1,243 matches
-
principii de care a fost călăuzită în viața sa de dascăl: popularizând rolul școlii ca instituție și factor de educație, prezentând frumusețea și menirea profesiei de educator, sau modelul dascălului și relația acestuia cu comunitatea sătească. Cu patos și dăruire, depăna gândurile despre mijloacele educării elevilor în spiritul adevărului, cinstei și dreptății, despre rolul muncii în educarea sătenilor în spiritul celor mai alese precepte morale care să guverneze relațiile dintre semeni: spiritul de cooperare, de solidaritate, de corectitudine, responsabilitate și hărnicie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
târziu și am greblat-o/ Mai târziu m-am dus și am smuls-o/ Am dus-o acasă/ Am scuturat-o de sămânță/ Am dus-o la baltă,/ Am tochit-o,/ Am adus-o acasă,/ Am melițat- o,/ Am răghilat-o,/ Am depănat-o,/ Am periat-o,/ Am făcut-o caiere,/ Am tors-o,/ Am făcuto cămașă,/ Am purtat-o/ Și-am lepădat-o./ Așa să lepede Ion giunghiul/ Din creștetul capului,/ Din fața obrazului,/ Din viderile ochilor,/ Din auzul urechilor./ Ion să rămână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cei 450.000 locuitori ai județului, poate, 4500 își procură bradul (brad, nu plastic) și-l pot orna corespunzător. Tot cam pe atâția mai încropesc ceva de Crăciun pentru că aceste 3 zile par a fi sărbătorile de iarnă. Se mai deapănă și se tot deapănă amintirile recente... "Momentul" 2007 a însemnat 2 referendum-uri și alegeri pentru Parlamentul European. Pentru mulți, evenimentele nu-s cele mai plăcute. Pentru oamenii de afaceri nu prea, deși Euro n-a prea flotat și n-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ai județului, poate, 4500 își procură bradul (brad, nu plastic) și-l pot orna corespunzător. Tot cam pe atâția mai încropesc ceva de Crăciun pentru că aceste 3 zile par a fi sărbătorile de iarnă. Se mai deapănă și se tot deapănă amintirile recente... "Momentul" 2007 a însemnat 2 referendum-uri și alegeri pentru Parlamentul European. Pentru mulți, evenimentele nu-s cele mai plăcute. Pentru oamenii de afaceri nu prea, deși Euro n-a prea flotat și n-a influențat serios întreprinderile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
victime depresiei. În cazul celor care posedă un factor ereditar, episoadele depresive nu par să fie generate de evenimente exterioare (Kendler, Thornton și Gardner, 2000, 2001). Nu este imposibil ca ea să provină din prea marea ușurință cu care femeile deapănă la nesfârșit întâmplările nefericite... Într-adevăr, o echipă de cercetători a descoperit că femeile au o memorie mai bună decât bărbații în privința capacității de a rememora evenimentele care au fost sursă a unei emoții negative. În 2002, Canli și colegii
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
voi breveta cândva. Până atunci v-o recomand, cu condiția să- mi comunicați ulterior rezultatele. Iată cum să procedați: Dacă aveți la dispoziție suficient timp si energie, încercați următoarea variantă: îl ascultați cu aparent interes, după care începi să-i depeni, cu o mulțime de amănunte, o poveste similară, care ți s-ar fi întâmplat chiar ție. Apucați-l bine de un nasture de la palton în timpul ăsta, și țineți-l bine, de să nu scape, neam. Gura să nu-ți mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fost bișnițar, că pentru el școala nu a fost cel mai plăcut loc și nici unde s-a omorât el cu firea. Dar mă gândeam eu, mai anul trecut, de unde a luat chelia supremă, ideile sale pe care le tot depăna tot într-o veselie, că se predau prea multe materii, că elevii sunt solicitați cu materii nefolositoare, că se fac doar două ore sport pe săptămână, când de fapt ar trebui două ore pe zi, că sunt mult mai folositori
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la loc capacul metalic. Scoase de undeva o cămașă pe care o avea de schimb și o prinse de scânduri deasupra fetiței axscunzând-o soarelui cel nemilos. Se aruncă din mers lângă nenea pe când caii începuseră cu pașii lor greoi să depene iar firul nesfârșit al drumului. Nenea se tot foia uitându- se mereu în spate, mereu neîncrezător. După părerea lui pe aici pe undeva trebuia să fie capătul pământului și uite că sunt oameni și pe aici. - Am auzit că tătarii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
așa cum era ea în pachet, ci desfăcea vreo trei, patru țigări și făcea o țigară groasă cu tutunul înfășurat în hârtie de ziar, o punea în colțul gurii și ieșea fumul după el ca de la locomotivă. Mergea iute pe drum depănând energic din picioarele-i trâmbe și crăcănate, neprivind nici în dreapta, nici în stânga. Noi, copiii, mai strigam după el, „Suta Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai de el știut. Trăia într-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fost bișnițar, că pentru el școala nu a fost cel mai plăcut loc și nici unde s-a omorât el cu firea. Dar mă gândeam eu, mai anul trecut, de unde a luat chelia supremă, ideile sale pe care le tot depăna tot într-o veselie, că se predau prea multe materii, că elevii sunt solicitați cu materii nefolositoare, că se fac doar două ore sport pe săptămână, când de fapt ar trebui două ore pe zi, că sunt mult mai folositori
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Monica Lovinescu practică jurnalismul de ocară, protestând virulent împotriva mentalității de lachei a românilor. În paginile jurnalelor vorbește despre renunțarea la integritatea morală și contractul cu regimul totalitar. "Paznic de far moral", cum o numește Nicoleta Sălcudeanu, "scriitoarea exilată își deapănă fuiorul anamnetic pe spirala ce împletește esteticul cu eticul"108. Dacă nu ar judeca scriitorimea, scopul inițial al tipăririi discursurilor sale s-ar pierde. "Punerea la zi a trecutului", spune autoarea în antecamera jurnalelor, "reprezintă o condiție esențială a supraviețuirii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
certă, cronologică, ci numai frânturi ca din ceață care vin spre tine în dezordine. Nu se poate să te povestești fără a pune în chestiune certitudinea acestei povestiri. Evanescență nu numai a amintirilor, dar și a persoanei care și le deapănă: ea e compusă din mai multe, uneori juxtapozabile, niciodată identice. O viață nu e o biografie, ci o suprapunere de clișee biografice. Cele mai multe, nesemnificative"375. Autoarea este responsabilă de suprimarea unor evenimente, a unor date sau nume, considerate neimportante sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
De asemenea, autorul reorganizează structurile stereotipe, în acord cu viziunea artis tică proprie și cu principiile sale estetice. Astfel, naratorul nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele individualizate prin comportament, prin limbaj și psihologie. Eroii lui Creangă „se comportă țărănește și vorbesc moldovenește“, după cum afirma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în acest orizont spațio temporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, subiectiv, care nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală subiectivă, un eu narator care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele puternic individualizate, precum Harap Alb, care se înscrie în final în canonul eroic, deși nu în maniera clasică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
grupuri unite, s-au stabilit legături sufletești trainice între elevi, legături ce s-au păstrat și după absolvire. O dovadă a acestei suduri o constituie reuniunile colegiale organizate cu regularitate la intervale de 5 sau 10 ani, prilej cu care deapănă amintiri din viața de elevi, se distrează, se bucură că se află din nou împreună, își împărtășesc experiențele profesionale și de viață. Respectul, grija și înțelegerea, îmbinate cu o exigență măsurată, conduc la crearea unui climat de muncă, de disciplină
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
petrecuți acolo înfrățiți cu locurile, cu natura înconjurătoare, cu școala, și le purtăm pe toate în suflet, ca pe niște odoare. Din acest motiv ne socotim îndreptățiți ca, din când în când, să revenim în acest loc drag nouă, să depănăm amintiri, să retrăim emoțional clipe din anii copilăriei și adolescenței petrecuți acolo. Ne simțim frustrați de dreptul de a avea acces neîngrădit la amintirile noastre și suntem convinși că orice instanță morală, căreia ne-am adresa, ne-ar da câștig
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
s-a remarcat Cucuteni Tripolie. Figura nr. 5: Fructele arborelui nostru genetic d. Fuziuni genetice mai noi Mai există o a doua poveste la gura sobei, pe care o tratăm distinct, pentru că e una foarte complexă și complicată. Să-i depănăm firul, ascultând-o cu răbdare și să îi înțelegem tâlcul... Cică demult, de foarte de demult, undeva prin mijlocul Eurasiei, în așa numitul complex Bactra Margiana Asia Centrală, a fost un tată (Hg R1) care a avut doi fii (R1a și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se încreadă sau nu în spusele enigmatice ale vrăjitoarelor, cu atât mai de temut cu cât aceste spuse încep să fie adevărate. Îl derutează confuzia dintre fast și nefast, dintre bine și rău, căci, pe firul timpului pe care îl deapănă obscurele oracole, adevărul prezentului deschide perspectiva unui viitor întunecat de viziuni funeste, înfricoșătoare (horrible imaginings, horrid image). De parcă ciudatele arătări i-ar prevesti odioasele crime pe care le va făptui. Ca și pentru vrăjitoare, omorul e pentru el mai întâi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Orgon o aprobase după multe ezitări - testarea lui Tartuffe ascuns sub masa „pusă” special pentru această ocazie. Ca un adevărat brechtian, Planchon ne arată procesul ce duce la elaborarea dispozitivului - ne dezvăluie secretul lui, ne „informează”! - și apoi continuă să depene firul poveștii. Arhaismul soluției este cum nu se poate mai vizibil, dar resursele procedeului nu sunt câtuși de puțin diminuate din pricina asta. Procedeul fiind eficient, teatrul nu îl respinge; dimpotrivă, continuă să-l folosească, păstrând astfel legătura cu istoria și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au loc prin ruperea acestora. Faptul în cauză este ilustrat în reprezentarea țesătoarelor celeste, Moirele grecești și Parcele romane, care torc, deapănă și în cele din urmă taie firul vieții. Fusul este, ca atare, simbolul timpului care se scurge inexorabil, al mișcării perpetue, al ciclului neîntrerupt al nașterii și al morții. Firul este de asemenea ghidul indispensabil, reperul datorită căruia se evită
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
care o recunoști în orice alt timp istoric; dincolo de Vanea este depersonalizarea, solitudinea sau căutarea nesfîrșită a sinelui într-o lume uitată. Doi foști actori, ajunși la pensie se întîlnesc în fiecare luni în apartamentul unuia dintre ei pentru a depăna amintiri, răsfoind albume vechi ale teatrului, cronici din reviste, fotografii din tinerețe. Un mobilier desuet, pereți plini de afișe, o măsuță pe care sunt așezate pahar cu vin roșu, cîteva fursecuri și inegalabilele pîrjoluțe ale "Desdemonei" acesta este primul cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat-o / Și-o periat-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și apoi le-o blăstămat / Și din gură-o cuvântat: / O, voi, junghiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
partea", "a avea parte de ceva, cineva") și amintesc de Moerele grecești (a treia ursitoare, Moartea, ar proveni de la μώίρά) care "torc" și "urzesc" firul vieții.189 Forma ovală a ghemului dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face cânepă (...), se pune sămânță sub fața mesei, de ajunul Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soția lui. El a îngrijit-o cum a putut timp de aproape 7 ani. Un domn fermecător și bogat ajunsese să-și îngrijească servitoarea, așa zicea lumea. Sărac și trist, deseori venea la mama mea să mai stea de vorbă depănând amintiri din vremuri mai bune. Văzându-l trăgând veșnic dintr-o țigară proastă în timpul adolescenței mele, îmi trezea sentimente foarte contradictorii. In ultimii ani de viață, pentru că el se deplasa cu greutate, fratele meu din Tecuci îi mai cumpăra țigări
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de puritate explică și înfățișarea sărbătorească, strălucitoare a satului, la anumite date. Astfel, în zilele lui de sărbătoare, la lăsata secului, satul are ecoul cel mai înalt și gerul persistă, lumea se află într-o stare de încremenire și poetul deapănă întâmplarea. "E ger, noaptea e sticloasă/ și salcâmii de pe coastă, clăile de fân toate pătulele și/ Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]