1,690 matches
-
scrie în limba română, dar îi apar, tot în traducerea lui Alain Paruit, Crime de sable (1989, versiunea franceză a romanului Zile de nisip), Le Matin d’un miracle (1992) și Le Dompteur de loups (1994). În 1990 i se decernează titlul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres. După 1989 se întoarce de mai multe ori în România, dar continuă să trăiască la Paris. În țară îi apar cărțile publicate în exil sau interzise de cenzură, în ultimii
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
a editat în 1935 revista „Tânăra generație”. Între 1950 și 1952 face parte dintre membrii Catedrei de pedagogie a Institutului Agronomic din București. După 1950 a desfășurat o intensă activitate de traducător. Dintre numeroasele premii literare care i s-au decernat, trebuie amintite cele ale Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1964, 1969, 1980) și pentru întreaga activitate literară (1986), precum și Premiul Academiei Române pentru poezie (1975). Reprezentant de marcă al suprarealismului românesc, alături de Virgil Teodorescu, Gherasim Luca, Sașa Pană, Ștefan Roll, Paul Păun
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Orfeu”, „Romanul secolului XX”, „Mythos”. Este redactor împreună cu Adrian Marino și Romul Munteanu la „Cahiers roumains d’études littéraires” (1973). Între 1983 și 1989 activează la Secția culturală a Comitetului Central și la Consiliul Culturii și Educației Socialiste. I se decernează Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Clopotul nins (1971). Semnează scenarii și comentarii de film pentru scurtmetraje cu diverse teme: Enescu, Eminescu, Luchian, Lumea aztecilor. A colaborat cu versuri și articole la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20” ș.a. Poemele cuprinse
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
probabil sursă scandalului vremii, izbucnit între cei doi, Lenard nesfiindu-se să-l facă pe Roentgen “moașa care a extras produsul de concepție razele X”, al căror părinte se considera el însuși. În cele din urmă, Comitetul Nobel i-a decernat și lui Lenard premiul Nobel pentru fizică în anul 1905, („Pentru munca să asupra razelor catodice”) punând capăt controverselor pe această temă. După câteva luni de la descoperirea razelor X fizicianul român Dragomir Hurmuzescu (1864-1954), care lucra atunci la Paris în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
care, prin testamentul sau, a întemeiat o fundație cu scopul că veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității". Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile: Academia Regală de Știință din Suedia: -Premiul Nobel pentru Fizică -Premiul Nobel pentru Chimie -Premiul Nobel pentru Economie Institutul Carolina din Stockholm -Premiul Nobel pentru Medicina Academia Suedeză Premiul Nobel pentru Literatură Comitet alcătuit din 5 persoane alese
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de cutezanță (1981). A tradus cărți de Mary Webb și George Meredith, iar în colaborare, altele de Marietta Șaghinian, Feodor Abramov, Jan Parandowski, Alexandros Papadiamantis, Olga Scheinpflugová. A mai semnat Zoe Marinescu și Ada Boicescu-Orleanu. În 1981 i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. Nuvela Boarii înfățișează drumul spre masivul Parâng al unei cirezi mari mânate de bătrânul baci Aron Muntean și de câțiva ciobani tineri. Îndată după intrarea în defileu vremea se schimbă, ceața deasă, zăpada viscolită ca
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
în cenaclul revistei „Brașovul literar și artistic”, condus de poetul Cincinat Pavelescu, și în 1933-1934 redactează revista „Herald. Lui Lucian Blaga” (un singur număr). În 1934 este premiat de Fundațiile Regale pentru placheta Inimi sub săbii. În 1952 i se decernează Premiul de Stat, în 1955 este ales membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1974). În 1968 devine vicepreședinte al Frontului Unității Socialiste, în 1969 ajunge deputat în Marea Adunare Națională și membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în 1972 i se acordă titlul de Erou al Muncii Socialiste, onoruri politice datorate în parte faptului că în 1936 scrisese un articol despre tânărul Nicolae Ceaușescu, condamnat politic. În 1970 i se decernează Premiul Internațional pentru Poezie „Etna-Taormina” (Italia), în 1972 e distins cu Premiul Herder, iar în 1973 cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru întreaga activitate. Având o evoluție poetică uneori surprinzătoare prin puterea de a se înnoi sub impactul evenimentelor
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
decis să renunțe la statutul de angajat, întreținându-se din munca de scriitor, publicist și traducător. Pentru volumul Flaschenpost (1970) obține Premiul Uniunii Scriitorilor. În ultimul deceniu de viață se stabilește la Düsseldorf, în Germania. În 1989 i s-a decernat Premiul „Andreas Gryphius” pentru volumul liric Schattenschift (1988), cu o postfață de Peter Motzan. Primele încercări ale lui K. de a se apropia ca traducător de literatura română datează din perioada interbelică (cel dintâi proiect mai vast a rămas nerealizat
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
istorie, teorie și organizare a educației fizice la Institutul Superior de Educație Fizică. După ce, în 1938, renunță la activitatea din Ministerul Instrucțiunii Publice, în 1941 se pensionează și din învățământul universitar. Pentru lucrările din domeniul științelor naturii, Academia Română i-a decernat în 1923 Premiul „Năsturel-Herescu”. Din 1925 este membru al Subcomisiei de experți pentru învățământ de pe lângă Comisia Cooperației Intelectuale a Societății Națiunilor Unite. În 1937 va fi ales președinte al Conferinței a VI-a Internaționale a Instrucției Publice (Geneva) și, tot
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
Slavici. Câteva cărți de amintiri, în care umorul se asociază fericit cu nota amical-sentimentală, evocă „întâmplări cu scriitori” - Întâmplări cu scriitori (I-II, 1979-1982), Întâmplări cu scriitori și alte năluciri (1985), Întâmplări vesele cu scriitori triști (2003). I s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1972, 1975, 1977). În poezie M. ilustrează cu mijloace proprii orientarea ardelenească, transfigurând universul rural, apoteozând trecutul, strămoșii, părinții, îndeosebi mama, sanctificând eroii neamului, creând un tărâm de lume mitică. Trecând printre crucile din „cimitirul
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Victoria College, profesor-asociat (de spaniolă, literatură comparată și teorie critică) la Universitatea Western Ontario din London și, din 1997, editor al revistei Asociației Internaționale de Literatură Comparată, „Literary Research - Recherche littéraire”. În 1994 obține Premiul pentru literatură „John Charles Polanyi”, decernat de Guvernul Provinciei Ontario. Colaborează intens, între 1986 și 1990, la posturile de radio BBC și Europa Liberă, ca și la revistele românești din exil: „Lupta”, „Dialog”, „Curentul”, „Agora” ș.a. Publică totodată în periodicele științifice „Canadian Review of Comparative Literature
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
i se editează în 1956. În 1959 lucrează ca redactor la secția de proză a „Gazetei literare”. Colaborează la „Contemporanul” (unde, săptămânal, întocmește rubrica „Sport”), „Luceafărul” (scriind „Jurnalul unui martor ocular”), „Cinema”, „Flacăra”, „Gazeta literară” „România literară”. I s-au decernat Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Bariera (1959), Premiul I la Festivalul Național de Dramaturgie pentru piesa de debut, Proștii sub clar de lună (1962), Ordinul „Meritul cultural” clasa a IV-a (1969), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Frumos
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor. Debutează la „Tribuna”, în 1965, cu poemul Pescuitorul de perle, iar primul volum de versuri, Istm, îi apare în 1971. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Viața românească” ș.a. I s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, 1997), Premiul UNITER (1998) ș.a. Cartea de debut a lui M., Istm, bine primită de critică, propune o lirică abstractă, de semne, cu imagini diafane, aspirând la spiritualizarea și descărnarea
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
vreunei instituții culturale sau de alt tip. Uniunea Scriitorilor i-a premiat două cărți, Introducere în critica literară (1968) și Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980; tradusă și tipărită în 1981 la Paris de Editura Gallimard), iar în 1995 i-a decernat Premiul pentru Opera omnia. E membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - care îi acordă în 1995 un premiu pentru volumul al treilea din Biografia ideii de literatură -, membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari și al Asociației Internaționale pentru
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
comentatori ai politologiei românești in statu nascendi. În tot ce întreprinde în această perioadă se distinge un „neopașoptism” care concordă perfect cu orientarea anterioară - descălecătoare, enciclopedică, ideologică, proeuropeană - a tuturor scrierilor sale, dincolo de orice distincții de gen. Academia Română i-a decernat, în 1968, Premiul „B.P. Hasdeu”. Așa cum a admis M. în repetate rânduri, scrierile sale pot fi ordonate în câteva momente sau etape, fiecare corespunzând câte unui chip al unui autor polimorf ce a reușit să se împartă fără să se
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Generația nouă”, „Viața literară”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseți”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Dimineața”, „Sburătorul”, „România literară”. În 1928 i s-a decernat Premiul Național pentru Poezie. Poezia de tinerețe, de până la 1906, anticipă destul de vag tiparul lirismului minulescian, fiind un exercițiu cu două matrice poetice - Mihai Eminescu și Al. Macedonski. Înrîurirea simbolismului francez a produs mutația stilistică spre o formulă originală, numită
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
romanului Tinerețe fără copilărie, care a fost menționat. În această primă Încercare a sa, Popa Vasile a descris sub forma unor pagini autobiografice viața din trecut a țărănimii noastre apăsată de exploatarea burgheză. (Ă). Premiul Întâi pentru nuvelă a fost decernat studentului Silviu Podină, pentru lucrarea Satul de la marginea nopții. Autorul descrie munca unei organizații de partid pentru lămurirea țăranilor muncitori dintr-un sat din Ardeal. (Ă). Poetul muncitor Saioc Florea a primit premiul III pentru poemul intitulat Să nu te
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1992 îi apar primele cărți, Jurnalul unui pseudo-filosof și Privilegiați și năpăstuiți, urmate de Cum am devenit creștin (1994), Jurnal în căutarea lui Dumnezeu (1994), Despre mirare (1996), Portrete și trei amintiri de pușcăriaș (1996). Tot în 1992 i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. Formula care i se potrivește lui A. este aceea a jurnalului. Trăite autentic, și nu mimate livresc, neliniștile sale de „pseudo-filosof” frământat de dileme privesc moartea, absolutul, existența lui Dumnezeu. Într-o lume pecetluită de
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
originale, Nocturnalia, îi apare în 1985. Îngrijește ediții din Liviu Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține Premiul revistei „Poesis”; în 1992 Premiul Uniunii Scriitorilor din Chișinău, pentru un studiu critic privind opera lui Lucian Blaga; în 1995 Premiul „Orion”, decernat de Centrul Cultural „Ionel Perlea”, pentru „cel mai frumos poem Tanka”. După 1989 călătorește, susținând diverse activități culturale, în Republica Moldova, în Germania (München, Hamburg), în Italia (Roma, Napoli), în Franța (Paris). În 1990 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
1974, este redactor-șef la Editura Eminescu, apoi lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Debutează în „Revista elevilor” în 1947, cu un ciclu de versuri. În 1990, i-a fost decernat Premiul Herder. Deși citise versuri în cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), încă de pe când era licean, C. nu debutează editorial decât în 1965, cu volumul de poeme Spirale, căruia i-au urmat alte plachete ce s-
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
azi. Zidurile clădirii erau protejate, din cinci în cinci metri, de câte o astfel de strajă. Toți păreau la fel în ochii mei, deși uneori se vedeau câteva diferențe mici. Toți stăteau ca și cum Ministrul însuși ar fi fost în fața lor, decernându-le un premiu foarte respectat. Erau înalți și drepți. Țineau capul semeț și, din spatele căștilor cu vizor negru, puteai simți cum ești privit de către un zeu care se uita la furnicile de pe pământ din norii cei mai înalți. Aveau în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
prieten imaginar în care să-i povestiți tot ce-i mai frumos și interesant despre orașul Iași. 2. Găsiți cuvinte cu înțeles asemănător pentru: măreț, generos, preajma, ziduri. 3. Scrieți enunțuri în care să folosiți corect termenii: agresiv, așezare, a decerna, iluștri, faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
serios. Jina a strâns-o pe Irene de braț. În cadrului clubului sushi, Irene fusese aproape întotdeauna liderul - o vedetă populară de telenovelă, purtătoarea de cuvânt pentru Colorfast Detergent. Ani de zile, Irene a zburat la premiile Emmy care se decernează ziua, iar la cină a comandat șampanie și nici una dintre celelalte trei prietene nu i-au purtat pică pentru succesul de care se bucura. Irene era făcută să aibă bani: le cumpăra prietenilor cadouri, le oferea mese la restaurant necunoscuților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Madrid) în cadrul ediției 2010 Concursului „Astenia de primăvară”, organizat de Hermeneia.com. Asociația culturală ”Renașterea buzoiană” îi conferă în aprilie 2012 Diploma de merit pentruperformanțe literare care onorează Buzăul în literatura națională și de pretutindeni. În mai 2012 i se decernează premiul ” Opera prima” pentru volumul ”Pareidolia”, la Festivalul internațional ”Tudor Arghezi”, ediția a XXXII-a, prezidat de Ana Blandiana și Dan Cristea, prilej cu care are onoarea să o cunoască pe Mitzura Arghezi. Au scris despre creația literară a lui
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]