coborâșul din raporturile României cu țările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și al sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul de redacție al revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
acela de a difuza „luminile” culturii la țară. Cele mai multe articole cuprindeau informații agrotehnice și economice. Alături de acestea au apărut însă și unele de interes mai general, cu subiecte istorice, scrise de D. Bolintineanu și Gr. G. Tocilescu, sau consacrate literaturii, datinilor, moravurilor și credințelor populare, scrise de G. Dem. Teodorescu. Revista a publicat multă literatura, aleasă pentru a corespunde gustului cititorilor de la sate. Au fost reproduse câteva dintre poeziile și traducerile lui I. Heliade-Rădulescu, incepand cu Zburătorul. Un alt poet consecvent
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
povestirii Remember datează din 1911, bănuiala ne poate fi confirmată. Atunci când Îi face portretul lui Aubrey de Vere (trimitere directă la Aubrey Beardsley?), „păpușa sulemenită”, de o „frumusețe stranie”, efeminat, tandru și seducător, Mateiu I. Caragiale nu uită să adauge: „Datina căreia Brummell i-a pus pecetea numelui său trăia În Aubrey de Vere În deplină strălucire”. Din chiar prima frază despre Mateiu nu ne-am putut Înfrâna dorința de a-l descrie drept fiu al tatălui său. Oare de ce? Întâi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandysm*" Situarea lui Aubrey de Vere Într-o societate spirituală atât de Îndepărtată nefiind destul de convingătoare, scriitorul a simțit nevoia de a-i găsi o comunitate mai apropiată În timp: „Aflând ce era, l-am Înțeles pe dată În totul; datina căreia Brummell i-a pus pecetea numelui său trăia În Aubrey de Vere În deplină strălucire. Până și plăcerii de a se sulemeni Îi găsisem astfel tălmăcirea: cei dintâi locuitori ai Albionului de care se pomenește nu-și boiau În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iliescu, O., Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002. Ionete, C., Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993. Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Johnson, P., Dușmanii societății, Editura Humanitas, București, 2013. Josua, C.-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jude, I., Paradigmele și mecanismele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Apud Cosmin Marinescu, Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012, p. 75. 376 Nicolae Iorga confundă apariția monedei cu apariția monedei metalice. Iată ce spune: "Moneda a apărut mai întâi în Grecia". Vezi Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 377 În toată această cronologie există un clar element de convenționalitate. Am folosit ca surse părerile lui Imanuel Geiss, Marx, dar și Encyclopedia Universalis, Corpus (Messiaen-Natalité), Editeurs à Paris, pp. 668-700, "Monnaie", unde
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atunci; Între timp, numeroase cărți dedicate mitologiei românești au intrat În biblioteci, iar după 1989 mai multe titluri importante din bibliografia canonică a antropologiei culturale au fost traduse și publicate. Folcloriștii autohtoni au realizat câteva dicționare referitoare la figurile mitologice, datinile și sărbătorile populare, iar unele dicționare de sociologie și o traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la reptile, păsări, pești ...” (vezi și C. Bell, 1992, p. 73; J. Cazeneuve, 1989, p. 64; J. Maisonneuve, 1988, p. 7; R. Schechner, 1993, p. 228). În cadrul științelor sociale, termenul ritual se aplică unor serii deosebit de variate de manifestări: obișnuințe, datini (obiceiuri), protocoale de comunicare, etichete, convivialități, performanțe (teatralizări), ceremonii etc. Dacă restrângem sfera de investigare numai la zona ultimei categorii, studiate În mod privilegiat de antropologia culturală, constatăm că avem de a face cu alte serii de fenomene și de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o categorie mai adecvată pentru activitățile formale cu conținut laic. Aceeași distincție este avansată și de Edmund Leach (1972, p. 521): „Ritul este, de obicei, folosit pentru pentru acel corp de obiceiuri asociate În mod specific cu activitățile religioase, În timp ce datina și ceremonia devin categorii reziduale, pentru descrierea activităților laice”. Cealaltă axă de diferențiere a fost sugerată de R. Firth (1967). Din punctul său de vedere, ceremoniile ar trebui să se refere la acele manifestări care confirmă, exprimă și consacră ordinea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stereotip, prin funcții sociale sau psihologice și prin faptul că sunt codate de o anumită tradiție sau convenție socială. În această discuție, prima disctincție care trebuie făcută este Între obicei (custom, coutume) și obișnuință (habit, habitude). Termenul obicei (sinonim cu datină, cutumă) este folosit, mai ales În studiile de folclor, ca un termen alternativ pentru ritual sau ceremonie: „O activitate performată Într-un mod atât de regulat, Încât a ajuns să fie considerată un comportament așteptat sau o parte din protocolul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alta În locul celei pe care ai luat-o de la el. Uneori, el se gândește la ea. Și de aceea este bolnav acum” (J.A. Grim, 2003, p. 95). Pentru vindecarea prin transă, putem invoca exemplul românesc al ceremonialului Călușului. Această datină complexă implică rituri de fertilitate, rituri de purificare și propițiere, rituri de alungare a puterilor malefice și rituri de vindecare magică. Exemplul de mai jos, preluat din studiul de referință al lui Gail Kligman, sintetizează datele din arhivele folclorice: Vindecarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semnificație aparte În plan religios sau politic cu concepțiile arhaice despre transferul de viață de la om la natură sau creații culturale - 1943, 1995), folcloristul român consideră că practicile asociate „vânzătorilor de umbre” sunt raționalizări tardive ale unor sacrificii umane primordiale. Datina amintită implică luarea, cu o sfoară, a măsurii umbrei unui om, pe ascuns, „vânzarea” acestei măsuri constructorilor și apoi Îngroparea măsurii la temelia unui edificiu. Pe o arie limitată, după câte se pare, la popoarele balcanice, se mai obișnuiește zidirea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oamenilor cum a fost creată Lumea și tot ce s-a Întâmplat după aceea. Din această perspectivă, un rit de vară precum Caloianul ne oferă o multitudine de elemente ceremoniale și de configurații mitologice: În unele părți din Muntenia este datina ca În fiecare an să se adune În marțea a treia după Paști, des-dimineață, mai multe fete, În etate de la 5 sau 6 ani În sus, la un loc și apoi, Împărțindu-se, după etate, În două sau mai multe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum rămas În fază de proiect. Ulterior, Tudor Pamfile nu a mai folosit pentru colecția de texte publicată În 1916 termeni precum „folclor”, „studiu etnografic”, „din viața poporului român”, „datini”, „credințe”, ci a făcut apel la noțiunea integratoare de mitologie. Poziția sa este singulară și nu-și va găsi ecou decât mult mai târziu, când alți cercetători precum Marcel Olinescu (Mitologie românească, 1944), Romulus Vulcănescu (Mitologie română, 1985) și Mihai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au În comun o exigență și rigoare metodologică prin care se distanțează de hermeneutica speculativă și se apropie de mecanismul demonstrațiilor științifice. După cum am arătat anterior, faptul că mitologia nu poate fi identificată ca o evidență etnografică (de tipul unei datini sau a unui text folcloric) duce la situația (oarecum paradoxală) În care pentru o anumită cultură nu există o singură mitologie, ci mai multe mitologii, suprapuse, nu radical diferite, dar nici perfect identice, mitologii rezultând atât din modul de constituire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acum secundar, fiindcă mitologia există și se individualizează nu ca o relicvă a unor forme străvechi, ci ca un sistem mereu viu de ordonare și semnificare a realității Înconjurătoare, cu ajutorul unor unități simbolice luate din toate subsistemele culturii populare (de la datini la cântece lirice, de la ghicitori la legende etc.). În felul acesta, perspectiva propusă de mine conduce nu atât la definirea și descrierea unei mitologii populare românești, ci la mitologizarea Întregii culturi populare. În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Politics of the Street: Festive Culture in the Early American Republic, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Nicholls, David, 1993, „Addressing God as a Ruler: Prayer and Petition”, În The British Journal of Sociology, vol. 44, nr. 1 Niculiță-Voronca, Elena, 1903, Datinile poporului român (adunate și așezate În ordine mitologică, Tipografia Izidor Wiegler), Cernăuți Niculiță-Voronca, Elena, 1908, Studii de folclor I, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Niculiță-Voronca, Elena, 1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]