KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii În recepția vorbirii au fost sesizate Încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: -nu există reguli sigure pentru a le Învăța pe persoanele deficiente de auz să Înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu Îi pot Înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; labiolectura cere timp Îndelungat pentru a fi Învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii În recepția vorbirii au fost sesizate Încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: -nu există reguli sigure pentru a le Învăța pe persoanele deficiente de auz să Înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu Îi pot Înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; labiolectura cere timp Îndelungat pentru a fi Învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară În comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: persoanele deficiente de auz Înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei Învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă În ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă În ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit În față,cum Își mișcă gura În ritmul unei articulări pline și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește Încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile În articulare; insuficiențele vizuale În

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
percepute și a pauzelor care țin locul sunetelor imperceptibile constituie un ritm optic,care este sesizat În mod distinct,cu ochiul și care contribuie, Într-o mare măsură la citirea corectă de pe buze. ( Fourgon, F., 1968 ). Aspecte ale comunicării la deficienții de auz prof. Rotaru Ana prof. Leahu Daniela prof. Lificiu Laura Grup Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași Deficiența de auz este gravă nu atât prin tipul, forma de manifestare și gradul pierderii de auz, cât mai ales prin Înfluențele negative pe

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
atât prin tipul, forma de manifestare și gradul pierderii de auz, cât mai ales prin Înfluențele negative pe care le are asupra proceselor de percepere a sunetelor necesare formării și dezvoltării normale a vorbirii, a limbajului și a gândirii copilului deficient de auz. Dacă audiologia medicală se axează mai mult pe partea de recuperare a deficitului de auz ca afecțiune medicală, audiologia educațională se axează mai mult pe partea de Înlăturare sau ameliorare a efectelor ce derivă din acest deficit prin

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor În dezvoltarea psihică a copilului neauzitor comparativ cu cel auzitor. Scopul educativ principal În activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii deficienți de auz intenționează de a asigura

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
Scopul educativ principal În activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii deficienți de auz intenționează de a asigura fiecărui copil un limbaj sigur, prin cuvinte și semne, care să-i asigure comunicarea eficientă și adaptativă la mediul În care trăiește. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii deficienți de auz intenționează de a asigura fiecărui copil un limbaj sigur, prin cuvinte și semne, care să-i asigure comunicarea eficientă și adaptativă la mediul În care trăiește. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative pentru a transmite un mesaj, pentru ca acesta să fie Înțeles. Termenul de „comunicare totală” desemnează o anumită metodă de comunicare În care labiolectura, auzul rezidual, vorbirea, scrierea, dactilemele și limbajul

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
strategii asemănătoare de codificare și decodificare a propozițiilor, de interpretare a sensului. Dactilemele reprezintă un sistem de semne În care fiecărei litere a alfabetului Îi corespunde un anumit semn. Ele sunt o reprezentare a literelor prin folosirea mâinilor. În viața deficienților de auz un rol important Îl are și labiolectura (citirea de pe buze), care compensează Într-un fel lipsa auzului. Labiolectura este o abilitate care se Învață. Cu cât auzul este mai deficitar, cu atât labiolectura devine mai importantă. Mijlocul predominat

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și Însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, În condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz Își Însușesc limbajul sonor În condiții cu totul greoaie. Ei comit multe greșeli gramaticale În exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei Învață vorbirea În școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
auz Își Însușesc limbajul sonor În condiții cu totul greoaie. Ei comit multe greșeli gramaticale În exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei Învață vorbirea În școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei Încep să formuleze ideile și să le exprime corect În / și concomitent cu Însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales În cazul nominativ sau acuzativ; * Existența unui decalaj evident Între vocabularul activ și cel pasiv, Între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse Între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost Împărțit În două grupe: 20 elevi cu

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite Între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum am văzut, elevii deficienți de auz, comit multe greșeli gramaticale În exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei Învață vorbirea În școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Inconvenientul cel mai evident Însă În privința Însușirii limbajului verbal este

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
dacă ținem seama că ei Învață vorbirea În școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Inconvenientul cel mai evident Însă În privința Însușirii limbajului verbal este generat de lipsa auzului, calea normală de recepționare a vorbirii model. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității, stă actul complex al compensației. Contactul Între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, În primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
personalității, stă actul complex al compensației. Contactul Între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, În primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal În formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important În formarea și dezvoltarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și universului propriu interior

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
realizată o compensare de tip mixt organicofuncțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz În societate. Sistemul formării inițiale a cadrelor didactice - un pas Înainte În optimizarea mobilității În carieră prof. psihopedagog Tanislav Maria Teodora Școala pentru Hipoacuzici, București Încă din anul 2000, Comisia europeană a adoptat o serie de recomandări privind

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
mulți factori educaționali, aflați În interacțiune, Universitatea deținând rolul de coordonator științific (DPPD, Colegii pedagogice, ISJ-participarea profesorilor mentori, ș.a). În contextul datelor analizate este evidentă reașezarea contribuției școlii la optimizarea raportului educație-formare profesională-mobilitate În carieră. Așteptările părinților cu copii deficienți de auz din partea Învățământului Înv. Anișoara Motrescu Grup Școlar Bivolărie Factorul fundamental pentru toți oamenii este familia cu toate părțile sale bune și rele de care au parte copiii În decursul creșterii lor. În familie se creează fundamentul omului matur

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
se dezvolte Într-o ambianță favorabilă și să devină oameni independenți. Cu cât această sarcină este Îndeplinită mai bine, cu atât mai mulți oameni vor avea parte de o viață mai bună. În vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu deficienta de auz este necesar ca familia, școala și comunitatea să preia responsabilitatea diferitelor atribuții pe parcursul stadiilor de dezvoltare a copiilor. O cooperare bazată pe Încredere asigură integritatea lor socială. Rolul părinților ca experți trebuie recunoscut și utilizat. Comunitatea poate reprezenta

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
special, pentru părinți intervenția timpurie este de regulă foarte utilă În termenii acceptării nevoii speciale ale copilului precum și datorită faptului că furnizează cunoștințe referitoare la sistem și rețeaua de sprijin. Părinții trebuie implicați În procesul educațional al copiilor lor cu deficienta de auz În calitate de parteneri cu drepturi depline. Ei trebuie motivați să se implice cu mai multă responsabilitate În procesul de luare a deciziilor și În exercitarea drepturilor lor Într-o manieră mai profundă. Este necesară o cooperare mai intensă Între

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
de auz ca și pentru un copil auzitor doar că nu este la fel de ușor. Există multe moduri de a exprima ceva. Vorbirea, semnele, dactilemele, gesturile naturale sau expresia feței. Unele dintre acestea se pot folosi Împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă metodele de comunicare cele mai potrivite pentru copilul respectiv. Copiii trebuie lăsați să Încerce diverse căi de comunicare. Necesitățile de comunicare ale unui copil deficient de auz se pot schimba cu timpul și

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
se pot folosi Împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă metodele de comunicare cele mai potrivite pentru copilul respectiv. Copiii trebuie lăsați să Încerce diverse căi de comunicare. Necesitățile de comunicare ale unui copil deficient de auz se pot schimba cu timpul și ei vor trebui mai târziu să fie capabili să aleagă singuri, modalitatea de comunicare. Depistarea deficienței de auz a unui copil schimbă Întreaga viață a părinților. Nimic nu mai este ca Înainte

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
sau chiar inexistent. Dacă protezarea a fost recomandată și s-a dat proteza, este important să fie Încurajat copilul să o poarte. Deși se va Începe progresiv, copilul trebuie să se obișnuiască repede să o poarte toată ziua. Cu copilul deficient de auz trebuie vorbit cât mai mult, folosind un limbaj clar și simplu. Trebuie folosite propozițiile, nu cuvinte izolate, și nu trebuie exagerat În mișcările buzelor. Implantul cohlear Pretutindeni În lume, părinții copiilor cu deficiențe de auz, Își pun Întrebarea

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
cohlear nu este un leac miraculos el necesită apoi un proces de reabilitare lung și anevoios, operația fiind și destul de costisitoare. Particularități ale stilurilor de predare și Învățare la elevii cu deficiențe de auz profesor psihopedagog Ioana Șerban Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1.1 Abordări ale stilurilor de Învățare la elevii auzitori Există trei tipuri de abordări ale stilului de Învățare, care au fost frecvent raportate În literatura de specialitate: tipurile psihologice, abordările cognitive și abordările social interactive. În legătură cu

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]