920 matches
-
partizanii săi se luptă între ei pentru fiecare centimetru din perimetrul sacru. El nu este (sau încă nu) un oraș-muzeu, un Luna Park sau un Jesus Resort. Desigur, e un bun obiect de studiat, dar nu și un loc al delectării. Orășel neînsemnat, la origini, copleșit apoi de eternitate, el a îmbrăcat o toaletă costisitoare în latura vestică acolo unde banii americani abundă dar, pentru moment, nu poate încă rivaliza cu Veneția, Palmira sau Baalbek, și nu se întrevede nici o epocă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oraș ce nu m-a impresionat, arhitectura lui fiind mult mai simplă, mai „comunistă” comparativ cu cea din orașele Burgos sau León. - De aici, drumul pelerinilor devine o splendoare. Flancat mereu de ziduri, arbuști, multe ruguri pline cu mure coapte (delectarea meaî, copaci impresionanți, unduind printre lanuri, trecând prin sate mici sau cătune sărăcăcioase, această porțiune de drum mi s-a părut a fi cea mai pitorească, mai medievală aș putea spune, din câte am întâlnit până acum. Mereu urci și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nevoile gospodăriei, cohorte de oameni și animale invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
liber că are pe el vreo sută de dolari În țoale. Nevastă-sa avea bani și Cash Îi cheltuia. CÎnd l-am cunoscut, banii se cam duseseră. Cash mi-a zis: - Femeile vin la mine. Mă lasă rece. Singura mea delectare adevărată e cîntatul la trompetă. Cash te tapa de marfă la greu. Făcea-n așa fel Încît să fie greu să-l refuzi. Îmi Împrumuta sume mici de bani - niciodată cît s-acopere marfa pe care-o lua - și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
următoarele cuvinte: — Veniți mai aproape, de ce vă sfiiți, reputația mea este de om cu moravuri blânde. Ne-a cucerit îndată cu acest fin umor care-i pigmenta întotdeauna, de altfel, discursul profesoral, îi umaniza erudiția, cum aveam să constat, cu delectare, de-a lungul celor trei ani ai cursului său de literatură universală. Nu concepeam, pe atunci, că m-ar putea lovi o altă nenorocire mai mare decât aceea de-a fi nevoit să lipsesc de la acest curs. Har Domnului că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de lectură (1984) și Al doilea suflu (1989), cuprinzând eseuri și studii de mare rafinament, cuceritoare. Prea puțin îi interesa pe „desantiști“ că odinioară Crohmălniceanu fusese dogmatic, că utilizase limba de lemn a criticii ideologice, când ei citeau cu mari delectări ce scria el acum. A fost la mijloc, desigur, și recunoștința pe care i-o purtau, un sentiment pe care unii, urmând sugestia lui Ralea, îl socotesc imoral. Dar vine un Mircea Cărtărescu și afirmă răspicat: „Este omul care a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
spus însă, vai, că nu mai apare. M-am întors acasă cu mâinile goale, nespus de abătut. Primisem o grea lovitură, care nu mi-a distrus totuși pasiunea pentru reviste. Ea de atunci datează, din vremurile când citeam cu mari delectări Universul copiilor. Profesorul Vicol În acest februarie, dacă nu murea acum doi ani, profesorul Ion D. Vicol, născut în 1898, și-ar fi serbat centenarul. Iar dacă ar mai fi trăit încă doi ani, și-ar fi împlinit o dorință
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
bine amănunțite a denumirilor aproape a tuturor punctelor din cele două sate, din hotar în hotar până, la limitele acestora, din Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
găsim în anuarul Institutului de Istorie din Cluj. Tomul IV din 1964 la pag. 317 un articol scris de P. Binder « Considerații istorice cu privire la primele așezări românești amintite în documentele medievale. Localizarea așezării Kerch Olachorum.», din care am extras pentru delectarea, informarea și lămurirea cititorului următorul text, pe care-l găsim foarte interesant pentru completarea celor prezentate până acum: Miscellanea În documentele din prima jumătate a sec XIII se amintește de două ori despre localități cu numele Cârța, ambele locuite de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
animnalele sălbatice, alergându-le sau strigând după ele. Le-a povestit că statul are legi de ocrotire a acestor inestimabile valori de care trebuie să se bucure tot omul ce-și face trecere pe aici cu treburi sau spre simplă delectare. Că numai din anul trecut, mai precis în 1932 s-a instituit prin hotărâre de guvern Rezervația naturală Floristico-Faunistică Bâlea, care a fost dată în administrare Universității Cluj, care prin specialiștii ei au identificat aci nu mai puțin de 200
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și artei RDG reușise să se impună cu teatre de prim rang la Berlin, cu Leipzig drept centru internațional al vieții muzicale și Dresda al artelor plastice. Un domeniu de excelență al RDG era sportul, gândit nu ca instrument de delectare, recreere și întărire a capacității fizice, ci ca instrument al afirmării în confruntările politice și ideologice cu occidentalii și în primul rând cu RFG-ul. Lupta pentru un loc pe podium și pentru cât mai multe medalii, dacă se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Fucik în fiecare miercuri și viziona cam 4-5 filme. Majoritatea membrilor comisiei erau oameni "cu scaun la cap", dar nu puteau face rabat de la linia partidului, deși multe din filme nu lezau cine știe ce linia respectivă. Oricum, pentru mine era o delectare să văd pe gratis cele mai noi producții occidentale. (Îmi amintesc de vizionarea unei comedii italiene, "Un italian în America", cu Alberto Sordi. Acesta aflase că are o tânără soră în SUA pe care n-o văzuse niciodată. Pleacă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
s-a dovedit iluzorie și naivă. Încrâncenare, amărăciune, da, evenimentele din Praga erau alarmante, dar și altceva părea posibil, iar norii grei din Seciuan dispăreau În râsetele exuberante ale farsei absurde și sănătoase. Dimineața repetam Seciuan - furtună -, seara comedia englezească - delectare. Așa trăiam cu toții zilnic, natural, Între angoasă și bucurie. AMN: Noaptea Încurcăturilor era o jucărie perfectă. După mulți ani, am regăsit sentimentul jocului pur - pe care crezusem că Îl pierduseși - când m-ai invitat la Paris să văd la Opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
bifurcate care ridică și coboară Încet o piesă. Îmi amintesc o anumită problemă pe care Încercasem s-o compun luni În șir. Într-o noapte am reușit În sfârșit să formulez tema dorită. Era menită să fie o sursă de delectare pentru un expert În soluționarea unor asemenea probleme. Persoanele nesofisticate s-ar putea să ignore cu totul poanta problemei și să descopere soluția ei „tetică“, foarte simplă, fără a trece prin chinurile plăcute pregătite pentru persoana sofisticată. Aceasta din urmă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
spun aceste banalități Despre lucrurile cu adevărat importante 35 fiindcă un filozof cu înalt prestigiu recomandă o așa-numită „cultură de performanță”. E vorba de fapt de ceva ce ar trebui să fie de la sine înțeles ; cultura nu înseamnă numai delectare, ci pretinde și efort. Dar „performanța” ca atare, ca scop în sine, merge în afara rostului omenește modelator al culturii, ducând la autosatisfacție, la o suficiență orbitoare și la dispreț planificat față de tot ce ține „doar” de suflet, de inimă, și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
reușise să se impună cu teatre de prim rang la Berlin, cu Leipzig drept centru internațional al vieții muzicale și Dresda ca oraș al artelor plastice. Un domeniu de excelență al RDG era sportul, gândit nu numai ca instrument de delectare, recreere și întărire a capacității fizice, ci și ca instrument al afirmării în confruntările politice și ideologice cu occidentalii și în primul rând cu RFG-ul. Lupta pentru un loc pe podium și pentru cât mai multe medalii, dacă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ca autoexilare. Literatura cu pirați a corespuns, de la un moment dat încolo, unei necesități psihice de evadare, de reverie compensatorie, care a devenit astfel când a explodat progresul tehnic și capitalismul a născut clasa de mijloc, cu noi nevoi de delectare. Dintr-un epos egal cu celelalte în valoare tematică, literatura marină a devenit, începând deja cu secolul al XIX-lea, un teritoriu narativ secund, frecventat de copii sau de cititori de condiție intelectuală medie. Pirateria clasică se disipase, oricum, iar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cadou portretul său, în picioare, pictat în ulei, și văzuse în el, mult timp, cu interes de istoric, omul credincios lui Delcassé: "Dumneavoastră care ați lucrat alături de el, spuneți-mi cum gîndește", îl întreba Ferdinand pe Paléologue și repeta cu delectare răspunsul acestuia din urmă: "Sire, am cunoscut gîndurile lui Delcassé, dar nu pot spune că am știut cum gîndește...". Apoi, într-o dimineață, a descoperit că un ajutor de bucătar de la palat, iscoadă plătită, se ducea să spună tot felul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
imboldurilor creatoare, totuși nu era explicată decât tangențial legătura între motivație și creativitate. Convingerea care s-a format ulterior a fost că creativitatea este motivată de tendința oamenilor de a-și manifesta din plin potențialul și a obține satisfacție, chiar delectare, în munca lor. 6.1 Trebuința de realizare de sine și creativitatea Maslow, în anii ‟50 - „60 a elaborat un model de tip piramidal al trebuințelor (nevoilor). În concepția lui Maslow, omul este o ființă care dorește tot mai mult
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuințelor (vezi Figura 30 din Anexa 8). Deci nevoia realizării de sine nu poate explica întru totul motivația înaltă a creativității. Torrance, în anul 1962, a intuit că creativitatea se naște din pasiunea pentru activitățile respective și este susținută de delectarea pe care acestea o produc. Scriitorul John Irving a declarat că lucra la romanele sale câte 12 ore pe zi, zile la rând. Întrebat de ce este motivat să lucreze atâta, mai ales că ajunsese celebru și bogat, el a mărturisit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
romanele sale câte 12 ore pe zi, zile la rând. Întrebat de ce este motivat să lucreze atâta, mai ales că ajunsese celebru și bogat, el a mărturisit: Inventatorul Jacob Rabinow, deținător a peste 200 de brevete, vorbea despre motivarea și delectarea pe care o simte atunci când lucrează: [35] Se cunoaște că există două tipuri de motivație: intrinsecă și extrinsecă (vezi Anexa 8). Motivația intrinsecă este definită ca justificarea pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, persoana considerând că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vezi Anexa 8). Motivația intrinsecă este definită ca justificarea pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, persoana considerând că activitatea este interesantă, îi aduce satisfacție sau o stimulează intens; este caracterizată de concentrarea asupra stimulării și a delectării produse de munca însăși. În opoziție cu ea, motivația extrinsecă este definită ca rațiunea pentru angajarea într-o activitate mai ales pentru a ajunge la un scop exterior muncii însăși, cum ar fi obținerea unor recompense râvnite, câștigarea unei competiții
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deoarece nu sunt destul de mult implicate în problemă. Persoanele motivate intrinsec sunt mult mai mult implicate în problemă, vor explora mai mult și vor găsi soluții originale. Ele vor petrece mai mult timp căutând alte soluții, deoarece activitatea le produce delectare. [35] O problemă în discuție este dacă banii sau recompensele (factor motivațional extrinsec) conduc la creșterea sau diminuarea creativității. Experimentul 6. În literatura de specialitate ([35]) este descris un experiment prin care copiilor dintr-un grup li s-a cerut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativ este deosebit de perseverent în munca pentru care simte atractivitate; se dăruiește total creației și face din aceasta ocupația lui cea mai importantă. Creativii manifestă plăcerea intensă de a descoperi, de a rezolva, iar domeniul lor de creație le produce delectare. Ei uită de tot și de toate atunci când participă la creație. Starea de fericire se împletește cu actul creației, iar succesul se naște și crește în mod firesc. - spunea Albert Schweitzer. S-a demonstrat că reușita în creație este dată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de motivație: * intrinsecă - definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece persoana respectivă consideră că acea activitate este interesantă, îi aduce satisfacție sau o stimulează intens; este caracterizată de concentrarea asupra stimulării și a delectării produse de munca însăși. Oamenii motivați intrinsec muncesc din plăcere și văd în muncă posibilitatea de a se exprima. Ei muncesc din propria conștiință, dintr-un sentiment al datoriei, fără a urmări cu orice preț un avantaj. Sunt de orientare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]