5,739 matches
-
înscrie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1950-1954). Redactor o vreme la revista „Roumanie d’aujourd’hui”, din 1957 își începe și cariera universitară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică: asistent (1960-1964), conferențiar (1964-1970), profesor și decan (1970-1989). În 1964 își susține teza de doctorat, Dramaturgia rusă pe scenele românești până în 1944, la Institutul „Lunacearski” din Moscova. Colaborează la „Ateneu”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul” ș.a. În 1965 debutează editorial cu o monografie despre actorul George
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
de liceu la București, Arad, în anii 1947 și 1948 funcționând și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”. În ultima parte a activității sale didactice este lector și conferențiar, șef de catedră la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice (1955-1960), decan al Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din București (1962-1963) și prorector al instituției, conferențiar la Catedra de literatură comparată și teoria literaturii a Universității din București. Între anii 1950 și 1963, a fost cercetător și șef de secție la
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
slavonă, legate de istoria poporului român. Cu studierea și editarea lor se va îndeletinici până la sfârșitul vieții. Din 1891, funcționează ca profesor de filologie slavă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, fiind ales, de mai multe ori, decan, prorector și, pentru scurt timp, rector (1-15 iunie 1912). Va deveni membru în 1903, iar în 1910 vicepreședinte al Academiei Române. Între 1902 și 1906, conduce revista „Convorbiri literare” (după ce făcuse doi ani parte din comitetul de redacție), iar trei ani
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
savante. Pe atunci nu citisem nimic din toate acestea. O ușoară schimbare a timbrului vocii Charlottei ne-a permis să ghicim importanța acestor nume pentru locuitorii Atlantidei. S-a ridicat cortina. Toată trupa era pe scenă, în mantii de ceremonie. Decanul ei de vârstă a înaintat, s-a înclinat și a vorbit despre o țară pe care n-am recunoscut-o imediat: Ils est un beau pays aussi vaste qu’un monde Où l’horizon lointain semble ne pas finir Un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cele necreștine, drept primum inter pares fără o oarecare omologie formală și substanțială. Și nu e numai simpla recunoaștere a întîietății valorii spirituale în general, și încă și mai puțin a valorilor creștine, cea care acordă reprezentanților Sfîntului Scaun, ca decani de drept ai corpului diplomatic, avantajul universal asupra tuturor celorlalți ambasadori. Este vorba de faptul că toate statele lumii recunosc, intuitiv sau inconștient, în nunțiul apostolic și dincolo de el, în straniul stat pe care-l reprezintă, imaginea concentrată și exemplară
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ca oricare altul despre medici și medicină și ar scrie și mai mult dacă ar trăi astăzi". Aceeași ostilitate a fost afișată și de alte personalități: Jean Jacques Rousseau, Gustave Flaubert (al cărui tată era chirurg?!), Guy Patin (1601 1672), decan al Facultății de Medicină din Paris. Aprecierile elogioase, obiective, autorizate sunt covârșitoare: G. Duhamel: "chirurgia, profesiune admirabilă în care noi salutăm una dintre cele mai generoase activități ale omului"; L. Pasteur: "dacă aș avea onoarea să fiu chirurg..."; P. Valery
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
coordonat de acești profesori. În 1895, revine la București pentru organizarea Institutului de Anatomie Topografică și Chirurgie Experimentală, ocazie cu care acceptă șefia Clinicii chirurgicale a Spitalului Colțea. Introduce reguli foarte stricte de asepsie. Publică Revista de Chirurgie. Funcționează ca Decan și Rector al Facultății de Medicină în Universitatea București. Are și o activitate politică, între altele fiind primul delegat român la Societatea Națiunilor. Majoritatea lucrărilor sale științifice a fost realizată la Paris și aborda în principal tubul digestiv. În practică
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Chipail. ION TĂNĂSECU A fost unul dintre cei mai valoroși întemeietori de școală chirurgicală. Absolvent al Facultății de Medicină din Iași (1902), extern și intern (Spitalul Sf. Spiridon), pregătit la Viena, Berlin și Paris. În perioada 1913-1940 a fost profesor, Decan și Rector la Universitatea din Iași. A fost un mare clinician, o personalitate a chirurgiei ieșene. Reluăm în a afirma că o bună pregătire anatomică este absolut necesară în formarea și evoluția unui chirurg. Din nefericire, ca și altele, această
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și ginecologie la Iași. A absolvit Școala Națională de Medicină și Farmacie București cu titlul de subchirurg. A avut perfecționări la Würtzburg, Leipzig, Paris. A fost medic primar la Spitalul Sf. Spiridon Iași. Profesor la clinica Obstetricală de la Sf. Spiridon, Decan al Facultății de Medicină (1902-1906). A militat pentru mărirea capacității Institutului Gregoian, conducând această clinică. A efectuat (probabil) prima operație cezariană la Iași. NICOLAE ZAHARESCU KARAMAN A funcționat la Iași în perioada 1927-1933. Principalele sale preocupări au fost legate de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
componentă de bază a educației medicale, cât și o specializare respectabilă și de notorietate. Chiar și după ce și-a pierdut cealaltă poziție oficială și a rămas numai directorul Institutului de Igienă Socială, Moldovan a continuat această campanie În relația cu decanii care i-au succedat la conducerea universității. Astfel, amprenta viziunii eugeniste a fost Înscrisă de la Început În fundamentul instituțional al Facultății de Medicină din Cluj și ea a fost continuu reînnoită, până după preluarea puterii de către regimul comunist. Între 1918
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tranziției la perioada comunistă, ajustându-și interesele de a controla sănătatea generațiilor viitoare la egalitarismul noii ideologii comuniste. Mihai Kernbach, un specialist În studiul naturii ereditare a criminalității și a patologiilor mintale, s-a Întors la Cluj după 1944 ca decan al Facultății de Medicină. Iosif Stoichița a reușit și el să Își mențină, după 1944, poziția influentă de Inspector Sanitar În Transilvania, având ca principale responsabilități supravegherea aplicării programelor de sănătate publică și refacerea instituțiilor după ce România a reprimit nordul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nivel regional și unii chiar au câștigat poziții guvernamentale importante, În București. În 1944, de exemplu, Moldovan și-a recâștigat poziția de Director al Institutului de Igienă Socială din Cluj și Mihai Kernbach, unul dintre studenții lui Moldovan, a devenit decan al Facultății de Medicină din Cluj. O nouă poziție academică a fost creată pentru Râmneanțu În regiunea sa natală, ca profesor de studii de igienă la Institutul Politehnic din Timișoara. Câțiva dintre ocupanții pozițiilor din Ministerul Sănătății În perioada de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Socială, Universitatea din București, sub egida Reprezentanței UNICEF în România, în colaborare cu Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei Director: Prof. univ. dr. Elena Zamfir Colegiul director: Colegiul director: Pierre Poupard Șef al Reprezentanței UNICEF în România Prof. dr. Cătălin Zamfir Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București Prof. dr. Pavel Abraham Universitatea din București Dumitru Călinoiu Director General, Direcția Generală Politici Asistență Socială din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Dorinica Ioan Director, Institutul Național de Criminologie Emilian Stănișor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
literar și artistic”, unde debutează în 1929, la ,,Ramuri” și ,,Viața românească”. Primul compartiment al operei lui M. este reprezentat de piesele de teatru: dramele Tudor Ardeleanu (1926), O legendă (1927), făcând parte din ciclul Latinii la Dunăre, comediile Domnul Decan (1939), Egoistul (1939), un ,,pretext dramatic pentru meditațiune” intitulat Piele de cerb (1937) și tragedia Oglinda fermecată sau Divina recreațiune (1944). Cea mai importantă piesă este Tudor Ardeleanu, singura, de altfel, care se pare că a fost pusă în scenă
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
limba ei”. SCRIERI: Tudor Ardeleanu, București, 1926; O legendă, București, 1927; Capricii, București, 1929; Poezii antipoetice, București, 1933; Coarde vechi și noi, București, 1936; Poeme în limba păsărească, București, 1936; Poeme balcanice, București, 1936; Piele de cerb, București, 1937; Domnul Decan, București, 1939; Egoistul, București, 1939; Oglinda fermecată sau Divina recreațiune, Craiova, 1944; Poezii antipoetice, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Perspessicius, București, 1966; Teatru, pref. B. Elvin, București, 1972; Cântece la marginea nopții, îngr. și pref. Marin Sorescu, Craiova, 1982. Repere bibliografice
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Academia de Înalte Studii Comerciale. În 1931 e ales deputat de Soroca din partea Partidului Național Democrat, condus N. Iorga. A fost subdirector al Direcției Presei și Propagandei din Președinția Consiliului de Miniștri, apoi secretar general al Ministerului Educației Naționale (1940), decan al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1941), ministru subsecretar de stat al Propagandei Naționale (1942-1944). Arestat în mai 1946, după venirea la putere a noului regim politic, este judecat și condamnat la doisprezece ani de temniță
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
1898-1906), iar studiile universitare și le face la Viena, devenind în 1913 doctor în filologie clasică. Își începe cariera ca profesor secundar, iar în 1925 este titularizat profesor la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți, unde va fi și decan până în 1930. Colaborează la ,,Codrul Cosminului”, ,,Floarea soarelui”, ,,Drum drept”, ,,Junimea literară”, ,,Lamura”, ,,Limba română”, Orpheus”, ,,Revista Fundațiilor Regale”, ,,Studii clasice” ș.a. Cu preocupări cultural-sociale largi, deține și funcția de director al Teatrului Național din Cernăuți (1925-1926) și demnitatea de
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme ca redactor la „Gazeta literară” (1960-1962). Din 1992 este conferențiar, apoi profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează cu poezii și recenzii în „Viața studențească” (1957), colaborând apoi la „Gazeta literară” și „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Informația
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Devine profesor suplinitor (1926-1927), apoi titular (1927-1934) la Catedra de filologie romanică, ulterior funcționând la Catedra de limba română (1934-1946) de la Universitatea din Iași. Între 1928 și 1930 a îndeplinit funcția de director al Teatrului Național din Iași. A fost decan al Facultății de Litere din Iași (1938-1939) și director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Între 1945 și 1947 a fost ambasador al României în URSS. Profesor la Catedra de romanistică a Universității din București (1946-1962) și
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
1938-1939) și director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Între 1945 și 1947 a fost ambasador al României în URSS. Profesor la Catedra de romanistică a Universității din București (1946-1962) și din 1962 profesor consultant, a fost decan al Facultății de Filologie (1947-1950, 1956-1957), rector al Universității (1957-1958), director al Institutului de Lingvistică din București (1950-1952, 1958-1969). Membru corespondent (1934), apoi membru activ (1946) al Academiei Române, devine vicepreședinte al forului academic (1957-1966). Doctor honoris causa al Universității „Humboldt
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
ia doctoratul cu teza Limbajul poetic eminescian. În 1962 intră în învățământul universitar, în 1990 devenind profesor în Catedra de limba română a Facultății de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza”, unde între 1990 și 1992 ocupă și funcția de decan. Între 1972 și 1974 a fost lector de limba română la universitățile din Torino și Milano, iar în 1994 - visiting professor la universitățile din Napoli și Salerno. Între 1999 și 2001 predă la Universitatea Ca’Foscari din Veneția, aici fiind
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
asistent la Catedra de limba română a Universității din Iași și tot atunci începe pregătirea doctoratului, sub conducerea lui Iorgu Iordan, teza, intitulată Limba poeziei lui Coșbuc, fiind susținută în 1949. Numit conferențiar în toamna aceluiași an, era ales, totodată, decan al Facultății de Filologie, responsabilitate pe care o va avea timp de aproape două decenii. Profesor universitar din 1957, I. a condus, de asemenea departamentul de lingvistică al Filialei Iași a Academiei Române și a fost secretar al Societății de Științe
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
de a oferi un model exemplar tuturor credincioșilor 72. Iar pentru a sublinia acest aspect și pentru a oferi o imagine cât mai didactică asupra rolului pe care trebuia să îl îndeplinească cursurile de îndrumare misionară, arhimandritul dr. Atanasie Gladcovschi, decanul Centrului de îndrumare Curtea de Argeș, afirma că acestea aveau o dublă misiune: ideologică și practică. Dimensiunea ideologică ar fi trebuit să ajute la reconsiderarea „în mintea și în inima fiecărui preot“ a întregii culturi dobândite și asimilate sub regimul „burghez“, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Odesa și Moscova (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 118-120). • Născut în 1873 la Orhei. A absolvit Institutul Agricol și de Silvicultură din NovoAlexandrovsk, gubernia Lublin. A contribuit la organizarea Universității din Tașkent, iar în perioada 1920-1930 a fost decan al Facultății Agricole de la aceeași universitate. După 1945 a activat în RSSM, unde a fost, printre altele, și director al Institutului de Agrologie, Agrochimie și Ameliorare (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 54-56). • Născut în 1873 la Chișinău. A studiat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a ocupat un timp funcții administrative în Tecuci și Focșani, pentru a se stabili, în 1911, la Constanța. Aici a fost la început profesor, apoi a practicat cu succes avocatura, ajungând în posturi înalte: prefect de Caliacra, iar în final, decan al baroului constănțean. Încă elev la Pitești, G. a scos împreună cu colegul și prietenul său Ion Minulescu o foaie literară, „Luceafărul”, suspendată după o lună de directorul liceului. Viitorul poet se va apropia de cenaclul macedonskian, colaborând la „Literatorul”, apoi
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]