1,962 matches
-
avea de a ajuta la soluționarea acestor dou) probleme. Rezolvarea acestora este esențial) pentru securitatea Israelului”. În prezent situația e cam albastr), dar sunt semne Încurajatoare. Este posibil ca anarhia din Liban s)-i fi speriat și s)-i fi deșteptat pe sirieni. „Indiferent În ce direcție se Îndreapt), Israelul trebuie s) ia inițiativa politic)”, spune Janowitz. Desigur, aceasta implic) riscuri mari. Situația militar) este delicat). „Echilibrul intern din Israel este slab și fragmentat.” Cu toate acestea, trebuie s) se fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dezvăluie În monden sportivul Andronic un erou cosmocrator. De semnalat În roman și experiența onirică: Dorina trăiește mai Întâi experiența erotică În somn, anticipând ceea ce se va Împlini pe insula magică. Situația din Domnișoara Christina se repetă: personajul visează, se deșteaptă din vis, reflectează și duce mai departe inițierea erotică. Trezită, ea ajunge pe insula din mijlocul lacului și ce urmează este la fel ca În Cezara: o Împlinire edenică, o alcătuire paradisiacă prelungită, simbolul cuplului primordial, realizat prin puterea magiei
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a zugrăvit-o Thomas Gray24 ridicând mormântul la rang de simbol al civilizațiilor: "Oare un mausoleu încărcat cu o inscripție lungă sau cu o statuie poate chema din nou la viață cenușa rece a trupului? Sau glasul oamenilor ar putea deștepta oare tăcerea pulberii?"25 În comparație cu poetul englez, trebuie să vedem la Eminescu o mutare de accent: nu readucerea "la viață" a celor morți ("căci morți sunt cei muriți" "nu-nvie morții, e-n zadar copile") este privilegiul celor vii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai cu hărnicie școli românești prin sate, biserica și școala fiind stâlpii de foc ai susținerii românilor. Școala le-a luminat mintea, iar biserica a sfințit lumina venită de la școli. Cabinetele de lectură, gazetele, petrecerile populare și chiar șezătorile au deșteptat poporul și l-au strâns în casele naționale ridicate de țărani fără nici o contribuție a autorităților, l-au ferit de focul crâșmelor, iar băncile și societățile culturale și studențești de tipul „Arcașul” l au scos din ghearele cămătarilor și l-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și 2 cumulate, la 14 februarie 1923, sub conducerea unui comitet, redactor responsabil Gheorghe Băițan, redacția și administrația în strada Veteranilor nr.1 b, cu un anunț chiar pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce piciorul în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai fiecare număr, Deșteaptă-te Române mai târziu abundă în materiale antievreești; în nr.910 din 8 aprilie 1923 publica „Proiectul de statut al Societății Corpul foștilor legionari și voluntari bucovineni din războiul pentru Unirea tuturor Românilor”, dar publica și articolul „Marea adunare constitutivă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ligei Apărarea Națională Creștină în Suceava (22 aprilie), iar la 24 aprilie apela: „la toate organizațiile județene și comunale ale L.A.N.C să-și îndemne membrii să se aboneze la gazeta noastră care este gazeta Ligei ANC.” În numărul 20, Deșteaptă-te române anunță că intră în vacanță în perioada 22 iulie - 16 septembrie 1923, pentru că, „membrii colectivului redacțional pleacă fie pentru ași reîmprospăta 73 puterile de muncă, fie pentru a organiza județele în Liga Apărării Naționale Creștine.” * La 18 noiembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de apărare național creștină, expresia dragostei lor și asigurându-i că vor stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie 1923, gazeta se tipărea la Câmpulung Moldovenesc - Tipografia „Școala Românească” - director Gh. Măzgăreanu. Deșteaptă-te Române nr.33 din 23 decembrie 1923 avea scris pe frontispiciu completarea: Organul Ligei ANC - zvastică - apare săptămânal. * Deșteptarea poporului Deșteptarea poporului apare la 1/14 decembrie 1901, foarte neregulat, până la 10 aprilie 1904. Scris anume pentru popor. Unele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Jurowschi, însărcinat cu execuția.” ...” În noaptea de 17 iulie, Voicov s-a prezentat la orele 2 noaptea în casa lui Ipatiew. Voicov era însoțit de președintele comisiei executive din Ecaterinenburg, Jurowschi, de-a raportat că întreaga familie a țarului fusese deșteptată și dusă într-o odaie subterană. Se spusese țarului că urmează să fie transportat, cu toată familia, în altă regiune mai îndepărtată, spre a li se asigura liniștea. La ora 2 și 45 noaptea țarul s-a apropiat de Jurowschi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni inteligențele din țară și de peste meleagurile ei spre a înlesni pe osebite căi ale literaturii, împlinirea scopului Soțietății: a deștepta simțămintele amorțite...” Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională, pentru limba vie și frumoasă a poporului, să promoveze talentele, să practice o critică nepărtinitoare. În primele numere s-au publicat „Protocolul Adunării Generale a Soțietății”... ținute la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de-a dreptul! - revista, se vede, își face datoria întocmai, cum spune directorul ei Iancu I. Nistor încă de la numărul 1 a pornitei la drum: „Dorința noastră cea mai vie, de care suntem însuflețiți la editarea acestei reviste, este ca să deșteptăm în publicul român gustul pentru lucrări literare românești de valoare și ca să facem ca ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale românești. Căci numai astfel pot propăși orice dezvoltare literară a particularităților noastre naționale.” Privind în urmă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-o Samuil Morariu Andrievici, Mitropolitul Bucovinei de mai târziu, vorbind despre „Istoria fondului religionar gr - or din Bucovina”, publicată în „Calendarul Bucovinei” pe anul 1874. Al treilea conferențiar a fost Ion Drogli, care a vorbit despre „Chipul cum poate învățătorul deștepta și înainta dragostea către națiune”. Miron Călineascu conferențiază despre „Încreștinarea românilor”, conferință publicată în „Calendar” pe anul 1875. Ion Gh. Sbiera mai ține a doua conferință despre „Originea românilor”, publicată tot în Calendarul anului 1878. Prof. Ion G. Sbiera își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea națională, una dintre ideile-forță ale manualului, era extrasă în final din presupusa ei istoricitate, devenind o axiomă atemporală: "este veșnică, după cum veșnic este și poporul român"372. După
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nr. 595, 2001), Dan C. Mihăi lescu (Ziarul de duminică nr. 8, 2001) ș.a. t.a. februarie 2014 notă asupra ediției (2014) 41 Bucureștii de altădată 1871-1877 o lămurire Pe lângă atâtea reprezentări noi, războiul cel mare, nu știu de ce, a deșteptat impulsivitatea publicării Memoriilor. În fiecare zi la vitrina librăriilor din marile centre vedem un nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-au fost profesorii. Încă din liceu un sentiment se deșteaptă în noi și un număr de oameni ne atrag către ei. Acest sentiment este politica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberalismului. Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Costache Rosetti, Nicolae Ionescu etc. sunt oamenii cari înflăcărează tineretul și pregătește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trebuia să vină în fiecare sâmbătă să facă slujba „pentru copii“. Acesta era „sparaclisul“. Copiii erau siliți să stea îngenuncheați sub patrafirul preotului care le citea slujba. Părinții nu participau niciodată. Dar aceste sâmbete, cu tot aparatul lor, n-au deșteptat deloc simțul meu religios. 12. Dimitrie Ananescu (1831-1885), care a fost și director al Liceului Sf. Sava. 13. Dimitrie Laurian (1846-1906) a fost profesor de filozofie la Colegiul Sf. Sava înce pând din anul 1871. 14. Ion Dragomir, și el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avea a se mărgini ca simpli funcționari polițienești și prin mijlociri oficioase să ferească populațiunile de putincioasele neajunsuri și conflicte, lăsând ca autoritățile municipale, în fața comandanților de trupe, să reprezinte comunele ocupate. 3) Populațiunile de-a lungul Dunării au fost deșteptate de a-și retrage familiile și averea în comune mai depărtate de fruntarie 31. Orice fapte noi se vor produce, vor fi de îndată aduse la cunoștința publică. I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, I. Docan, G. Chițu, I. Câmpineanu, general Cernat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreo 15 sau 20 minute, apoi monitoarele s-au retras pe brațul Măcinului.74 Rușii hotărâră însă să se descotorosească de aceste monitoare care erau supărătoare. Într-o noapte fără lună, cam pe la 1 după miezul nopții, câteva bubuituri mă deșteptă. Și fiindcă locuiam aproape de malul Dunării, am ieșit repede: însă liniștea se restabilise. anul 1877 355 rugându-l pe domnitor să primească medalia „pentru Virtutea militară“ acordată „în amintirea“ zilei de 15 mai „când Măria-sa s-a aflat în mijlocul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
odinioară gigant prin înălțime, Amar prin fanatizmu-ți, puternic prin cruzime. Ai revărsat pe lume și groază și rușine Și te-ai scăldat în sânge, pân’ ce ai dat [pept] cu mine: De-atunci au trecut secoli!... Plăpânda omenire S-a deșteptat, și numai tu stai în adormire. Ademenit de visuri nebune și trufașe Făr-a pătrunde norii care te țin în fașe, Orb uriaș cu cârjă, tu genele-ți ridică Și vezi l-a tale poale cât umbra ți-e de mică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți, ca unul, vom striga: Fugi, te du peste hotare, Nu te vrem, măria-ta!21 Mă opresc aici. Aceasta era literatura politică a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este rea, iar răul este social. Aceasta este descoperirea pe care Rousseau a proclamat-o fără încetare, în toate registrele"114. "Un copil, pe măsură ce-și întinde relațiile, nevoile, dependența activă sau pasivă, sentimentul raporturilor sale cu aproapele se deșteaptă și produce sentimentul datoriilor și al preferințelor. Atunci copilul devine imperios, gelos, înșelător și răzbunător. Astfel ne putem explica cum de omul se naște bun și societatea îl face rău."115 În viziunea lui Rousseau, legătura socială este cea coruptă
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
învață de frica pedepsei sau pentru o recompensă, ci pentru că astfel își satisface o trebuință. Educația funcțională "ia ca bază trebuința copilului, interesul său de a realiza un scop, acesta fiind stimulentul natural al activității pe care voim să-l deșteptăm în el"271. Învățarea devine atractivă cînd educatorul ține cont de pornirile naturale ale copilului. Natura copilului cere ca instrucția să se realizeze prin activitate manuală și să fie întemeiată pe satisfacerea directă sau indirectă a intereselor naturale ale copilului
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
necesitatea dezvoltării copilului pe toate planurile, "a conserva, îndrepta și dezvolta puterile corporale și spirituale", acordînd însă prioritate unității și armoniei între puterile corpului și cele ale sufletului. În spirit rousseauist considera că unul dintre scopurile educației era de a deștepta și cultiva în copil toată deșteptăciunea și capacitatea ce-i este dată ca om și individ, deci a dezvolta la maxim potențialitățile fiecărui individ. La originea concepției pedagogice a lui George Barițiu se află admirația pentru filosofia iluministă derivată îndeosebi
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
înainte de răsăritul soarelui, ca să le crească fiecare lucru peste an precum crește de atunci ziua. în ziua de Adormirea Sf. Ana [25 iulie], țăranii nu lucrează și nici nu dorm în acea zi, crezînd că nu s-ar mai putea deștepta. Andrei Spre Sf. Andrei [30 noiembrie] se fac cruci pe la ferești cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănîncă cu toții usturoi, de care miros fug strigoii. La Sf. Andrei umblă strigoii. Ca să scapi de ei, trebuie să ungi casa, pe la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd îți mor copiii, pe cel nou-născut aruncă-l în drum, și cine l-o găsi să-l boteze. Copilul care de mic e deșteptat va muri. Cînd un copil e apucat de boală grea și nu poate să se vindece, i se schimbă numele, prefăcînd o vînzare cătră altă femeie. Cînd îți mor copiii, să-i vinzi pe fereastră altora, și cu banii ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]