1,102 matches
-
rurale, între acești "apostoli ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o "Societate de cumpătare", al cărei scop era lupta împotriva beției. A mai creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea o apariție bilunară ( după 1915 a de venit săptămânal pentru câțiva ani, apărând o dată pe săptămână, însă neregulat și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
istoria și cultura română, versuri, scurte informații publicitare despre alte reviste din mediul rural, curiozități, sfaturi pentru îmbunătățirea calității țăranilor. Exista și o pagină economică cu prețuri la produse agricole din diverse piețe, de la bursele din Galați și Brăila. Cercul "Deșteptarea sătenilor" avea propriile sale producții literare, promovate și prin gazeta amintită, între acestea "Calendarul Sătenilor", "Cărticica de Rugăciuni", "Istorisirea patimilor și Prohodul Domnului", "Unirea Țărilor sub Cuza Vodă"18, "Povești vitejești din vremuri vechi"19. Tot Stoleriu a creat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
urechi și vegetațiile adenoide din școală" și a demarat o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor săraci rechizite școlare din fondurile "Casei Școalelor"25. A desfășurat o muncă încordată și susținută în Cercul "Deșteptarea sătenilor", înființat la 1909, și la foaia acestuia, "Vestitorul Satelor" a cărei prima apariție datează din 1912. Dacă cercetăm această publicație care a ajuns să se bucure de o mare popularitate, constatăm că Gh. Rădășanu a fost un colaborator permanent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze timp de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915, Rădășanu a început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de învățătorul Nicolae Stoleru diferite articole pe această temă, la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un organ de presă destinat cititorilor din mediul rural. Învățătorul din Bogata a scris o serie neîntreruptă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
inspector școlar. Și nu i-a dat mâna ca din clasa I să vie să vorbească cu mine în clasa a III-a. Așa de mare se vedea Nătărăul. Dar în 1928 luna August când s-a ținut Congresul "Cercului Deșteptarea Sătenilor", al cărui suflet de organizare a fost vrednicul și inimosul preot Ioan Cojan, de la Măgirești județul Bacău. Domnului profesor universitar Simion Mehedinți [37] i-a dat mâna ca din clasa a I-a să vie la noi învățătorii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unui spaniol se aude de pe hol. Sper ca la ora 22 să se liniștească. Cardenuela Riopico, 28 iulie Ca de obicei, la ora șase se aprinde lumina în dormitor. înțeleg că pe tot camino stingerea este la ora 22 iar deșteptarea la ora 6. Cine vrea se poate trezi mai devreme și poate pleca dar fără să deranjeze. Deși hanul municipal este la strada principală, cu un trafic deosebit, mai ales al camioanelor și tirurilor, dopurile de ceară și vată, puse
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sau casual, cămașă și un pulover aruncat cumva peste umăr, la braț cu soțiile sau iubitele lor. Așa se - lasă seara și mă retrag la han unde la ora 22.30 se dă stingerea. Catedrala din Burgos Hontanas, 30 iulie Deșteptarea în hanul de patru etaje din oraș este dată de aprinderea becurilor și de o muzică foarte plăcută ce începe lent și solemn pentru ca apoi să-și accelereze ritmul. Pare cumva muzică celtică, irlandeză. începe o nouă zi cu rucsacul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cu paturi suprapuse, metalice, acoperit cu sacul de dormit. Dar am așa, - cum am mai spus deja, un sentiment de apartenență la o populație cu un scop comun, nobil, ceea ce mă face să adorm liniștit și mulțumit. Interesantă este și deșteptarea. Deja înainte de ora 6, încep să se foiască, să caute prin rucsac, folosindu-se de o lanternă, tot felul de obiecte de care au nevoie la baie, pentru ca apoi să se îndrepte spre băi, puține la număr, ceea ce înseamnă multă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de secol scârțâia de te dureau timpanele urechilor. Pelerinajul înseamnă și resemnare și - acceptare voluntară a tot felul de contradicții. Le-am acceptat și eu, salvat fiind ca de obicei de dopurile din urechi. Dimineața, soneria unui telefon a dat deșteptarea înainte de ora 6 așa că toți din dormitor au fost cât se poate de matinali. A urmat același „ritual” ca în fiecare zi, unii fiind mai rapizi, alții mai înceți în a se pregăti pentru o nouă zi de mers. Astăzi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
În cercul nostru. Viața satului i-a cucerit pe toți. Ca răspuns la unele observații ale noilor veniți, tineretul am prezentat o revistă tinerească, intitulată “Revista A.S.” Într-o ținută de nivel superior, În care am arătat viața satului, de la deșteptare până noaptea târziu incluzând toate aspectele sesizate și nesesizate: cântatul cocoșilor la luminatul de ziuă; strângerea bivolițelor la turma (ciurda) satului, cu strigătul ciurdarului la fiecare poartă: “Dă-n ciurdă! Hăi!”; frica domnișoarelor nou venite de a trece puntea de peste
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
proiectul din 1935 a eșuat. Remarcabil este numărul mare de școli, tipografii, ziare și reviste locale. S-au editat ziare și foi politice, precum: „Gazeta Fălciului” (P.N.L.), „Poporul” (P.N.L.), „Liga Poporului” (ziar averescan), „Înainte”, „Ordinea”, „Munca”, „Libertatea”, „Țărănismul” (P.N.Ț.), „Deșteptarea” (foaie cuzistă), „Bomba” (ziar patronat de dr. Nicolae Lupu), „Brazda” (P.N.Ț.), „Cuvântul adevărului” (susținătorii lui Nicolae Iorga). În oraș funcționau, în 1935, patru școli primare de băieți și trei școli de fete: Școala Nr. 1 de Fete „Elena Doamna
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cum să mai participăm pe la diverse expoziții, sau ne imaginam tot felul de subiecte de pictat, care mai de care mai interesante. Am avut și cu iugoslavii mai multe istorii. O zi de tabără la Herculane se desfășura cam astfel: Deșteptarea era pe la ora 7.30 -8, și ne adunam la micul dejun, unde stăteam până pe la ora 9, (uneori, ce-i drept, mai pierdeam micul dejun, dacă stăteam până spre dimineață la povești). După asta, bineînțeles, ne apucam să pictăm
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Dar să ne oprim acum asupra modului în care înțelegea A. Fătu problemele școlii, ale educației și instruirii copiilor și tinerilor. În general, consecvent concepției sale cu privire la cultura teoretică și practică, el vede în școlile de toate gradele calea pentru deșteptarea rapidă a unui curent de știință aplicată. În felul acesta, susține de la început necesitatea unei reforme a învățământului, din partea statului, menită să asigure legarea pregătirii teoretice de munca productivă. "Programele învățământului public, care actualmente au o țintire exclusiv literară, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe punte-odată, / Ne-au lăsat în amintire / Numai sarea lor curată“. Masa și patul: „Lampa pâlpâie blând / Se desface-o lumină, / Fața noastră, pe rând / Către masă se-nclină // Și apoi, liniștiți, / Ne-ndreptăm la culcare... Nu vom fi biruiți / Deșteptarea ni-i mare // Între masă și pat. / Între somn și trezie. / Se păstrează curat / Parc-un timp de vecie.“ Aceste des chideri spre reflecția ontologică fac legătura cu poe mele afișat filozofice din ultimul ciclu (Nume, II) cum ar fi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vom bea Berezero cu Harry Potter, probabil că filmulețele își vor da mâna cu textele și pe print. Până atunci, să ne bucurăm de 2011 și de faptul că ne putem întoarce oricând vrem în Bacăul Sportiv 2010. Dan Sion (Deșteptarea) CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de față reprezintă rezultatul muncii de un an de zile al tuturor celor care au scris pentru site-ul Bacăul Sportiv. Fără a reprezenta un instrument statistic, această carte prezintă principalele evenimente sportive ale anului 2010, așa cum
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
puncte, 2. Ionuț Rotaru (107 voturi) - 5 puncte, 3. Evgheni Gurkovsky (102 voturi) - 4 puncte, 4. Shota Tevzadze (54 voturi) - 3 puncte, 5. Cristian Ghiță (39 voturi) - 2 puncte, 6. Răducu Tamaș (17 voturi) - 1 punct. 280 PRESĂ Dana Popa (Deșteptarea): 1. Evgheni Gurkovsky 2. Marius Bondar 3. Shota Tevzadze 4. Ionuț Rotaru 5. Cristi Ghiță 6. Răducu Tamaș Cornel Pinter (Ziarul de Bacău): 1. Shota Tevzadze 2. Evgheni Gurkovsky 3. Marius Bondar 4. Cristi Ghiță 5. Ionuț Rotaru 6. Răducu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
precoce? Nimic altceva decât că biocenoza heterotrofă a solului nu mai e stingherită, astfel Încât va acționa toată iarna, evident În sens oxidativ, asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la primăvară, Îmi permit o avanpremieră, arătând că dacă solul e acoperit cu asfalt, prin lipsa oxigenului, biocenoza heterotrofă a solului nu-și va putea Îndeplini complet rolul. Desigur, arborele se va trezi mai târziu. Dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și voluntaristă) și adăugă un aspect nou, "trăirea", "vibrarea" în contact cu valorile culturii. Faptul educației adaugă fiecăruia dintre cele trei momente, proprii actului culturii, noi elemente care țin de cultivarea spiritului subiectiv: a) dezvoltarea, cultivarea capacității de receptare, b) deșteptarea spiritului sau cultivarea năzuinței spre idealuri frumos, bine, adevăr, c) dezvoltarea capacității de lucru în vederea unei creații culturale viitoare (21, p. 311). Pedagogia culturii nu lasă astfel neantrenat și nedezvoltat nici unul din cele trei aspecte fundamentale ale vieții psihice. Este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și au urmărit împlinirea năzuințelor lor prin insurecții armate, fie că acestea au reușit sau au eșuat, și aveau o viziune asemănătoare asupra țelurilor lor politice și economice viitoare. Drumul spre schimbarea politică avea să fie dificil. Ritmul lent al deșteptării și desprinderii treptate de sub controlul otoman îngreuia și mai mult desfășurarea procesului. Sub stăpînirea absolutistă a sultanului, rivalitățile interne de natură națională și religioasă fuseseră amuțite, iar influențele europene oprite la periferia peninsulei. Odată cu incapacitatea tot mai evidentă a guvernului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lei pe lună; sau de conțopiști la Închisoarea Văcărești, plătiți pe ștatele gardienilor, iarăși cu 54 de lei pe lună; sau din ceea ce primeam ca scriitori de adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori greci din Brăila și Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
printre autografe: Domnului Cornel Simion Galben cât mai multe anotimpuri 1999 (Aurora Barcaru - Anotimpul albastru, Editura Sagittarius, 1998); Distinsului jurnalist, dl. Cornel Galben, cu aleasă considerație și prețuire. 17.08.2001, Vălenii de Munte. (Viorel Cruceanu - Quo vadis, Africa?, Editura Deșteptarea, 1999); Cu dragoste și stimă Închin această carte omului, editorului, scriitorului Cornel Galben, 17 iulie 1999 (Florian Saioc - Dragoste la vârsta Întâi, Editura Mondial Press, f.a.); Pt. Cornel Galben, Cu sinceră admirație și deosebită prețuire din partea autorului! 18.07’99
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
despart: Dlui Cornel Galben Pentru uz personal intens 22 III 1996 E. Drehuță (Profesiile libere. Autorizare, contabilitate și obligații fiscale, Editura Agora, Bacău, 1996); Domnului Cornel Galben, această carte și toată considerația autoarei. Simona Lazăr februarie 1997 (Somnul grifonului, Editura Deșteptarea, Bacău, 1996); Talentatului poet, rafinatului ziarist, prietenului meu Cornel Galben, acest rezumat din Viorel Savin. Autorul. 18 aprilie 1994, Bacău. (Lamentația fructelor, Editura Plumb, Bacău, 1994). 13 decembrie 2012 Alerg În gol. Iar mâine trebuie să o iau iarăși la
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
aproape 100 de ani și este legată de principalele evenimente politice și culturale din Bucovina. Această familie este cunoscută în special, pe baza documentelor, ca fiind foarte veche în Moldova și a reprezentat “un adevărat focar național, un centru al deșteptării naționale românești, jucând un rol determinant în revoluția română de la 1848-1849”, dar și la Unirea Principatelor din 1859. Hurmuzăkeștii aveau o mare încredere în destinul neamului românesc, cum rar s-a întâlnit în istoria politică a Bucovinei. Pe toți membrii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de sârmă aflat la o percheziție inopinată, am primit o pedeapsă de 7 zile de izolare cu regim special: pâine și apă, fără scaun, fără pat. Pentru dormit se introduceau două scânduri la stingere (pe jos era ciment), iar la deșteptare se scoteau. Am lucrat la fabrica de nituri la fierărie. Am fost la mina de plumb de la Nistru și Baia Sprie. Pentru munca prestată am primit zece lei pe lună dar numai o singură dată am reușit să fac norma
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
drum fără stăpânitori în lumea nouă, constructoare a socialismului și susținătoare a păcii.“ (Gazeta literară, 19 februarie 1959) „Nu interesează dacă un poet își scrie versurile ziua sau noaptea, ci numai dacă mișcă și sună, ca o trompetă la armată, deșteptarea, stingerea sau alarma. [Ă] Pentru a realiza această creație poetică sau de orice fel, se cere în primul rând luciditate din partea celui ce creează pentru ai săi și care la modul major nu poate fi decât poporul său, parte a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]