1,026 matches
-
de la definițiile acceptate ale conceptelor de democrație (cârmuirea prin popor, pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că liberalismul reprezenta temelia, dar și frâna necesară a democrației, care, încercând să aducă supremația celor mulți, risca să alunece pe panta demagogiei, transformându-se în tirania mulțimii 322. Potrivit lui Constantin Banu, fruntaș georgist din organizația județului Iași, fost ministru al Cultelor, în timpul guvernării PNL din perioada 1922-1926, adaptarea ideologiilor 323 la realitățile zilnice era reclamată ca formă de manifestare a spiritului politic
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai răspicat de cele extremiste. Aderând la partidul condus de Gheorghe Brătianu, Gh. Strat va formula o astfel de definiție: "Liberalismul românesc se află astăzi [...] într-unul din cele mai grele momente ale existenței lui. Așezat la răscrucea a două demagogii de stânga și de dreapta, liberalismul, doctrină de echilibru și de rațiune nu va putea învinge greutățile ceasului de față, decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de partidul în care se înrola, Gh. Strat aprecia că îi era caracteristic "un patriotism fără excese și fără agresivitate, disprețuind demagogia și echivocul, afirmând [...] doctrina unui liberalism regenerat"357. Devenit președinte al cercului de studii al P.N.L. georgist din Transilvania, Gh. Strat va dezvolta tema liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul întemeiază orice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. Strat susținea că ea constată realități și se mulțumește a trage consecințele impuse de "logică și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă, potrivit fruntașului georgist, din faptul că a sprijinit desființarea "tiraniei minorităților privilegiate". Lipsa sa de demagogie este demonstrată de faptul că nu exploatează "credulitatea populară" și nici "spiritul de gelozie socială". Fruntașul georgist apreciază democrația liberală ca "un regim al libertății fără dezordine și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
român"571. La 22 septembrie 1935, a fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre cele două partide. Potrivit manifestului, cele două grupări politice acționau pentru apărarea așezămintelor fundamentale ale țării, împotrivindu-se demagogiei celor care promovau ideea unui stat țărănesc, influențați de "fermenții comunismului". Era un aspect nou, care evidenția reluarea încercărilor de apropiere de aripa manistă a PNȚ, lucru confirmat și de Ion Sân-Giorgiu572. Atacul partidelor cuprinse în "Frontul Constituțional" viza, prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul liberalilor georgiști profesa un "naționalism constructiv", care își propunea să atragă pe toți aceia "care nu fac din naționalism o armă de [agitații] sterile și de demagogie ieftină" 679. Cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul partidului înregistrase o modificare, care ar fi trebuit să imprime un caracter național acțiunii politice a georgiștilor. După ce reamintea că partidul său
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Vaida-Voevod700. Politica guvernamentală era dăunătoare, potrivit georgiștilor, pentru că putea să conducă spre formarea unui "bloc al tuturor minorităților", primejdie posibilă pentru securitatea României și pentru ordinea internațională. Liberalii conduși de Gheorghe Brătianu apreciau că formula "numerus valahicus" dezvăluia ipocrizia și demagogia celor care o susțineau. Ei se delimitau și de "acțiunile clandestine și conspirative" ale acestora, ca unii care desfășurau acțiuni "fățișe, sincere și categorice". Cu atât mai clară a fost respingerea de către georgiști a formulei "numerus nullus", vehiculată de membrii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
legală, democrația nu poate fi înțeleasă altfel decât prevede Constituția. Omul politic o poate totuși escalada, sub o formă oarecare, ajutat de evenimente de masă. Democrația intră atunci în conflict [...] cu Constituția. Este cazul duciștilor care vor să utilizeze o demagogie democratică și restrânsă ca focar de intrigă în jurul bancarismului tancredian, în scopuri revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o cuprinde și o depășește. El este temelia democrației; democrația nu se poate dezvolta fără el, dar el este și frâna necesară a democrației. Pentru că democrația, încercând să aducă supremația celor mulți, riscă adesea să alunece pe pantele periculoase ale demagogiei și de multe ori ea devine o tiranie a mulțimii, o înăbușire a procesului firesc de selecțiune umană, care rămâne caracteristica esențială și permanentă a ideii liberale. Obiecțiuni privind rostul liberalismului în țara noastră: prima, de ordin istoric, liberalismul este
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se împletească în mod egal întru crearea fenomenului românesc“. Considerând parlamentul pluripartinic un „cazan satanic“, Vasile Marin prevedea un stat nou, în care să nu aibă cuvânt (sublinierea mea) nici „dragomanii“ puterilor care ne „ocrotesc“ și ne „asistă“, nici „antreprenorii demagogiei electorale, vajnici cruciați ai naufragiului universal“ - stat în care cuvântul să fie acordat doar unei „caste“, elitei conducătoare, „minoritatea conștientă a celor puri și intransigenți“, adică legionarii al căror șef este inspirat de „grația divină“. „Intolerant ca toate marile dogme
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
actori. 3. Oferta politică propusă electoratului în ziua votului este puternic influențată de interacțiunile dintre jurnaliști, institute de sondare, politicieni și politologi. 4. Maniera în care este tratată competiția politică de către jurnaliști promovează o imagine stereotipă asupra politicii (carierism, interes, demagogie, minciuni etc.). 5. Este imposibilă izolarea unui anumit tip de mesaj sau de agendă în raport cu un altul/o alta, cu scopul de a-i determina influența punctuală asupra votului. 7. Agenda setting și implicațiile sale politice Teoria agenda setting explică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
etc.; 2. termeni referitori la doctrine și curente politice: anarhism, bolșevism, comunism, ecologism, marxism etc.; 3. termeni referitori la adepți ai unor doctrine și curente politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice: centralizare, represiune, depolitizare, restaurație, insurecție, represiune etc.; 6. termeni referitori la caracteristicile referenților din sfera politică sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
istorice au o dezvoltare relativ îndelungată, îngăduind sedimentări și maturizări, în țara noastră arderea unor etape din procesul firesc de dezvoltare conduce la discordanțe, vicii mai vechi luând forme și proporții diferite. Introducerea spiritului democratic modern este însoțită de răspândirea demagogiei, "răul esențial care amenință vitalitatea poporului nostru", după cum notează Eminescu într-unul din articolele sale. În presă, în parlament și mai ales în campaniile electorale, demagogia își găsește terenul prielnic de manifestare. "I-ați dat poporului formele goale ale unei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vechi luând forme și proporții diferite. Introducerea spiritului democratic modern este însoțită de răspândirea demagogiei, "răul esențial care amenință vitalitatea poporului nostru", după cum notează Eminescu într-unul din articolele sale. În presă, în parlament și mai ales în campaniile electorale, demagogia își găsește terenul prielnic de manifestare. "I-ați dat poporului formele goale ale unei civilizații străine, fără umbră din cuprinsul și bucuriile ei"330, reproșează gazetarul "păturii suprapuse". 4.3.6. Finalități ale demersului jurnalistic Finalitățile discursului politic eminescian circumscriu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
iubirea de oameni, umanitatea, religia"338. În viziunea publicistului, oamenii politici ai vremii sunt mai degrabă interesați de menținerea la putere și de sporirea averilor materiale și mai puțin de greutățile și nevoile națiunii. Componentă marcantă a vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei cu cele ale despotismului, jurnalistul notează în Timpul, din 14 ianuarie 1882: "Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistului, oamenii politici ai vremii sunt mai degrabă interesați de menținerea la putere și de sporirea averilor materiale și mai puțin de greutățile și nevoile națiunii. Componentă marcantă a vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei cu cele ale despotismului, jurnalistul notează în Timpul, din 14 ianuarie 1882: "Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei cu cele ale despotismului, jurnalistul notează în Timpul, din 14 ianuarie 1882: "Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului"339. Independența de gândire a jurnalistului este sensibilă în afirmațiile vizând lipsa unor granițe ferme între
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice ale vremii. Chiar dacă este redactor la publicația conservatoare Timpul, jurnalistul nu ezită să amendeze faptele politicienilor conservatori, atunci când acestea afectează politica țării, și nici să se declare liberal prin apărarea Constituției și a libertăților cetățenești. Eminescu condamnă despotismul și demagogia care caracterizează clasa politică a vremii, fără a identifica diferențe majore între politicile promovate de conservatori și de liberali: "Pe partidul roșu îl ține la un loc și îl disciplinează nevoia de funcțiile statului și neînsemnătatea individuală a celor mai mulți membri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
botezarea unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin bun decît un creștin? Trebuie să-și schimbe credința pentru a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un popor agricol ca cel românesc. În fapt condamnă nașterea artificială a unei clase de mijloc formată din postulanți, avocați și proletari ai condeiului, aspiranți la bugetul statului, și nu una producătoare, parte a industriei naționale, a negoțului național. În contra demagogiei partidului roșu aflat la putere, propune viziunea conservatoare a unei creșteri organice: Noi nu putem făgădui decît o mînuire a puterii statului care să asigure o dezvoltare liniștită economică și intelectuală. Nici glorie, nici cucerire, nici reduceri de biruri, nici
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost primul care a purtat acest nume. Neavînd nici o funcție sau avînd singura funcție conferită în urma unor alegeri, cea de strateg suprem - celelalte funcții fiind repartizate în democrația antică prin tragere la sorți -, el conducea Adunarea Poporului, suverană în Atena. Demagogia modernă se bazează, desigur, și pe discursuri, într-o imensă măsură chiar, dacă ne gîndim la toate discursurile electorale pe care un candidat modern trebuie să le țină. Dar se servește și de un instrument mai puțin perisabil: de cuvîntul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
percepția generală a ziaristului, a redactorului de știri sau moderatorului TV este cu nimic diferită de cea a ziaristului contemporan lui Max Weber: "Ziaristul (și toți cei cu ocupațiuni asemănătoare din ziua de azi, n.n.) împărtășește aceeași soartă cu toți demagogii, inclusiv cu avocații (și artiștii): cel puțin pe continent, spre deosebire de situația din Anglia și din vechea Prusie, el scapă oricărei categorisiri sociale precise. Aparține, într-un fel, unei caste de paria, judecată întotdeauna de către "societate" după reprezentanții săi de cea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
respectat promisiunile electorale, poate fi reales ca partid de guvernământ sau se poate întâmpla ca partidul respectiv să piardă alegerile și să devină partid de opoziție, deoarece alegătorii nu mai au încredere în partid și în reprezentanții săi. Corupția și demagogia politică sunt sancționate de electorat. Potrivit principiului istoric „Pleacă ai voștri, vin ai noștri, noi (alegătorii păcăliți, dezamăgiți) rămânem tot ca proștii!” Politicianistul este un oportunist, cu un comportament în afara principiilor, mulate după împrejurări și oameni în scopul satisfacerii unor
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
plăcere și fericire, iertare și intoleranță morală etc. Problematizarea este cerută ca metoda educativ - morală și civică, îndeosebi, de caracterul paradoxal al unor raporturi morale și politice (când esența este substituită prin aparență, valorile prezente se suprapun celora de durată, demagogia favorizează duplicitatea etc.) , în general de aceea se impun situațiile problemă ale cugetului moral sau ale conduitei morale. De exemplu, procedeele metodei se impun în situații în care copiii confundă ajutorul nepermis (copiatul, șoptitul, în general frauda) în activitatea didactică
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]