1,050 matches
-
relația de egalitate dintre cele două ca o operație logică complexă, dar tot înnăscută. Parte dintre ele sunt analitice, dar o parte sunt sintetice, aducând elemente de noutate. În cazul deducției viziunea lui Descartes este apropiată de sensul său clasic: "deducția - prin care înțelegem orice operație de a conclude, în mod necesar, din cunoștințe sigure date anterior"89. Deducția reprezintă instrumentul cel mai important al metodei carteziene căci pe baza lui de dezvoltă întregul "lanț al cunoașterii". Prin intermediul ei cunoștințele se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
analitice, dar o parte sunt sintetice, aducând elemente de noutate. În cazul deducției viziunea lui Descartes este apropiată de sensul său clasic: "deducția - prin care înțelegem orice operație de a conclude, în mod necesar, din cunoștințe sigure date anterior"89. Deducția reprezintă instrumentul cel mai important al metodei carteziene căci pe baza lui de dezvoltă întregul "lanț al cunoașterii". Prin intermediul ei cunoștințele se dezvoltă una din alta într-o construcție de ordin matematic, de la simplu spre complex. Dacă în cazul intuiției
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltă întregul "lanț al cunoașterii". Prin intermediul ei cunoștințele se dezvoltă una din alta într-o construcție de ordin matematic, de la simplu spre complex. Dacă în cazul intuiției cunoașterea era directă fără intermediar, și implicit nu de natură rațională, în cazul deducției aceasta trebuia privită metodică rațională complexă, realizată prin intermediere. Cea de-a treia metodă cea inductivă este prezentată sub două aspecte. Ca urcare dinspre experiență spre rațiune 90, dar și ca "enumerare". În situația în care o informație este complexă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
accentul cade pe semnificația faptelor și a comportamentului personajelor, iar în descriere, pe imaginea artistică, adică pe: a. spațiu; b. linii; c. culori; d. forme; etc. - presupune neapărat o succesiune (!! unde nu există succesiune nu există nici narațiune, ci: descriere, deducție, efuziune lirică etc.); - cere o integrare în aceeași unitate de acțiune (!! altfel nu ar exista narațiune, ci: o simplă cronologie, enunțarea unor fapte neconcordante între ele etc.); - structurarea spațială și temporală nu poate avea loc (!! excepțiile sunt puține) decât în legătură cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
atat de important, singularitatea abordării, atât de manifestă, încât autorul "Corbului" destăinuiește, nu fără o anumita notă de infatuare - "Între tratatele asupra Universului stelar, cu adevarat limitat, deși se presupune dintotdeauna că este nelimitat, nu cunosc nici unul care să garanteze deducțiile din individualitatea viziunii" [s.n]11. Apropiată de abordarea să, după cum el însuși recunoaște, este Kosmos [Cosmosul], de Alexander Von Humboldt (vol. I-II, 1845, 1847), o sinteză a opiniilor kantiene asupra unității fenomenelor naturale, căruia scriitorul i-a dedicat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99, cu alte cuvinte, sunt o sinteză între artă și știința - "Poetry and Truth are one" [Poezia și Adevărul sunt unu]100
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
practice, etc. 4. Analiza se referă la abilitatea de a descompune în părți componente fapte, evenimente, probleme, materiale, situații, astfel încât structura lor să poată fi înțeleasă. Are ca obiective căutarea elementelor, relețiilor, principiilor de organizare, raționamentelor, distingerea între fapte și deducție, evaluarea relevanței datelor. 5. Sinteza se referă la abilitatea de a pune laolaltă părți, pentru a forma un nou întreg, acceptând noile modele sau structuri. Producerea unei lucrări personale, elaborarea unui plan de acțiune, deducerea unui ansamblu de relații abstracte
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93518]
-
și obligativitatea aplicării unor teste elevilor, care au fost apoi interpretate și prelucrate statistic. Menționez că tipurile de itemi variate au urmărit evaluarea gradului de dezvoltare la elevi a proceselor comprehensiunii textului: - Focalizarea și extragerea informațiilor explicit formulate - Realizarea de deducții simple - Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor - Examinarea și evaluarea conținutului,a limbajului și a elementelor textuale Am aplicat la clasa a III-a două teste, unul pe text literar și al doilea pe text informativ. În urma evaluării lor, am
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]
-
intră în mod voluntar, având conștiința propriului său interes. 3) Individul este proprietar al propriei sale persoane și al capacităților sale, pentru care nu datorează nimic societății. Această propoziție poate să apară în teorie ca postulat independent sau ca o deducție din propozițiile (1) și (2). De vreme ce (a) libertatea umanității și implicit cea a individului depinde de libera alegere de a intra în relații cu alți indivizi, în funcție de interesul personal și (b) posibilitatea de a intra în asemenea relații depinde de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în mod îndreptățit numai prin obligații și reguli necesare pentru a asigura aceeași libertate și celorlalți. 7) Societatea politică este rezultatul unui acord între indivizi, având drept scop protejarea proprietății individului, atât în ceea ce privește persoana, cât și în ceea ce privește bunurile sale. Astfel, deducțiile lui Locke încep cu individul pentru a ajunge la societate și stat. Dacă la Hobbes morala era dependentă de politic și apărea odată cu contractul social și constituirea societății civile, odată cu Locke intrăm în spațiul drepturilor și obligațiilor morale derivate direct
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
naturii umane, în particular. Așadar, în Eseuri, rațiunea nu este considerată o modalitate privilegiată de cunoaștere a legii naturale, așa cum era cazul la Hobbes și la autorii scolastici. Pentru Locke, rațiunea este o facultate de argumentare sau o putere de deducție care operează cu datelor obținute din percepții 43. La fel ca și celelalte cunoștințe, legea naturală este cunoscută de rațiune numai plecând de la experiența sensibilă. Locke nu spune explicit că legea naturală se identifică cu legea rațiunii, dar declară în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
axiome ale continuității 33 și axiome ale ordinii. Cum în acest sistem nu mai apare problema demonstrării existenței punctului de intersecție, nu mai e nevoie să apelăm la intuiție pentru a demonstra teoremele noastre, la acestea ajungându-se exclusiv prin intermediul deducției logice. Din perspectiva viziunii kantiene asupra matematicii reieșea clar că un loc central îl ocupă doctrina sa a construcției în intuiția pură: la teoremele geometrice se ajunge "printr-un lanț de raționamente, călăuzit permanent de intuiție" (CRP, p. 525) și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
am spus că, pentru a se evita această problemă, în formularea dată de Hilbert geometriei euclidiene, au fost introduse axiome ale continuității și axiome ale ordinii. Ce am omis să spunem în acea secțiune este că, pentru ca o astfel de deducție pur logică să fie posibilă, este nevoie de ceva mai mult decât de introducerea unor noi axiome, și anume este nevoie de o logică mai puternică (i.e. poliadică) decât cea avută în vedere de Kant (i.e. silogistică/monadică). Asta deoarece
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
învățământ formativ. Realizarea funcției formative a învățământului înseamnă deci a exersa la elevi capacitățile intelectuale, afective și volitive. Învățământul formativ are în vedere realizarea următoarelor obiective: * dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor, ceea ce presupune a exersa operațiile gândirii (analiză, sinteza, inducția , deducția, generalizarea) și apoi o specializare a lor; * înarmarea elevilor cu metodele de învățare, adică a-i învăța pe elevi cum să învețe; * dezvoltarea motivației interne, ceea ce înseamnă a-i determina pe elevi să studieze pentru propria lor formare și de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
sistem de noțiuni, priceperi și deprinderi, necesare pentru activitatea practică, își formează o concepție științifică despre lume și în același timp deprinderi de muncă. Făcând treceri de la particular la general, de la noțiuni mai generale și invers, cu ajutorul inducției și al deducției dezvoltăm gândirea elevilor în timpul învățării geografiei. Formându-le deprinderea să privească fenomenele naturii și societății în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă în legăturile lor interne, să sesizeze interdependența lor, îi învâțăm pe elevi să gândească gepgrafic. În acest sens
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
și să prevină acele comportamente indezirabile, de unde nevoia de autocunoaștere. Autocunoașterea este premisa cunoașterii celorlalți. Psihologul oferă lectorului un plus de certitudine, prin faptul de a-și fi întemeiat supozițiile sale teoretice pe studiu aplicat inductiv și nu doar pe deducții raționale. Deși trecerea de la individual la particular are mai puțină credibilitate printre intelectuali, în cazul psihologilor, studiul particularelor este necesar. Intelectualul lui Knut Hamsun este silit să traverseze episoade sociale dintre cele mai dramatice și modul cum administrează el conflictele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
umană. Ceilalți sunt cumva protejați de dimensiunea apocaliptică a orbirii, nu-i văd consecințele. Câinii și pisicile ajung să sfâșie trupurile împuțite ale morților. Orbii vii mișună printre gunoaiele din magazinele devastate în căutare de hrană. Soția doctorului ajunge prin deducție într-o pivniță întunecată plină cu alimente. Este o altă coborâre în alt strat al infernului. Infernul lui Saramago este multistratificat și omniprezent. Oamenii nu-l mai văd pe Dumnezeu nicăieri. Sunt orbi, sărmanii. Nici soția doctorului nu-L mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
antinomia. În cele ce urmează voi încerca să evidențiez acest lucru. Pentru Blaga, problema sensului metafizic al cunoașterii înseamnă așezarea ei într-o ordine ce o depășește. De aceea și susține că aceasta nu este o chestiune de analiză și deducție pornind de la articulațiile interioare ale cunoașterii, ci una de viziune, de salt, de "ochire riscată" dincolo de nivelul analitic 192. Elementul la care înțelege Blaga să raporteze cunoașterea este ceea ce el numește "principiul metafizic absolut"193. Acesta este postulat printr-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Din raționamentul categoric este scoasă ideea psihologică sau ideea substanței spirituale. Din raționamentul ipotetic este scoasă ideea cosmologică sau ideea totalității lumii materiale. În al treilea rând, din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă. Ideile transcendentale sunt concepte pure ale rațiunii. Spre deosebire de conceptele intelectului, cărora le corespund obiecte reale, acestora nu le corespund decât obiecte ale gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a constituit metafizica nu poate fi înlăturată, fiind constitutivă rațiunii. De aceea, Kant va proceda la o altă strategie de a-i dovedi aparența: să arate că în acest corp de pretinsă cunoaștere s-au strecurat erori logice și contradicții. Deducția ideii psihologice este însoțită de anumite paralogisme, prin care rațiunea pură face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea absolută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicției. Punctul de plecare în această regândire a statutului contradicției în cunoașterea filosofică este chiar concepția lui Kant despre antinomii. Mai exact, este vorba de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în contradicții (antinomii), când vrea să cunoască infinitul"352. Deși apreciază descoperirea antinomiilor ca "un foarte mare progres", Hegel îl critică pe Kant, deoarece "s-a oprit la rezultatul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astă dată, o căpetenie cu putere omogenizantă, cum era Zeus sau Jupiter în mitologia greacă. Pornind de aici, în baza logicii dinamice a contradictoriului, Ștefan Lupașcu deduce "o nouă religie" și "o nouă concepție a Divinității", corespunzătoare stării T. Această deducție își are premisele în teoria celor trei materii, susținută în cartea aferentă din 1960. Dată fiind existența în universul nostru galactic a trei tipuri de materie-energie sau sistematizări energetice, se poate emite ipoteza a trei tipuri de univers: al nostru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vor exista, a fortiori, mai multe tipuri de contradicție și s-ar putea întâmpla ca nu toate aceste contradicții să aibă proprietatea ex falso"807. Cu alte cuvinte, se caută identificarea contradicțiilor netrivializatoare, care nu duc la "explozie", adică la deducția oricărei propoziții în sistemul din care fac parte. Pentru a avea o teorie paraconsistentă, contradicția care este cuprinsă în interiorul ei trebuie să se construiască pe o negație care să aibă anumite proprietăți aparte: "să nu fie prea tare, pentru a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei, teoriile raționale sunt sisteme care întrunesc două condiții: 1) sunt coerente, ceea ce înseamnă că în interiorul lor diferitele elemente sunt strâns legate între ele după procedeele logice ale deducției sau/și inducției, iar enunțurile se supun principiului non-contradicției; 2) stabilesc o relație verificabilă și nearbitrară cu lumea obiectivă la care se aplică 863. Logica are, în opinia lui Morin, un rol capital în structura unei paradigme de gândire. Ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opinia lui Morin, un rol capital în structura unei paradigme de gândire. Ea impune ordinea și regulile de operare întregii gândiri și tuturor sistemelor de idei. Logica clasică, ale cărei fundamente au fost puse de către Aristotel, are ca nucleu identitatea, deducția și inducția, "care asigură evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute: principiul identității, principiul non-contradicției și principiul terțului exclus. Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]