2,891 matches
-
persoanele de peste 65 ani. Extinderea tipurilor de demență crește cu vârsta ajungând la 20% la persoanele peste 85 ani. Demența are câteva cauze (vezi figura 7.1.). Cea mai comună cauză este boala Alzheimer. Se fac multe cercetări privind înțelegerea demenței Alzheimer. Demența poate fi de asemenea cauzată de boli cerebro-vasculare (blocajul sângelui spre creier), traumatisme la cap, boli precum Parkinson sau SIDA și abuzul în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
65 ani. Extinderea tipurilor de demență crește cu vârsta ajungând la 20% la persoanele peste 85 ani. Demența are câteva cauze (vezi figura 7.1.). Cea mai comună cauză este boala Alzheimer. Se fac multe cercetări privind înțelegerea demenței Alzheimer. Demența poate fi de asemenea cauzată de boli cerebro-vasculare (blocajul sângelui spre creier), traumatisme la cap, boli precum Parkinson sau SIDA și abuzul în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Alzheimer. Se fac multe cercetări privind înțelegerea demenței Alzheimer. Demența poate fi de asemenea cauzată de boli cerebro-vasculare (blocajul sângelui spre creier), traumatisme la cap, boli precum Parkinson sau SIDA și abuzul în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer Demența provocată de boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și înregistrează un procent de peste 50% față de restul tipurilor de demență. Acest tip de demență începe cu ușoare pierderi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
privind înțelegerea demenței Alzheimer. Demența poate fi de asemenea cauzată de boli cerebro-vasculare (blocajul sângelui spre creier), traumatisme la cap, boli precum Parkinson sau SIDA și abuzul în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer Demența provocată de boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și înregistrează un procent de peste 50% față de restul tipurilor de demență. Acest tip de demență începe cu ușoare pierderi de memorie, dar pe măsură ce boala
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate fi de asemenea cauzată de boli cerebro-vasculare (blocajul sângelui spre creier), traumatisme la cap, boli precum Parkinson sau SIDA și abuzul în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer Demența provocată de boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și înregistrează un procent de peste 50% față de restul tipurilor de demență. Acest tip de demență începe cu ușoare pierderi de memorie, dar pe măsură ce boala avansează, pierderile de memorie și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
creier), traumatisme la cap, boli precum Parkinson sau SIDA și abuzul în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer Demența provocată de boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și înregistrează un procent de peste 50% față de restul tipurilor de demență. Acest tip de demență începe cu ușoare pierderi de memorie, dar pe măsură ce boala avansează, pierderile de memorie și dezorientarea devin mai profunde. Boala se manifestă după vârsta de 65
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în consumul de medicamente. Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer Demența provocată de boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și înregistrează un procent de peste 50% față de restul tipurilor de demență. Acest tip de demență începe cu ușoare pierderi de memorie, dar pe măsură ce boala avansează, pierderile de memorie și dezorientarea devin mai profunde. Boala se manifestă după vârsta de 65 ani, dar există un alt tip de boală Alzheimer care se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Fig 7.1. Cauzele demenței 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer Demența provocată de boala Alzheimer este cel mai comun tip de demență și înregistrează un procent de peste 50% față de restul tipurilor de demență. Acest tip de demență începe cu ușoare pierderi de memorie, dar pe măsură ce boala avansează, pierderile de memorie și dezorientarea devin mai profunde. Boala se manifestă după vârsta de 65 ani, dar există un alt tip de boală Alzheimer care se instalează mai devreme. Oamenii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
control al furiei și de învățare a noi metode de a interpreta și de a reacționa la comportamentul pacientului precum și de a descoperi informații despre boala Alzheimer și a învăța cum să te comporți cu un astfel de pacient. Cauzele demenței provocată de Alzheimer Acest tip de demență a fost pentru prima oară descris în 1906 de Alois Alzheimer. A observat pierderi majore de memorie și dezorientare la o pacientă în vârstă de 51 de ani. După moartea ei la vârsta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
noi metode de a interpreta și de a reacționa la comportamentul pacientului precum și de a descoperi informații despre boala Alzheimer și a învăța cum să te comporți cu un astfel de pacient. Cauzele demenței provocată de Alzheimer Acest tip de demență a fost pentru prima oară descris în 1906 de Alois Alzheimer. A observat pierderi majore de memorie și dezorientare la o pacientă în vârstă de 51 de ani. După moartea ei la vârsta de 55 de ani, autopsia a arătat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
promițătoare linii de cercetare s-au axat pe genele care pot transmite vulnerabilitate față de această tulburare și pe proteinele amiloide care formează plăcile găsite în creier la majoritatea pacienților cu Alzheimer. Trei gene diferite sunt într-o legătură directă cu demența Alzheimer. O genă a cromozomului 19 este asociată cu un risc mare de instalare a bolii. Această genă este responsabilă pentru proteina cunoscută sub numele de ApoE4. ApoE4 este un grup de proteine care transportă colesterolul prin sânge. ApoE4 se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
încă cunoscută. Vom afla cu siguranță informații noi despre cauzele bolii Alzheimer în anii ce urmează pentru că tehnologiile care studiază procesele genetice și neurologice ale bolii evoluează; de asemenea mulți cercetători conduc investigații pentru această tulburare. 7.2.1.2. Demența vasculară Al doilea tip mai comun de demență după cea provocată de Alzheimer este demența vasculară. Pentru a fi diagnosticat cu demență vasculară, o persoană trebuie să aibă simptome sau prezența unei boli cerebrovasculare. Această boală se instalează când rezerva
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
despre cauzele bolii Alzheimer în anii ce urmează pentru că tehnologiile care studiază procesele genetice și neurologice ale bolii evoluează; de asemenea mulți cercetători conduc investigații pentru această tulburare. 7.2.1.2. Demența vasculară Al doilea tip mai comun de demență după cea provocată de Alzheimer este demența vasculară. Pentru a fi diagnosticat cu demență vasculară, o persoană trebuie să aibă simptome sau prezența unei boli cerebrovasculare. Această boală se instalează când rezerva de sânge a creierului este blocată, provocând daune
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
urmează pentru că tehnologiile care studiază procesele genetice și neurologice ale bolii evoluează; de asemenea mulți cercetători conduc investigații pentru această tulburare. 7.2.1.2. Demența vasculară Al doilea tip mai comun de demență după cea provocată de Alzheimer este demența vasculară. Pentru a fi diagnosticat cu demență vasculară, o persoană trebuie să aibă simptome sau prezența unei boli cerebrovasculare. Această boală se instalează când rezerva de sânge a creierului este blocată, provocând daune ale țesutului creierului. Tehnicile PET și MRI
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și neurologice ale bolii evoluează; de asemenea mulți cercetători conduc investigații pentru această tulburare. 7.2.1.2. Demența vasculară Al doilea tip mai comun de demență după cea provocată de Alzheimer este demența vasculară. Pentru a fi diagnosticat cu demență vasculară, o persoană trebuie să aibă simptome sau prezența unei boli cerebrovasculare. Această boală se instalează când rezerva de sânge a creierului este blocată, provocând daune ale țesutului creierului. Tehnicile PET și MRI pot detecta zonele în care țesutul este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ale țesutului creierului. Tehnicile PET și MRI pot detecta zonele în care țesutul este stricat și zonele cu debit scăzut de sânge care confirmă boli cerebrovasculare. Blocarea căilor care permit circulația sângelui la creier sau hemoragia se numește atac cerebral. Demența vasculară se poate instala după un atac cerebral puternic sau după mai multe atacuri mai mici. (Fisher., J.E. & Carstensen, L.L., 1990)100. Boala cerebrovasculară poate fi cauzată de presiunea sângelui în creier sau acumularea unor depozite de grăsime în artere
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
creier. De asemenea, această boală poate fi provocată de inflamarea creierului sau leziunile craniene. Deficitele specifice cognitive și schimbările emoționale pe care le poate experimenta o persoană depind de extinderea și localizarea țesutului distrus al creierului. 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale Studiu de caz Un muncitor la o fabrică, I.P. în vârstă de 41 de ani revenea acasă pe un drum de țară într-o noapte de la lucru. Un șofer beat nu s-a oprit la semnul stop
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Leziunile creierului pot fi cauzate de răni făcute prin penetrare (cele de gloanțe) sau leziuni interne. Cele mai comune răni interioare sunt cauzate de accidente de mașină, urmate de căderi, lovituri în timpul comportamentelor violente și răni cauzate prin practicarea sporturilor. Demența provocată în urma leziunilor interne, precum cea a d-lui I.P., dispare în timp, decât cele provocate de leziuni repetate ale creierului ca și cele experimentate de boxeuri. 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale O varietate de alte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
comportamentelor violente și răni cauzate prin practicarea sporturilor. Demența provocată în urma leziunilor interne, precum cea a d-lui I.P., dispare în timp, decât cele provocate de leziuni repetate ale creierului ca și cele experimentate de boxeuri. 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale O varietate de alte condiții medicale serioase poate produce demența. Boala Parkinson este o boală degenerativă a creierului care afectează aproximativ o persoană la 10.000 (Mayeux, Denaro, Hemenegildo și Marder, 1992)101. Primele simptome ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cea a d-lui I.P., dispare în timp, decât cele provocate de leziuni repetate ale creierului ca și cele experimentate de boxeuri. 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale O varietate de alte condiții medicale serioase poate produce demența. Boala Parkinson este o boală degenerativă a creierului care afectează aproximativ o persoană la 10.000 (Mayeux, Denaro, Hemenegildo și Marder, 1992)101. Primele simptome ale bolii Parkinson sunt rigiditatea mușchilor, tremuratul și incapacitatea de a se mișca. Cam 40
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aproximativ o persoană la 10.000 (Mayeux, Denaro, Hemenegildo și Marder, 1992)101. Primele simptome ale bolii Parkinson sunt rigiditatea mușchilor, tremuratul și incapacitatea de a se mișca. Cam 40% dintre cei care suferă de Parkinson prezintă și simptome ale demenței într-un stadiu avansat al bolii. Boala Parkinson este provocată de celulele moarte din creier care produc neurotransmițătorii dopaminergici. Moartea acestor celule este cauzată de anumite medicamente sau de inflamații ale creierului, dar cauza apariției bolii Parkinson este de cele mai multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o lună, comparativ cu pacienții vârstnici fără delirium. Factorii de risc pentru delirium includ: vârsta (cu cât vârsta e mai înaintată, cu atât riscul e mai mare), sexul (bărbații prezintă un risc mai mare decât femeile), leziuni cerebrale preexistente sau demență. 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului Este foarte important ca delirium-ul să fie depistat și tratat precoce. Dacă persoana cu delirium nu este deja spitalizată, se impune un consult medical de urgență, pentru a evita instalarea unor leziuni
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-l apeleze pe acesta în mod eronat "dr. Marcu" și să pretindă că s-au cunoscut în timpul războiului din Coreea. Mai mult, povestește o întâmplare lungă și neadevărată din perioada în care el și dr. Marcu au fost soldați. În demență și delirium apar multiple deficite cognitive, printre care se pot enumera: deficitul mnezic, deficitul limbajului, dezorientarea, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau persoane, inabilitatea de abstractizare sau de a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
condiții medicale existente (de exemplu hipertensiunea) pot preveni accentuarea deteriorării. Întrucât un mediu nou și deprinderea unor noi obiceiuri se dovedește foarte dificilă pentru pacienții amnezici, se recomandă plasarea pacientului într-un mediu cât mai familiar. La fel ca în demență, se poate dovedi utilă amplasarea unor ceasuri, calendare, fotografii sau a altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gen și cultură În ultima vreme, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și asupra rolurilor de gen și a factorilor culturali în prevalența, caracteristicile și tratamentul tulburărilor cognitive. S-a constatat că există un număr mai mare de femei suferind de demență, în special Alzheimer, decât de bărbați. Acest fapt se poate explica prin durata de viață mai îndelungată a femeilor, ceea ce crește probabilitatea de apariție a unor tulburări specifice senescenței. S-a constatat că la femeile afectate de demență, declinul limbajului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]