1,978 matches
-
parte din realitate. Putem susține contrariul, și anume că rațiunea este un intelect imaterial care poate ajunge la cunoașterea perfectă, dar aceasta înseamnă distorsionarea realității. Elemente din domeniul științelor cognitive Nu putem construi o imagine a realității fără să o deformăm. Descoperiri recente din domeniul științelor cognitive au arătat că informațiile acumulate trebuie procesate înainte de a pătrunde în conștiința noastră, deoarece primim informații la o frecvență de peste un milion, în timp ce conștiința lucrează cu o frecvență de aproximativ 40. Experimentele arată că
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și-a construit argumentarea în favoarea societății deschise pe principiul failibilității, capacitatea noastră limitată de înțelegere. Karl Popper nu a dat o definiție societății deschise, deoarece nu agrea definițiile. Failibilitatea noastră ne spune că este probabil ca orice definiție să fie deformată sau incompletă, devenind așadar prilej pentru nesfârșite dispute legate de sensul cuvintelor. Popper prefera să emită idei și apoi să le eticheteze. Metoda lui merge de la dreapta la stânga, și nu invers. Când descria diverse poziții intelectuale, folosea, de obicei, cuvinte
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Este cel mai adecvat științelor naturale, dar nu se ridică la nivelul așteptărilor în celelalte domenii. Aceasta constituie o sursă de dezamăgire, conducându-i pe oameni la dogmatism, care este, în multe privințe, opusul gândirii critice, dând iluzia certitudinii, dar deformând de fapt realitatea. O societate deschisă recunoaște și acceptă incertitudinea ca fiind inerentă realității. Ea este caracterizată de instituții le care permit oamenilor să facă față nesiguranței. Activitatea economică e ghidată de piețe pe care participanții sunt liberi să ia
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
creierului presupune o bună funcționare biochimică, mai ales schimburi complexe între neuroni, care au dimensiuni de ordinul unei milionimi de metru, și între molecule, care sunt de ordinul unei miliardimi de metru... Vorbim, așadar, despre dimensiuni prea mici pentru a deforma oasele craniului! Pentru mai multe detalii Binet, A., „Recherches sur la technique de la mensuration de la tête vivante”, L’Année psychologique, nr. 7, 1900, pp. 314-429. În limba franceză, „avoir la bosse des maths” - literal, „a avea cocoașa matematicii” (n. tr
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
acuzație oameni nevinovați. Un alt exemplu: o tânără ajutor de infirmier aflată sub hipnoză era convinsă că a fost înrolată într-o sectă satanistă care a obligat-o să mănânce bebeluși... În prealabil, cercetătoarea arătase că amintirile pot fi serios deformate de evenimente ulterioare. Astfel, au fost proiectate câteva diapozitive ce prezintă un accident de circulație: apare brusc o mașină verde, care dă peste un biciclist, pentru a evita un camion. Dacă întrebările sunt de genul: „De ce mașina albastră a dat
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
din ce în ce mai mică, pe măsură ce se îndepărtează de lentilă (în optică, o lentilă convergentă este simbolizată printr-o linie verticală cu săgeți spre interior). Pentru a construi imaginea pe ecran, sunt necesare două raze de lumină. Raza paralelă cu axa optică este deformată de lentilă și se refractă, pentru a încrucișa axa în focarul optic. În schimb, raza care trece prin centrul optic nu suferă nici o transformare. Imaginea este clară la nivelul intersectării razei paralele refractate și al razei care trece prin centru
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ospătarele se lăsau deșurubate de vii contra cost. Ceea ce ne atrage atenția în versuri de tipul acesta este fantezismul, trăirea în iluzie, sentimentalismul înecat în râs, hiperbola comică și umorul absurd. Avem de-a face cu o oglindă care, practic, deformează imaginea lumii și sfârșește prin a zămisli ea însăși imagini, subminând în acest fel prestigiul și sensul reflectării: să fim tandri, bâigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptoase ale autobazei filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
activitățile școlii solicită, de asemenea, un interval semnificativ de timp); - schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale: În Încercarea lor de a corela noile idei și modalități de acțiune cu propriile experiențe, interese și prejudecăți, actorii școlii pot deforma, adapta sau reinterpreta sensul real al ideilor și teoriilor care susțin schimbarea. Astfel, obiectivul inițial, chiar dacă a fost prezentat Într-o formă logică și rațională, poate ajunge să Însemne ceva cu totul diferit În viziunea altor persoane. Pe de altă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mecanismelor de coping necesită uneori un „diagnostic diferențial” față de așa-numitele comportamente de apărare (Abwehrgeleitetes Verhaltenă, care, în final, nu se dovedesc a fi utile în situațiile de stres. Acestea din urmă sunt rigide, ajung a fi automatisme, tind să deformeze realitatea nou-aparută o dată cu instalarea stresului, blocând inițiativele și posibilitățile de adaptare. Ele reprezintă, de fapt, inerția declanșată și întreținută de blocajul manifestat în fața oricărei schimbări. Strategiile de coping se vor remarca însă întotdeauna prin obiectivitatea față de momentele prezent și viitor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cât de mari sunt șansele ca prin anchete și sondaje să realizăm bune predicții ale comportamentelor actorilor umani. E adevărat, pe de altă parte, că dacă stelele nu pot vorbi, nu pot nici minți. Pe când oamenii da - sau, oricum, pot deforma fără să vrea informația furnizată. Există ovarietate și o multitudine de erori în răspunsurile la chestionar și interviu. Ideal ar fi - din punctul de vedere al temeiniciei cunoașterii - să înregistrăm și ceea ce realmente fac oamenii, nu numai ceea ce spun. Din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de tip științific și în domeniul sociouman. a. În descrierea, explicarea și interpretarea structurilor și fenomenelor (psiho)sociale, la nivelul conștiinței comune, intervin, în măsură considerabilă,subiectivitatea, interesele, aspirațiile și valorile unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea și filtrarea selectivă, adică tendința ca, deliberat sau nu, oamenii să se expună și să rețină mai mult informațiile care concordă cu propriile păreri (crezuri) și să le evite pe cele disonante. O specie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de înregistrarea răspunsurilor. La întrebările libere, fără variante de răspuns, în ancheta orală, cel care transcrie (de regulă, rezumând, concentrând, stilizând etc.) răspunsurile subiectului este operatorul, care, din neatenție sau dintr-o neînțelegere a sensului acordat de subiect întrebării, poate deforma conținutul răspunsului. În scris, omul se va strădui să-și rezume cât mai fidel ceea ce crede că e necesar să răspundă. Prin urmare, se înlătură greșelile de înregistrare și interpretare datorate operatorului, adică se înlătură o verigă perturbatoare în procesul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din ultima formulă scrisă mai sus, obținem: e = 0,8×60% = 48%, deci o eroare imensă de aproape 50 de puncte procentuale. Asta înseamnă că, în loc să ne așteptăm la o participare la vot în jurul lui 85%, cât sugerează eșantionul nostru, deformat de o asemenea masă de nonrăspunsuri, va trebui să căutăm proporția reală a probabililor alegători în jurul lui 37% (85% - 48%). Proporțiile efective de nonrăspunsuri, în anchetele și sondajele reale, depind de foarte mulți factori, începând cu țara în care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reformularea scrisorii de solicitare a răspunsului. Există posibilitatea de a ameliora calitatea unei anchete afectată de multe nonrăspunsuri prin ceea ce francezii numesc „redresarea eșantionului”. Dacă se constată că înlocuirea celor care ar fi trebuit să răspundă cu alte persoane disponibile deformează structura eșantionului, în raport cu o serie de parametri cunoscuți ai populației (cum ar fi sexul, vârsta, școlaritatea, ocupația etc.), atunci se poate trece fie la eliminarea aleatorie a unor persoane din categoriile suprareprezentate, spre a se reveni la proporțiile „normale” ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Și cum revista pomenită este - sau a fost în primii ani de după apariție - puternic ancorată într-o anumită zonă a spectrului politic, e limpede că și rezultatele obținute cu o astfel de rețea de operatori nu pot să nu fie deformate în direcția respectivă. Deformarea rezultatelor din partea operatorilor în conformitate cu opțiunile lor morale și politice se poate face intenționat de către aceștia. Dar chiar în cazul în care admitem că ei sunt onești și scrupuloși, sistemul lor valorico-atitudinal ajunge să afecteze, uneori substanțial
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atât de recomandatele îndemnuri de la începutul convorbirii cu subiectul ca acesta să răspundă cinstit și sincer - chiar acompaniate de asigurarea anonimatului - nu rezolvă problema. Intervin o serie de alte surse de distorsiune (bias, în terminologia metodologică de limbă engleză), care deformează rezultatele în aceeași direcție. Un al doilea lucru foarte important de reținut este că prezența și volumul erorilor, fie că e vorba de cele intenționate, fie de cele neintenționate, depind de ce întrebăm și cum întrebăm. Teme sensibile, cum sunt cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consistență. Bazându-se pe teoria consistenței cognitive- ce afirmă tendința subiecților de a rezolva contradicția, pe plan mental, dintre diferite informații, opinii, crezuri etc., contradicție ce înseamnă un puternic disconfort psihic -, se prezumă că și în cadrul anchetelor și sondajelor indivizii deformează răspunsurile în conformitate cu această tendință. Astfel, într-o cercetare efectuată de noi, centratăpeatitudinea cuplurilor față de copii, ne-am așteptat ca persoanele care și-au declarat „acordul total” pentru ideea din propoziția: A) Un om care nu crește măcar un copil nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vorba de fizicianul care în laboratorul său face măsurători cu cele mai sofisticate instrumente, fie de gospodinacare cumpără de la aprozar un kilogram de mere) și, de asemenea, orice acțiune umană de cunoaștere este supusă riscului intervenției unor factori care pot deforma rezultatul vizat. Așadar trebuie reținut faptul că cercetările selective nu posedă nici o însușire misterioasă, că ele sunt intrate - ce-i drept, mai recent - în uzul cunoașterii științifice și că folosirea lor se impune atunci când realitatea empirică ce formează suportul „material
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
locuințe dacă e vorba de o anchetă la domiciliu. A doua rațiune pentru care se folosește selecția pe cote derivă din faptul că nu se dispune de un cadru de eșantionare suficient de bine pus la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri de stratificare. Faptul că eșantionarea neprobabilistică nu permite - stricto sensu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un lucru deosebit (de interesant), deci se constituie în „eveniment de presă”. În aceste condiții, trebuie găsite tiluri percutante, texte sau imagini care să conțină elemente puternic atractive, chiar emoționale, care, în condițiile de mare economie de spațiu și timp, deformează clar sensul constatărilor, fie prin exagerarea importanței, fie chiar prin deturnarea sensului de la cel real. 4. În procesul de selectare și comprimare a informației transmise, cel care realizează acest lucru poate interveni intenționat în vederea influențării, într-o direcție sau alta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dar nu s-a retras la mănăstire. N-au avut nici un efect jurămintele, blestemele din adiată. Bietul Anton Pann a mai pățit-o o dată. A doua direcție a poeziei merge spre CÎntecul de lume pe care, esteticește, Îl Întemeiază. Speță deformată de canso În medii periferice orășenești: cîntec de petrecere și de iubire petrarchistă din care sensul idealității a dispărut. Multe din aceste cîntece sînt, la origine, producții culte trecute printr-un proces rapid de folclorizare (În mediul periferiei urbane). Publicîndu-le
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
condiții umane, sociale și spirituale pe care aroganța cuceritorilor și supușenia celor învinși au sufocat-o, el ne poartă în miezul filosofiei și istoriei lui Campanella cu ușurință, știind să expună pe înțelesul tuturor gândirea lui Tommaso fără s-o deformeze, fără s-o mutileze, transfigurând-o în narațiune captivantă. Scrie limpede, esențial, fără a-și împovăra cititorul cu întortocheri care ar putea întuneca expresivitatea. Are darul natural al limpezimii și al sintezei, ceea ce i-a îngăduit să pătrundă în universul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și uneori cu multă ... dragoste și interes" (2002, p. 124). Drept consecință, să nu ne lăsăm înlănțuiți în imaginea pe care ne-o atribuie și în care ne constrânge celălalt. Să "spargem" imaginile care nu ni se potrivesc, care ne deformează, care ne denaturează modul nostru autentic și unic de a fi. Pentru aceasta este nevoie de multă energie și de multă hotărâre 5. Capitolul 3 Tipuri și modalități de relaționare umană Fără a avea pretenția că le-am putea epuiza
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
subjugării; este axat pe sentimentul că nevoile celui în cauză nu sunt niciodată prioritare într-o relație. Celălalt conduce întotdeauna (p. 108). Cum se vede, schemele de inadaptare "ne împiedică să trăim în mod direct și nemijlocit momentul. Pentru că ne deformează percepția, viața pare așa cum o arată schema" (idem, p. 140). Ele sunt "sisteme de înmagazinare, care conservă elemente emoționale specifice învățate" (p. 95); iar, pe lângă această conservare, ele continuă să asimileze ceea ce experimentăm în viață. Aceste tipare notază T. Bennett-Goleman
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă ne observăm prin contemplație obiceiurile emoționale, scrie psihologul nord-american (2002), în cele din urmă vom fi mai puțin limitați de ele și ne vom putea detașa de perspectiva deformată asupra vieții. Treptat, pe măsură ce aceste tipare își pierd forța, căpătăm o perspectivă mai echilibrată asupra lucrurilor, fiind capabili de reacții mai flexibile, care înlocuiesc singura reacție automată invariabilă" (p. 160). În virtutea schemelor deja existente, cel mai adesea, ne punem în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]