1,932 matches
-
de jubilație sunt scurte, înșelătoare - mici amăgiri de sine într-un lanț al eșecurilor. Singura dimineață în care Marlowe se scoală binedispus se desfășoară sub semnul inutilității absolute, al inconsistentului și al zădărniciei desfigurante: A doua zi dimineața m-am deșteptat târziu, din pricina onorariului substanțial pe care-l câștigasem cu o seară înainte. Am băut o cafea în plus, am fumat o țigară în plus, am mâncat o felie de șuncă în plus și, pentru a trei suta oară în viață
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
așezate Între subiect și predicat, dar numai când subiectul este așezat Înainte de predicat: „Povestea bătrână, În măreția codrului, aduce Înfiorări pe chipurile lor trudite” (M. Sadoveanu); - se despart prin virgulă substantivele În cazul vocativ: „Am trei copii, Costică!” (I.L. Caragiale), „Deșteaptă-te, române!”; - după interjecții se pune virgulă: „Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg?” (I. Creangă). Observație După interjecție se poate pune, așa cum am văzut, și semnul exclamării. Când interjecțiile sunt urmate de un substantiv cu care formează În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sale economice și a validitării șsic!ț sale individuale, i-a deschis drumul spre activități nebănuite. Secolul al XIX-lea a adus cu sine mișcarea feministă cu tendințele sale spre un individualism extrem; concepția feministă s-a înrădăcinat și a deșteptat un curent nou de idei; opinia publică a fost silită să dezbată și să promoveze posibilitățile de muncă și educație pentru femei, apropiindu-le de standardul bărbaților. Aceasta nu a putut să nu aibă înrâurire asupra femeilor din toate straturile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeie normală, intelectuală sau ba, care să nu fie atrasă de preocupări practice și din toate „autenticele intelectuale” ce am întâlnit în viață - la noi și aiurea - nici una nu disprețuiește contactul intim cu materia, nici una nu disprețuiește bucuria de a deștepta, din elemente inerte, un fel de viață, transformându-le, înnobilându-le prin rostul ce le dăruiesc! Femeia intelectuală, mânuind materia în gospodăria familiei ei, nu asigură numai bunul trai al acesteia, dar și răspândește în jurul ei respectul și înțelegerea pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și simte intens nevoia comunicării pentru a-și disimula singurătatea, efemeritatea, absurdul, fiind interpretul unui cântec de demult, desuet și sentimental. Înseși ritmurile, caracterul reiterativ al vieții („Ca niște minutare pe un cadran / Ne învârtim pe-același loc închis / Ne deșteptăm și iar cădem în vis”) fac versul „banal”, „trist, monoton și vechi”. Poezia lui B. are o atmosferă specifică, tenebroasă și apăsătoare. Metaforele relevă sensuri și conotații negative, iar lexicul este suprasaturat cu noțiuni din sfera semantică a morții, descompunerii
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
se petrece în jurul său atât cât îi permitea familia de spirite din care făcea parte. P.P. Negulescu avea să remarce linearitatea gândirii și simțirii acestei mase de oameni, care în pragul Renașterii, când împrejurările istorice îi vor permite, se va deștepta, va înlocui un mod de a fi cu altul, va afirma, chiar dacă în cadrul aceleiași Biserici, un nou mod de exteriorizare. Omul medieval începe să se considere pe sine însuși „ca întreg, ca individ în înțelesul etimologic al cuvântului, să descopere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
superioare acelora cărora le succed. Particularitățile medievale vor continua să coexiste cu tonalitatea vieții impuse de Renaștere și Reformă. Fenomenul de tranziție trebuie urmărit și înțeles pe tot cuprinsul continentului, chiar dacă nuanțele sunt deosebite; în spațiul centro-oriental, homo europaeus se deșteaptă lent, uneori însă o lungă îngemănare a luminilor cu umbrele aduce meditații profunde și viabile. Conștient sau nu, lumea începe să trăiască între două epoci: între medieval și modern. Prima etapă a genezei organismului spiritual european o vom descoperi ca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
până la societatea intelectuală a Sud-Estului, unde neoelenismul propagă valorile de primă mână ale culturii iluministe franceze, adică din capitala Prusiei Orientale și până în orașele-reședință ale Țărilor Române, conceptele lui Rousseau sunt provocatoare, pun în mișcare marile minți și, odată cu ele, deșteaptă o omenire frustrată de libertate, comuniune, fraternitate. În vecinătatea celor menționate, să cităm un alt nume de rezonanță europeană, ale cărui scrieri au o excepțională audiență în societățile est-centrale, ca și în acelea apusene. E vorba Dimitrie Cantemir. Am pornit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Isus, susține el, este adevăratul Dumnezeu al lui Israel, dar trebuie provocat la o atitudine directă. Acest lucru nu poate fi obținut decât prin Împingerea Lui În mijlocul arenei, adică prin predarea Lui În mâinile lui Caiafa. Atunci El se va deștepta și va elibera poporul de sub tirania romană. Dacă Isus este cu adevărat Dumnezeu, atunci El va pricepe, și nu numai atât, dar va și legitima fapta lui Iuda, răsplătindu-l cum se cuvine. Trădarea este, În ultimă instanță, un gest
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mai cu seamă „ideea-formă”, „spiritul” din care s-au înfiripat. Sub privirea lui scormonitoare și mângâioasă deopotrivă, monumentele întâlnite în cale își dezvăluie neîntârziat înțelesul simbolic. Pelerinajul, de o senină melancolie, printre emblematice vestigii continuă în Izvoare și popasuri (1934). Deșteptate din „somnul legendelor”, păstrându-și „misterul” de poetice irizări, dar descătușate din solemnul lor „ermetism”, ele par să aibă un „suflet” pe care C. știe ca puțini alții să-l descifreze. Printre „hieroglife” și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
ăla mi-e depozitul. Huruitul se aude din ce În ce mai tare. Lefty mijește ochii prin ceață. ― Pe vremuri am lucrat la căile ferate. Zizmo scoate din buzunar o caisă uscată și o mănâncă. ― Departe, În vest, În Utah. După aceea m-am deșteptat. Dar huruitul aproape c-a ajuns la ei. Zizmo deschide portbagajul. Și iată că din ceață apare o șalupă slinoasă, cu doi bărbați la bord. Aceștia opresc motorul și lasă barca să alunece prin stuf. Zizmo Îi dă un plic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Vrei să dormi cu hainele pe tine? mă Întrebă Scheer, de parcă s-ar fi amuzat. I-am simțit mâna pe spate, masându-mă. ― N-ar trebui să dormi Îmbrăcat, Îmi spuse el. A Început să mă dezbrace, dar m-am deșteptat. ― Lasă-mă să dorm, i-am spus. Scheer s-a tras mai aproape. Cu o voce groasă, m-a Întrebat: ― Te-au dat părinții afară, Cal? Asta-i problema? Dintr-o dată părea foarte beat, de parcă În cele din urmă toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru sănătatea lor fizică și mintală, dacă și-ar îndrepta atenția spre bordeluri și prostituate. Ofensată, Livia bate din picior. — Nu la neroziile pe care le fac trebuie să iei aminte, ci la dorințele pe care această patimă nefastă le deșteaptă în ei. — Magia e în bună măsură șarlatanie curată, încearcă să o calmeze împăratul. — Dar cei care o practică au pretenția să le poruncească înșiși zeilor, replică iute Livia. Vede că l-a nimerit de data aceasta. Nu vrea să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în voie mesele din bronz bogat ornamentate cu plăci de aur, argint și fildeș. Domitia întreabă curioasă: — Pregătesc masa ca Vesta să vină și ea la cină? — Bravo, drăguță! o laudă. Îl ia pe rex drept martor: — Vezi ce elevă deșteaptă vei avea de acum încolo? Regele zâmbește la rândul său. Micuța se îmbujorează de plăcere și rostește fără să se mai fâs tâcească: — Și acasă le oferim de mâncare larilor. — Desigur, răspunde Occia. Numai că noi - în calitate de slu jitoare ale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
răcorește cu palmele fruntea înfierbântată. Se vaită: — Dar nu l-am eliberat oficial! Poți să te caci pe tine de tâmp ce ești, îi vine lui Gallus să i-o trântească. Își stăpânește vorbele porcoase. N-au cum să-l deștepte pe tembelul ăsta. Încearcă să-l îmbărbăteze: — Măcar nu e cetățean pe de-a-ntregul. Reia cu gravitate: — Așa că, deși nu poate cere oficial cetățenia și nici pretinde că nu mai e sclav, omul tău se află sub protecția pretorului peregrin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acestui eveniment și publicat în săptămânalul Constanța din data de 20 august 1895 se făcea precizarea că atât la începerea serbării de la bordul vaporului, cât și la plecarea acestuia din portul Constanța, s-a cântat de către fanfara militară "marșul național, Deșteaptă-te Române!"1906. Încă de la începutul anului 1895 Grigore Manu, directorul Regiei Monopolurilor Statului, adresa parlamentului României un raport prin care afirma că, România, deținând ieșirea la Marea Neagră și gurile Dunării, era destinată să devină antrepozitul Europei Centrale 1907. La
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în localul Camerei de Comerț cu bunăvoință pus la dispoziția cetățenilor de către domnul Ioan Berberian, vicepreședintele acestei instituții"2476. În alocuțiunea rostită de către domnul Panait Holban, ales președinte al întrunirii de către cei prezentați, se arăta că "este timpul (...) să ne deșteptăm cu toții (...) și să stăruim din toate puterile noastre pe lângă factorii conducători ai statului, pe lângă diferitele partide și pe lângă oamenii politici importanți ai țării ca să acorde drepturi politice acestei provincii "2477. Alocuțiunea domnului Panait Holban a fost urmată de cea a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rebele Și iubind-o fără margini, scrie: visul de poet. {EminescuOpI 33} {EminescuOpI 34} {EminescuOpI 35} Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte, Visul apelor adânce și a stîncelor cărunte, Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal, El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune, El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel mare, zimbrul sombru și regal. ...................................... Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe sdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mâhni peste măsură. {EminescuOpI 142} SCRISOAREA III Un Sultan dintre aceia ce domnesc peste vr-o limbă, Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă, La pământ dormea ținîndu-și căpătîiu mâna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă. Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri; Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri; Codrii se înfiorează de atâta frumusețe, Apele-ncrețesc
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Sgomotul creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete de bătălie s-alungau după olaltă, Însă frunzele-ascuțite se îndoaie după vânt Și deasupra Romei nouă se înclină la pământ. Se cutremură Sultanul... se deșteaptă... și pe cer Vede luna cum plutește peste plaiul Eschișer. Și privește trist la casa Șeihului Edebali; După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbește, mlădioasă ca o creangă de alun; E a Șeihului copilă, e frumoasa
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Mereu Îmi scapă din vedere. N-am acordat niciodată acestui fapt importanța cuvenită. Ce bine că mi-ai adus aminte. Mântuitorul tău. Așa este. Salvatorul tău, cu siguranță, salvatorul tău - cu tot cu insultele din Duminica Floriilor. — Ești prea al dracu’ de deștept tu, spuse doctorul Wilcox. — Un diagnostic excelent, doctore. Mereu am fost prea al dracu’ de deștept. În est, cel puțin, chiar c-am fost prea al dracu’ de deștept. Să nu te duci pe-acolo, Horace. Nu manifești tu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Duiliu Zamfirescu Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi. Toți pomii sunt în sărbătoare, În tei stă floare lângă floare... E dulce vara pe la noi! Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă întinerește Iar, deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri, Ca niște valuri cenușii, S-amestecă prin bălării. S-așază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soroă...), deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So ro!” Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Roșii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lăcuste, ronțăindu-i și măcinându-i cu mandibule minuscule nervii și orele de nesomn. în plus, lada de lemn funcționa ca o imensă cutie de rezonanță, care prelua și amplifica acest sunet abstract, neidentificabil cu vreun sunet produs vreodată. Fu deșteptat din somn de un zgomot familiar. Sirena din port anunță lăsarea nopții, chemând din larg pescarii întârziați, cu micile lor bărci gudronate. Carol stătea în aceeași poziție, pe pat, cu palmele pe genunchi, privind Lumea prin fanta ce i-o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și îndesat la o decădere spirituală și materială fără precedent in istoria românilor. Iar mămăliga din noi dospește greu al dracului și poate de aceea, suntem încă în plin regim fanariot. Cine mă contrazice, înseamnă că nu trăiește în prezent. Deșteaptă-te române! Spun și eu asta, ca să n-adorm, alături de poporul meu. Jupoaie-mă, dar cu tandrețe Remarcabil popor mai este și poporul acesta carpato- dunărean! Remarcabil la ce? Eram sigur că mă veți întreba, așa că am răspunsul uite
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]