2,580 matches
-
zwischen der expliziten und der impliziten Polemik, zu analysieren und zu interpretieren, eigentlich zwei extreme Varianten der literarischen Polemik von Arghezi: einerseits die explizite Offensive, die sich im offenen Brief wiederfindet, andererseits haben wir auf den pamphletarischen Diskurs zurückgegriffen, in dem die fiktionale Dimension sehr oft die polemische Absicht versteckt. Diese lässt sich zwischen und nach den Zeilen lesen, der Leser wird eingeladen in dem Spiel einzutreten, in das "das Bild" entziffert und das Nicht-gesagte, Nicht-Ausgesprochene rekonstruiert wird. Das fünfte Kapitel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Offensive, die sich im offenen Brief wiederfindet, andererseits haben wir auf den pamphletarischen Diskurs zurückgegriffen, in dem die fiktionale Dimension sehr oft die polemische Absicht versteckt. Diese lässt sich zwischen und nach den Zeilen lesen, der Leser wird eingeladen in dem Spiel einzutreten, in das "das Bild" entziffert und das Nicht-gesagte, Nicht-Ausgesprochene rekonstruiert wird. Das fünfte Kapitel, Paralelle polemische Neigungen/Vorlieben, behandelt vergleichenderweise wichtige Aspekte der polemischen Publizistik von Eminescu, Caragiale und Arghezi. Wir wollten dadurch die Elemente eines kulturellen Atavismus
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
allererst eine spannende Geschichte über den Geist einer Epoche in der der Widerspruch der Samen gewesen ist aus der die Kultur gedeihte und der Gegen-Ausdruck die tägliche Vorführung der berühmtesten Literaten. Und zuletzt müssen wir noch offenbaren dass wir uns dem publizistischen Text von Arghezi annäherten, mit der Vorsichtigkeit eines unerfahrenen Detektivs der noch nicht dem zum methodologischen Dogmatismus hörigen Leser geworden ist.Wir wollen bereits die Gestik die hinter dem Wort steckt rekonstruieren, wir wollen nicht zum inneren Geist der
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
gewesen ist aus der die Kultur gedeihte und der Gegen-Ausdruck die tägliche Vorführung der berühmtesten Literaten. Und zuletzt müssen wir noch offenbaren dass wir uns dem publizistischen Text von Arghezi annäherten, mit der Vorsichtigkeit eines unerfahrenen Detektivs der noch nicht dem zum methodologischen Dogmatismus hörigen Leser geworden ist.Wir wollen bereits die Gestik die hinter dem Wort steckt rekonstruieren, wir wollen nicht zum inneren Geist der Idee gelangen, sondern der Ideologie des Dichters der Sich yum Polemiker konvertiert hat. CLUBUL DE
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Literaten. Und zuletzt müssen wir noch offenbaren dass wir uns dem publizistischen Text von Arghezi annäherten, mit der Vorsichtigkeit eines unerfahrenen Detektivs der noch nicht dem zum methodologischen Dogmatismus hörigen Leser geworden ist.Wir wollen bereits die Gestik die hinter dem Wort steckt rekonstruieren, wir wollen nicht zum inneren Geist der Idee gelangen, sondern der Ideologie des Dichters der Sich yum Polemiker konvertiert hat. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ab agente, quandoque quidem habet eumdem modum essendi în pațiențe, quem habet în agente: et hoc quidem contingit, quando patiens habet eamdem dispositionem ad formăm, quam habet agens: quodcumque enim recipitur în altero secundum modum recipientis recipitur. Unde și eo dem modo disponatur patiens sicut agens, eodem modo recipitur formă în pațiențe sicut erat în agente; et tunc non recipitur formă sine materia. Licet enim illa et eadem materia numero quae est agentis, non fiat patientis, fit tamen quodammodo eadem, inquantum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine, non per id quod est proprium sensitivae partis; șed per aliquam affinitatem et propinquitatem ad rationem universalem, secundum quan dăm refluentiam. Et ideo non sunt aliae vires, șed eae dem, perfectiores quam sînt în aliis animalibus (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 5). La a cincea [obiecție] trebuie spus că excelentă pe care puterea cogitativa și memoria o dețin în om nu se datoreaza celor proprii părții senzitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
semantică a compusului δήμος, dor. δάμος, în care prima silabă este o variantă a lui γή, preia și amplifică valorile formei monosilabice, însemnând: „pământ, țară, ținut, regiune; populație, popor, oameni simpli; soldații ca masă; cetățean; democrație, stat democrat, adunare populară; dem ca subdiviziune a unei file (ginți)”; 2) De sfera semantică a lui demos este foarte apropiată cea a lat. gens și a vgr. γένος: „naștere, origine, familie, neam; rasă, speță; popor, națiune; mugur, mlădiță; copil; detașament, clasă etc.”; 3) Pronunția
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Alexander (1864), The Senses and the Intellect. 2nd edition. London (Longmans); Beaunis, H., Binet, A. (1892), Sur deux cas d'audition colorée. Revue Philosophique 33, pp. 448-461. Bleuler, E., Lehmann K. (1881), Zwangsmäßige Lichtem-pfindungen durch Schall und verwandte Erscheinungen auf dem Gebiete der anderen Sinnesempfindungen. Leipzig. Calkins, Mary Whiton (1893), A Statistical Study of Pseudo-chromesthesia and of Mental-forms. American Journal of Psychology 5, pp. 439-464. Claparède, E. (1900), Sur l'Audition Colorée. Revue Philosophique 49, pp. 515-521. Clavière, J. (1898), L
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
schimb, opera lui Urmuz se poate raporta atât prin elongația sensurilor întrevăzute la înaintaș, cât și prin inversiune parodică. 6.1.1. De la Mitică la Urmuz și viceversa Fără a putea fi considerate esențiale, anumite elemente din biografia lui Demetru Dem. DemetrescuBuzău vin, totuși, în sprijinul ipotezei unei astfel de filiații, deoarece trimit cu gândul la Caragiale sau la personajele sale. De pildă, faptul că bunicul lui Urmuz din partea mamei, preotul Filip Pașcani, om mucalit, renumit pentru darul ironiei, ar fi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urmuz se străduiește să-și mențină cititorii într-o anxioasă stare de derută. În încercarea de a-și cruța persoana dragă de șocul pe care prevede că lectura acestor "trăzneli riscante pe la reviste foarte serioase"118 le poate avea, Demetru Dem. Demetrescu Buzău însuși îi dezvăluie într-o scrisoare chiar această aparent inofensivă intenție: "Totuși, te rog să nu mă judeci, ca om, după conținutul fanteziilor mele bizare și care sunt făcute nu numai pentru a amuza pe cititor, dar mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vol. II, trad. de Constanța Tifu și Amalia Zambettti. Escarpit, Robert, L'humour, PUF, Paris, 1996. Esslin, Martin, The Theatre of the Absurd, Doubleday Anchor, New York,1969. Freud, Sigmund, Opere, Vol. 8, Comicul și umorul, tr. de Daniela Ștefănescu, Vasile Dem. Zamfirescu, note introductivre și coordonare terminologică Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 2002. Fry, Northrop, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972. Guiraud, Pierre, Les jeux de mots, Preses Universitaries de France, 1976. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere și postfață V. Fanache
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Zambettti. Escarpit, Robert, L'humour, PUF, Paris, 1996. Esslin, Martin, The Theatre of the Absurd, Doubleday Anchor, New York,1969. Freud, Sigmund, Opere, Vol. 8, Comicul și umorul, tr. de Daniela Ștefănescu, Vasile Dem. Zamfirescu, note introductivre și coordonare terminologică Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 2002. Fry, Northrop, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972. Guiraud, Pierre, Les jeux de mots, Preses Universitaries de France, 1976. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere și postfață V. Fanache, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Koestler, Arthur, Varieties of
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
15 Idem, p. 496. 16 Nume precum Turnavitu, Fuchs și chiar Urmuz sunt create pornind de la această premisă a necesității conexiunii strânse între onomastică și caracter. Ioana Pârvulescu a contrazis ipoteza îndeobște acceptată, conform căreia pseudonimul literar al lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău ar fi fost conceput de către Arghezi, demonstrând că, mai degrabă, Urmuz însuși este responsabil de această invenție onomastică, rezultată din suprapunerea semnificativă a termenilor "ursuz" și "amuz", ambii justificați de caracterul și de comportamentul său. (Ioana Pârvulescu, De ce Urmuz
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aprilie 1947), Pogonici (din 7 ianuarie 1949, devenit Arici Pogonici în 1956), Șoimii patriei, Luminița, dar mai ales Cravata roșie (din 1951, devenită Cutezătorii în 1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd. Arno, A. Petrescu, Alexandru Clenciu (realizatorul unei serii de succes, Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
wie Nichts und Pause! Nimmer im jetzt und stets Erinnerung, Und nur der Wille: Ewig sich zu teilen. In jeder Form vertausendfacht zu weilen. Und wieder Heimweh auf der Wanderung, Sich aus Verlorensein zurückzuretten, Und Sehnsucht, die sich selbst verfrisst, Dem Namen den man trägt, sich anzuketten, Und dem Gestelle, das nicht ist. În alții nu-s, în mine nu-s din cauză, Că „da”, și „nu” i-egal cu „nu” și pauză! Nici când în azi, mereu în amintiri, Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
stets Erinnerung, Und nur der Wille: Ewig sich zu teilen. In jeder Form vertausendfacht zu weilen. Und wieder Heimweh auf der Wanderung, Sich aus Verlorensein zurückzuretten, Und Sehnsucht, die sich selbst verfrisst, Dem Namen den man trägt, sich anzuketten, Und dem Gestelle, das nicht ist. În alții nu-s, în mine nu-s din cauză, Că „da”, și „nu” i-egal cu „nu” și pauză! Nici când în azi, mereu în amintiri, Și vreau doar să mă-mpart în mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În locul acela mizerabil, chiar dacă, trebuie să recunosc, altminteri era un cumnat destul de acceptabil, dar nu Înregistram nici un progres din partea lui când deschidea gura. — Bună, Andy, draga mea, de câte ori ne vedem parcă ești tot mai frumoasă. „Di câti ori ne v’dem parca ești tăt mai fr’moasâ“. Da’ cu ce te hrănesc ăia la Runway, ha? Îmi venea să-i astup gura cu o minge de tenis ca să-l Împiedic să vorbească, dar mi-a zâmbit, așa că m-am dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai aproape ca oricând, zău așa! în ianuarie, la petrecerea de ziua mea, am aranjat cu Anda să ne inversăm pentru un timp prietenii, adică ea cu Iulian și eu cu Edi, ca să vedem... Nu știu exact ce naiba să ve dem, de fapt! Ea mi-a zis să văd cât mă iubește Iulian și cât îl iubesc eu pe el... Mă uitam la ea cu zâmbetul încă întipărit pe chip. Mintea mea făcea eforturi s-o asculte, dar mai ales făcea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care a făcut să curgă râuri de comentarii, Beim Häuten der Zwiebel (2006 - Decojind ceapa), un cunoscător al Xeniilor lui Goethe și Schiller va recunoaște îndată citatul - este definiția dată de Goethe Analistului: Ist denn die Wahrheit ein Zwiebel, von dem man die Häute nur abschält? /Was ihr hinein nicht gelegt, ziehet ihr nimmer heraus (E adevărul o ceapă, ce doar decojim de-nvelișuri?/ Ce n-ați pus în el, nici nu veți scoate afară vreodat'.) 56, Analytiker. (Traducerea, ca și
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
și în "Scrisoarea" lui Corneliu Zelea Codreanu ("Ucide-ți copiii cu propriile tale mîini, ne trebuie nimicirea viitorului tău, Românie", scrie Zelea Codreanu că i-ar fi fost ordonat României de către "iudeo-masoneria" internațională), și în articolul Atentatul contra Crăciunului, de Dem. Theodorescu, publicat chiar alături de Măcelul lui Nae Ionescu. Pentru cine cunoaște chiar și numai superficial ideologia legionară, insistența ideologului de la Cuvîntul pe jertfa "de răscumpărare" și pe aceea "de mărturie", insistența pe ideea de răscumpărare în avans a "nădejdilor noastre
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
der Hohenzollernmonarchie 1701-1871". Referate einer deutsch-polnischen Historikertagung von 7. bis 10. November 1979 în Berlin Nocolassee. Heraus gegeben von Klaus Zernack. Mit einem Geleitwort von Otto Büsch, Berlin, 1982, p. 54 și urm; Tadeusz Cegielski, Preussische "Deutschland und Polenpolitik" în dem Zeitraum 1740-1792, în vol. "Polen und die polnische Frage în der Geschichte der Hohenzollernmonarchie 1701-1871". Referate einer deutsch-polnischen Historikertagung von 7. bis 10. November 1979 în Berlin Nocolassee. Herausgegeben von Klaus Zernack. Mit einem Geleitwort von Otto Büsch, Berlin, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
raportul lui Ulrik Celsing, din 24 noiembrie 1775, în ibidem, p. 676-677). 27 Ibidem, p. 677. 28 Ibidem; pentru politica orientala promovată de Friedrich al II-lea, după anul 1774, vezi și Erwin Peters, Die Orientpolitik Friedrichs des Großen nach dem Frieden von Teschen (1779-1786), Halle, 1914, p. 14 și urm.; pentru alte considerații, vezi și Karl Pröhl, Die Bedeutung preußischer Politik în der Phasen der orientalischen Frage. Ein Beitrag zur Entwicklung deutschtürkischer Beziehungen von 1806 bis 1871, Frankfurt am Main
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cele ale Austriei 117. Ca urmare, ca și pentru celelalte state, antrenate în uriașă confruntare cu revoluția franceză, și politica orientala a Austriei a fost dominată, în mod hotărâtor, de rațiuni ideologice, deoarece "nun ein gemeinsamer Feind aufgetaucht șei, mit dem keiner allein fertig werden könne und dessen Name "Revolution" lăute" (s. Ven.C.)118. Tratatul de la Campoformio nu a restabilit, însă, o pace durabilă între cei doi semnatari, desi diplomația imperiala părea să secondeze planurile franceze în Germania, de vreme ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]