1,794 matches
-
că și În oglindă, În replică, există nuanțări În ce ne privește. Atunci când Senatul SUA a votat În unanimitate pentru intrarea României În NATO, s-au pus totuși câteva semne de Întrebare. Au fost referințe clare la corupția din România, deplânsă de altfel și de ambasadorul Guest, care o definea drept o rușine pe obrazul țării, precum și o referință la persistența și popularitatea unui partid precum România Mare și a liderului său, Corneliu Vadim Tudor. Acestea sunt lucruri ce nu ar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sugestia unui final ironic, care să contrasteze cu banalitățile vehiculate în conferință („Din toată întâlnirea cu vârfurile partidului, nu am reținut decât cafeaua cu lapte și excelentele fursecuri”). Observați, de asemenea, contradicția dintre vorbă și faptă. De pildă, un politician deplânge în cadrul conferinței sărăcia gravă a țării și, în final, părăsește sediul partidului într-o superbă limuzină personală. Transcrieți corect și fără a rupe din context afirmația potențial scandaloasă făcută de un lider politic. Selectați și ierarhizați rapid informația vehiculată în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
luptă împotriva „agenților reacțiunii”. Rubrica „Duh și slovă”, rezervată materialului cultural, găzduiește articole de popularizare a învățăturii leninist-staliniste. Literatura propriu-zisă e slab reprezentată, fiind utilizate frecvent republicările. G. Lesnea traduce din I. P. Utkin, M. Beniuc din Petöfi, iar Eugen Jebeleanu deplânge moartea lui Mihail Kalinin. Sunt comemorați Vladimir Maiakovski și Henri Barbusse. Unei cărții a lui Maxim Gorki, La stăpâni, i se face o recenzie. D.B.
BRAZDE FAGARASENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
destinului, a destinelor, a ireversibilului”. De aceea el ia pulsul „sângelui popoarelor” imediat după război, se întristează de „satul fără dragoste”, închină cântare cetății lui Bucur la 500 de ani de atestare documentară, nu mai crede în iluziile grandioase și deplânge moartea morilor de vânt, se plasează meditativ-lucid în umbra stelelor în solara noapte. S-ar putea spune că B. tinde spre totalitate, mai toate temele universale sau motivele naționale fiind mereu reluate, regândite, găsind noi semnificații sau forme: „Odată, poate
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
Regimentul 1 grenadieri pedeștri, și marinarii din garda cea tânără. De dincolo de grilaj, scena era privită de ochii parizienilor. - Ofițeri, subofițeri și soldați, îmi iau rămas bun de la voi Î...Ă Plec! Voi, prietenii mei, continuați să slujiți Franța. Nu deplângeți soarta mea. Cu lacrimi în ochi și cu glasul sugrumat de emoție, Napoleon a sărutat steagul cu vultur. Acolo, pe insula Elba, au mers nu doar însoțitorii voluntari ai exilatului, ci și cei care, în mod oficial, aveau datoria de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
pur stil histrionic rural, Sourmelina se dezlănțuise În bocete Însuflețite, În care se lamenta pentru moartea soțului ei și Îl mustra pentru faptul că murise. Când termină cu Zizmo, rosti invective la adresa lui Dumnezeu pentru că-l luase atât de devreme și deplânse soarta fiicei sale nou-născute. ― Tu ești de vină! E numai din vina ta! strigă ea. De ce a trebuit să mori? M-ai lăsat văduvă! Ți-ai lăsat copilul pe drumuri! Își alăpta fetița În timp ce bocea și, din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să intre în viața comercială, economică și politică a lor"1810. Într-un articol din 15 mai 1894 inserat în paginile publicației Santinela Dobrogei era reluată în discuție situația demografică existentă în satele și orașele Dobrogei. În cuprinsul acestuia se deplângea faptul că "străinii orientali, cu aceleași tendințe și apucături ca ale evreului din Moldova, pe fiece zi se oploșesc cu duiumul prin sate, să nu mai vorbim de orașe, unde glasul românesc abia se mai aude"1811. În opinia autorilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
discute legile de care se simte trebuință"2163. Într-un alt articol inserat în primul număr al ziarului Istrul era abordată chestiunea colonizării Dobrogei cu români. În cuprinsul acestui articol se aprecia că, imediat după unirea Dobrogei cu România, "toată lumea deplângea retrocedarea Basarabiei și considera Dobrogea ca pe o provincie neproductivă (...) cu care statul trebuia să fie încărcat de cheltuieli și greutăți, fără să-și fi dat seama câtuși de puțin ce este această provincie"2164. Pe lângă aceasta, "administrația locală (...) a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să o părăsim. Cu toate că moartea nu este o experiență nouă care să ne sperie. Am cunoscut-o înainte de naștere. Starea prenatală este identică cu cea postmortem. Un copil născut este o nouă ființă smulsă morții, și cu toate astea nu deplângem soarta milioanelor de copii neconcepuți și nenăscuți. în schimb bocim ca niște cretini fiecare ființă care se reîntoarce la neființă și asta din cauza inerției și a memoriei noastre împuțite, care ne fixează de starea trăită anterior... Mai bine ai nota
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cuprinsă în cartea „Gâlceava înțeleptului cu lumea” și eu îl cred. Tipii arestați la Tămădău erau blindați cu „cocoșei” de aur cât să cumpere o Universitate cu tot cu profesori, dar bufonii timpului nostru ar vrea, ca în continuare să nu-i deplângem pe profesorii aceia care făceau zilnic foamea, ci pe ghiftuiții ce visau să verse în continuare veninul asupra țării noastre de pe meleaguri străine. De aici se vede clar, foarte clar, dacă mi se permite să zic așa, că în 1947
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ani, când jigodii de marcă a jidănimii trăitoare aici, aruncă lături cu toptanul în mioriticul nostru popor. Când toată această țară românească era îndurerată de pierderea unui mare patriot român, unul din cei mai mari poeți ai neamului, când toți deplângeau trecerea în neființă a lui Adrian Păunescu, cine credeți că s-a găsit chiar pe televiziunea națională să spurce amintirea poetului care nici măcar nu se răcise după moarte? Ați ghicit. Jidanul de serviciu pentru veșnica mânjire cu rahat a acestui
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
politic așa cum mă cred unii, că nostalgiile mele sunt de altă natură decât să mă omoare aleanul pentru un regim socialist rezolut, corupt și aproape tot atât de inuman ca și cel capitalist din zilele noastre. Acel regim pe care nu îl deplâng cine știe ce, a avut și părțile lui bune dar a avut spre pieirea noastră și părțile lui extrem de proaste dintre care se detașează net aceea că a crescut la sânul său precum un părinte grijuliu și iubitor liota de spurcăciuni de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
luase viața. Cineva o găsise, nu departe de tabără, spânzurată de un mesteacăn. Vestea fusese primită cu durere de către tovarășele sale, dar fără mirare, aproape ca o întâmplare obișnuită și, mai mult, date fiind împrejurările, întru totul previzibilă. Câte una deplângea, creștinește, tragica alegere a fetei, care cu acel gest disperat își pierduse sufletul. Altele, în schimb, observaseră, cu amărăciune, că măcar Odetta o încheiase cu suferințele. Rămas fără cuvinte, lui nu-i mai rămăsese altceva de făcut decât să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să o părăsim. Cu toate că moartea nu este o experiență nouă care să ne sperie. Am cunoscut-o înainte de naștere. Starea prenatală este identică cu cea postmortem. Un copil născut este o nouă ființă smulsă morții, și cu toate astea nu deplângem soarta milioanelor de copii neconcepuți și nenăscuți. în schimb bocim ca niște cretini fiecare ființă care se reîntoarce la neființă și asta din cauza inerției și a memoriei noastre împuțite, care ne fixează de starea trăită anterior... Mai bine ai nota
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
încetează apariția cu numărul pe august. 1918 În timpul armistițiului, G. Ibrăileanu face să apară la Iași " Momentul" (primul număr la 4 aprilie) suprimat de cenzură înainte de a fi ajuns la cincizeci de numere. De notat, sub semnătura criticului, articolul Pacea deplângând urmările nefericite ale "păcii" impuse de Germania lui Wilhelm II, și evocarea scriitorilor morți în zilele întunecate ale războiului (Coșbuc, Delavrancea). 1919 Din inițiativa lui G. Ibrăileanu apare revista săptămânală "Însemnări literare" (2 febr. - 21 dec.), continuând într-o formulă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
adultă a fost aceea că organiza tururi în „Nordul istoric al Londrei“ pentru copii, în anii ’70. Dar chiar și atunci prietena ei, Yolande, făcea majoritatea documentărilor. Am râs amândouă. — Adevărul e că, a continuat Sheba, mama în general îi deplânge pe toți cei care nu s-au căsătorit cu Ronald Taylor. Când trăia tata, se agăța de ideea că Richard îl venera ca pe un erou. Făcea mare caz că îl ținea pe Richard la distanță de parcă, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mă privește, mă plictiseam într-un colț, când iată că veni să se așeze lângă mine un bătrân cu ochi șireți. Era nimeni altul decât Hamza, bărbierul care îmi făcuse circumcizia. Mi-a cerut vești despre tatăl meu și a deplâns moartea dezrobitorului pe care-l întâlnise ultima oară la noi acasă, la Albaicin. S-a interesat apoi de învățătura mea, de surata pe care o studiam atunci și s-a pornit să mi-o recite. Prezența lui era plăcută, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de un potop care s-a abătut peste noi cu un vacarm de sfârșit de lume. Surpriza o dată depășită, am fugit să mă adăpostesc sub un portic, curând năpădit de o mare de noroi. Lângă mine, o femeie se jeluia, deplângând acest semn rău. Iar eu, auzind-o, mi-am amintit de potopul de la Granada, pe care-l trăisem prin ochii mamei mele, Dumnezeu să aibă milă de sufletul ei! Să fi fost și de data asta un semn al Cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
noul ei prieten cu bani, acest magnat transatlantic, cum a dus-o el pe la hoteluri și cum a îmbrăcat-o și cum a futut-o el pe dușumea ca un câine. Chestia intra în categoria poveștilor standard, dar i-am deplâns tonul. „Tai-o“, am zis eu. Vocea ei subțire a continuat să mă sâcâie. A spus că atunci când nu era aici, era acolo - cu el, făcând aia. Destul, am spus eu. — Atunci, însoară-te cu mine, a spus Selina, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
limpezi și izvoare repezi, proaspete și liniștitoare. Virgil dormit mai bine. — Există oameni, spuse Lee Kok Fook, care sunt blestemați să fie diferiți de ceilalți. Când sunt filozofi, văd doar o lipsă a simțului practic. Când sunt oameni de acțiune, deplâng absența gândirii. Când se află la o extremă, tânjesc după cealaltă. Asemenea oameni sunt în general singuri, nu sunt iubiți de prea mulți, și sunt incapabili să-și facă prieteni, din moment ce a-ți face un prieten înseamnă să accepți felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vieții și oftatul... Chiar de viața va fi grea, Eu mereu vă voi veghea Și de-ți vrea să v-alinați, Sus, la mine s-apelați... De-ți avea inima frântă Vă aștept la poarta sfântă, Necazul să vi-l deplâng Și la piept să vă mai strâng...
CAD FRUNZELE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83753_a_85078]
-
de dinți „Nivea” pe care-i gravat litera „H.” Se mai găsește un creion... Apoi o gumă de șters, un briceag, un țigaret... „E el!... Și un țipăt sfâșietor străbate liniștea...” Mama și-a recunoscut fiul. Familia lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care să mai poată rezista. Sfâșietor momentul în care părinții plâng la capătul fiului regăsit după atâția ani de zile. E Decemvirul Caratănase Ion. Fiecare din cei de față au în amintire imaginea celui de pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
un promotor înflăcărat al unei igiene personale riguroase, care ar fi trebuit pusă în aplicare prin ordonanțe guvernamentale de ordin local sau poate chiar prin înființarea unui inspectorat, ai cărui salariați să fie plătiți din vistieria Departamentului Sănătății. În privința etichetei, deplângea declinul canoanelor oficiale ale politeții tradiționale. În problema limbajului, era un vajnic adversar al degradării sau folosirii improprii a limbajului, al indecenței lingvistice, al slangului și al termenilor profani. În literatură, prefera scriitorii antici celor moderni. La fel și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de sânii tăi...Cuminte. Voi încerca aceeași întrebare: la ce-i bun rostul care se petrece? De ce să suferim, când lină trece, din azi în mâine, vechea depărtare? Căutarea s-a sfârșit. Ea ne desprinde ca două frunze ce-și deplâng căderea, prin amintiri s-a risipit tăcerea și sunt doritul vis...Ce te cuprinde. lecturi universale dilema mușcătoare mă-ndeamnă spre fobie cu-atâtea paradoxuri ce lunecă pe clape precum infirme gesturi ascunse în cutie când cutezam detalii și osândeam
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
victima citește prin suferința sa ceea ce i s-a scris pe spinare și atunci fața lui capătă o iluminare care... Dar citește!" A citit și nu i-a plăcut. "Bine, zic, dar nu te-a impresionat deloc suferința ofițerului, care deplângea noile moravuri, când nu mai puteai vedea o condamnare ca lumea, mașina e prost îngrijită, nu i se aduc piese de schimb, nu mai asistă nimeni la execuție. Și când exclama: Ce timpuri, camarade!" Cititorul meu surâde. Parcă i-a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]