895 matches
-
mijloace legitime, normale la realizarea scopurilor împărtășite de respectiva colectivitate (ea va căuta în aceste condiții să realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și totodată are acces (oportunități) la mijloacele ilegitime de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale și al veniturilor (profesie calificată/venituri ridicate, statut social ridicat/nivel de aspirații ridicat). Structura demografică a cartierului în exemplul dat mai înainte reprezintă, de asemenea, o variabilă contextuală. Pentru a afirma că aceasta este responsabilă cauzal de creșterea delincvenței juvenile este necesar să punem în evidență circuitele prin care se produce această influență, variabilele cauzale abstracte pe care le afectează și prin intermediul cărora acționează asupra fenomenului de explicat. Astfel se presupune că structura demografică particulară a respectivului cartier englez
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o scădere a controlului social asupra adolescenților, diminuează capacitatea de integrare a acestora de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și opusă celei a adulților. Din aceste considerente, ea poate fi invocată drept o cauză a creșterii delincvenței juvenile. Sărăcia, de asemenea, poate fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile. Este și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și opusă celei a adulților. Din aceste considerente, ea poate fi invocată drept o cauză a creșterii delincvenței juvenile. Sărăcia, de asemenea, poate fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile. Este și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite inegal între diferitele rase care coexistă. Teoria abstractă trebuie să fie legată de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca reprezentând mai mult variabile intermediare, cu o contribuție proprie marginală. În explicarea delincvenței, de exemplu, eficiența sistemului de învățământ sau a celui religios poate să nici nu apară ca un factor distinct în lista cauzală, ea fiind considerată a avea o influență slabă sau ca reprezentând o variabilă intermediară în cadrul unui circuit mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doilea rând, funcții formative - să modeleze un anumit tip de personalitate, de comportament, de atitudini. O școală de corecție trebuie să contribuie la recuperarea socială a delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de delincvență. Dansul ploii. În condiții dramatice de secetă, colectivitățile arhaice dezvoltă adesea dansuri ritualice ale ploii. În mitologia care le este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie să contribuie la recuperarea socială a delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de delincvență. Dansul ploii. În condiții dramatice de secetă, colectivitățile arhaice dezvoltă adesea dansuri ritualice ale ploii. În mitologia care le este asociată, aceste dansuri reprezintă instrumente magice de obținere a ploii mult așteptate. Cum putem explica apariția și menținerea unei asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cunoștințe și deprinderi, uneori dobândesc chiar și o profesie. Desigur, armata nu a fost creată și nu este menținută pentru a facilita integrarea socială a tineretului. Aceasta este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bărbați/femei), cât și între generații (proporția copii, maturi/bătrâni). Configurația piramidei demografice, determinată de evenimente ca războaiele, reprezintă un factor structural de care trebuie să se țină seama în analiza unui larg număr de fenomene sociale: natalitate, divorțuri, moravuri, delincvență, locuri de muncă. Nivelul de dezvoltare economică reprezintă, de asemenea, un puternic factor structural care trebuie luat în considerare în explicarea, practic, a tuturor fenomenelor sociale: mod de viață, participare la cultură, stratificare socială, sistem politic etc. Sociologia marxistă a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială, studii urbane, psihologie socială. Carey accentuează legăturile pragmatice strânse Între Departament și grupurile de outsiders: reformiști, organizații profesionale, administrație locală - aspecte care dovedesc implicarea Școlii În probleme publice, așa-numitele orientări policy (de exemplu, cazul familiilor de imigranți, problema delincvenței, problema relațiilor interetnice etc.). Short, un exponent al perioadei de după război, deci al celei de-a doua Școli, contribuie printr-o abordare inedită: realizează o colecție a scrierilor clasice, evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
caz, a unui individ care și-a construit cariera pe spargerea dinamicilor colective, evitarea confruntărilor dezavantajoase, manipularea calculată a celorlalți, Sirota ne Înfățișează portretul perversului social ingenios, ce reușește să-i facă pe alții să plătească facturile actelor sale de delincvență instituțională. Este cazul cel mai des Întâlnit În grupuri și instituții: omul care transferă altora umilințele sale, imaginare sau reale, care nu se poate schimba, dar Îi face pe alții răspunzători pentru aceasta. La ce concluzii ajunge André Sirota din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din cele mai multe țări comuniste. Acestea erau înrobite de tematica derivată din programul comunist: omogenizarea societății, promovarea conștiinței socialiste, cooperativizarea agriculturii, formarea modului de viață socialist, promovarea conștiinței ateiste
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cu toată prudența ce se impune (s-a avut în vedere doar un singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și Muncer, 1990) au reținut că, în opinia americanilor, cauzele sociale ale criminalității sunt mai importante decât factorii de personalitate. Studiile realizate de Clive R. Hollin și Kevin Howells (1987) sugerează că publicul încearcă mai degrabă să explice cazurile de delincvență particulare (offense-specific) decât fenomenul criminalității în globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concordață între ierarhizarea gravității faptelor penale stabilită legal (corespunzător pedepselor prevăzute de lege) și ierarhizarea făcută în sondajele de opinie. Într-o cercetare pe 60.000 de persoane din SUA, cerându-se să se evalueze peste 200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
presa scrisă etc.) în procesul complex de formare a opiniei publice despre actele antisociale care intră sub incidența legii și despre instituțiile abilitate să aplice legea penală. Înțelegerea modului în care colectează, sortează și contextualizează jurnaliștii informațiile despre cazurile de delincvență ne ajută să cunoaștem bias-urile (erorile) opiniei publice despre criminalitate și sancționarea ei legală. Julian V. Roberts (1992, 116) susține că două ar fi principalele cauze ale bias-urilor în construirea opinei publice despre criminalitate: influența mass-media și particularitățile cogniției sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin simbolism de dogmatică intelectuală. Toate aceste fenomene de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o complicată geometrie a relațiilor interumane și a raporturilor de putere din cadrul societății moderne, a cărei pozitivitate nu poate fi înțeleasă pe deplin decât prin modul în care gânditorii și politicienii vremii au tratat seria negativităților ("nebunia", "sexualitatea în sine", "delincvența", "criminalitatea", "cunoașterile descalificate social și epistemic" etc.). Foucault a văzut în istorie semne și raporturi semnificante între oameni, între lucruri, între oameni și lucruri. Obișnuia să spună că "acolo unde niciun cuvânt nu se mai face auzit, mai putem, încă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trebuie pus "în serviciul proiectului social"1. Astfel, contractul de coeziune socială presupunea: un proiect urban de coeziune socială, programe cu obiective și acțiuni clar delimitate (habitatul și cadrul de viață, accesul la ocupare, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței), înmulțirea parteneriatelor și implicarea lor pentru a avea în vedere tot ce putea influența situația cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.), folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zonele de educație prioritare 1981, misiile locale 1982, operațiunile de prevenție pe timpul verii 1983, consiliile de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la DSQ la DSU a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara orașului, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare: în 1994 au fost semnate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble, refaire la ville" ("Împreună să refacem orașul") a inventat expresiile: dezvoltarea socială a cartierelor, misii locale pentru ocuparea tinerilor, zone de educație prioritare cu educatori specializați, consilii comunale pentru prevenirea delincvenței etc., a căror aplicare a necesitat intervenția unor persoane calificate, competente. Reorientarea politicilor a dus la un alt număr de instrumente: Planul departamental privind locuințele pentru persoanele defavorizate (PDLPD), Fondurile Solidaritate-Locuințe (FSL), Planul Local privind Habitatul (PLH), Planul de Ocupare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunicării sociale, al informării, ci vorbea despre contagiune"5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]