1,111 matches
-
între 1931 și 1941 și din nou între 1945 și 1956, și Ghiorghios Siantos, care a fost principala figură în anii războiului, cînd Zachariadis era în lagărul de concentrare de la Dachau. Asemeni omologilor lor comuniști de pretutindeni, partidul grecesc fusese derutat de semnarea Pactului nazisto-sovietic din 1939 și de cooperarea ulterioară dintre Axă și Uniunea Sovietică. Conducerea din perioada aceasta și-a instruit membrii să urmeze exemplul "eroicului popor frate al Bulgariei"12 care colabora, bineînțeles, total cu Axa. Poziția comuniștilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acest fel s-a constituit o tradiție filosofică, anume aceea a teoriei categoriilor, apreciată de Constantin Noica, de exemplu, ca fiind unul dintre puținele fapte cu adevărat notabile din întreaga istorie a filosofiei. Faptul acesta însă nu trebuie să ne deruteze în sensul de a accepta o preeminență a termenilor-funcțiuni sau pozițiilor logice în judecată față de aceasta din urmă; termenii-funcțiuni sau pozițiile logice, de o parte, judecata, de alta, sunt, deocamdată, în echilibru. Punerea în formă a rostirii, prin aceste convenții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de asemenea contribuția remarcabilă a profesorului Mustață în ultimele două decenii la efortul de promovare și susținere a ideilor evoluționiste în biologie, perioadă în care am asistat la o recrudescență a ideilor creaționiste, deloc de neglijat, și care i-au derutat pe mulți dintre semenii noștri. Aș spune chiar că, după academicianul Nicolae Botnariuc, este a doua „voce” importantă și sonoră din peisajul științific românesc, care a luat atitudine în problemele bioevoluției. În acest sens, a scris mai multe cărți în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
doară mîna. Scriai și pe o parte și pe cealaltă a colii? Lasă-l în pace. Mai bine toarnă și la mine. Dar le usuci, coane... sugativă, nu alta! Ponor este aprins și nu remarcă ce vorbesc confrații. Este puțin derutat de atîta întrerupere, dar reîncepe cu și mai mare elan. Am reușit pînă la șase după-amiaza să termin tot. Eram gol ca o sticlă goală. Eram și flămînd. Am plecat să mănînc și am băut o sticlă de vin. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o parte și de alta. Libere? Libere, răspundem noi dezinteresați. Bătrînul aruncă o ocheadă la sobrul ministru. Îl apucă de mînecă și-i spune fără menajamente: Treci acolo, doresc să stau lîngă soție. Ministrul X, luat pe neașteptate, se uită derutat la soție, roșește pînă la urechi, se mai gîndește și ripostează: Eu stau aici, duceți-vă dumneavoastră acolo. Bătrînul renunță, o așează pe soție în locul unui nordic și el eliberează locul de lîngă mine. Se așează și apoi mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sus, se mai poate merge. Văzînd că se codesc, intervin ferm. S-ar putea să avem grindină în următoarele ore... copiii... Ni s-a spus de jos că azi nu va... Habar n-au. N-o nimeresc întotdeauna. Olandezii sînt derutați, devin ezitanți. Jean remarcă momentul critic și dă lovitura de grație. Să nu puneți copiii în pericol... Familia se deshamă, preia o cameră, se spală, se schimbă și prichindeii cad urgent într-un somn profund. După ceva timp părinții lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
învierea neamului românesc, constituind înălțătoare pildă pentru generațiile viitoare”. Despre astfel de oameni-model spunea părintele Justin Pârvu într-o mărturie dată monahului Moise în ianuarie 2005: „Pentru noi, cei arestați în 1948 și mai târziu, acești deținuți au fost salvatori. Derutați de anchetele lungi și grele din care ieșeam, prin contactul cu ei neam limpezit. Ei ne-au făcut să ne dăm seama de sensul creștin al luptei noastre”. Acceptarea necondiționată a iconomiei lui Dumnezeu a dat figuri luminoase, care au
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
din acel punct imaginar și bizar din mijlocul tavanului, care părea să-l inspire spre noi, studenții, care stam și ascultam în amfiteatru. ... De aceea, când intrați în clasă, încercați întotdeauna să lăsați dincolo de ușă tot ce v-ar putea deruta, tulbura, afecta conștiința, inima și cugetul, ființa... Intrați curați, cum intră orice preot adevărat, cinstit și cu har în altar, când slujește... Lăsați afară cearta cu soția ori cu soacra, necazurile, afacerile, supărările, nemulțumirile, de orice fel, orice gând hain
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
iar geografia scena, pe care se petrec toate, cu luminile și umbrele ei, cu decorul și spațiul, întocmai ca la teatru... Râse ușor. Mă îndemnă să mai gust din pahar. Apoi, tocmai când mă gândeam că întrebarea mea l-a derutat, s-a ridicat de pe scaun și a luat din raftul din mijloc volumul lui Geoffrey Hosting, Rusia, popor și imperiu, 1552-1917. Cartea asta, zise el, a apărut relativ recent. În 2001. Ea conține unul din răspunsurile posibile. Aflând acest răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai coborât. „... Dragi elevi!.. începând de astăzi, cursurile școlii se întrerup până după refugiu.. Trebuie să ne părăsim școala, locurile natale... din calea invaziei bolșevice, a celor fără Dumnezeu și Cruce..!”. Vestea plecării în refugiu, căzu peste noi ca trăsnetul, derutându-ne și mai tare. Prin grija autorităților Statului, Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, avea asigurată cazarea la Timișoara, pe tot timpul refugiului. Elevii trebuiau să plece acasă și să hotărască cu părinții... Simțeai cum se apropia ceasul ursitei, că nimic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
alarmă !”, strigă Baltă. Într-o clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Asemenea trăiri pot fi provocate, după părerea unor specialiști, de emiterea la intensitate crescută a unor unde de joasă frecvență sub pragul audibilului". M. M.: Este posibil. Totuși, cineva a tras în scopul de a crea confuzie, panică, de a deruta. De aceea vă spun, în Piața Palatului, cât am stat, cineva trăgea de pe clădiri asupra noastră. Iar cei doi subordonați ai mei, Țugurel și Belivacă, cu câte un lunetist, mergeau după ei, ăștia cădeau dar nu i-a găsit nimeni
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și prietenii lor credeau că prin această proclamație pasionala vor atrage de partea lor poporul, dar mulțimea din jurul clădirii i-a înjurat și a rîs de ei". Prima confruntare dintre insurgenți și britanici a constituit-o surprinderea unor lăncieri regali derutați pe strada O'Connell. Că la parada, lăncierii regali, călare pe cai, s-au aliniat frumos și s-au îndreptat către clădirea Postei, fiind treziți la realitatea de o rafală care îi ucisese patru dintre ei. Responsabilul pentru această nebunie
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Până atunci omul va rămâne anexat dezvoltării științei. * Formă de cădere existențială: a fi călător prin propria viață. * Promotorii noului nu sunt atât tinerii cât femeile. Este forma lor de fugă din fața inevitabilității morții, ca și cum schimbările din casa lor ar deruta Moartea în privința domiciliatei. * Dorința de succes este în bună măsură efectul ideologiei progresului. * Sintagma "cei 7 ani de acasă" poate fi lesne înțeleasă prin intermediul conceptului de memă: este o modalitate de transmitere culturală, întrucâtva asemănătoare celei genetice. * Greșeala căreia îi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
țările de democrație populară" (Dej: 1960, 24-25). De remarcat totuși că rolul ideologic al PCUS este acum central, nu absolut. În ciuda dezorientării ideologice caracteristică post-stalinismului, "democrațiile populare" nu își pierd nici o clipă încrederea în providențialitatea istorică a marxism-leninismului; ceea ce le derutează este procesul de cristalizarea a noii puteri sovietice. Așa cum a observat și Zbigniew Brzezinski, leninismul, indiferent de variantele sale, este inextricabil legat de putere (Brzezinski: 1971); puterea, discreționară și permanentă, pentru a nu fi confundată cu cea existentă în regimurile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în capital de suferință, nu mă îndoiesc că cei tineri își vor lua libertatea de a-și alege propria cale. Ion Cernat Tichia de mărgăritar a românilor Cine urmărește cu oarecare interes viața politică românească nu poate să nu fie derutat în legătură cu forma de guvernământ și regimul politic din România, țară despre care zicem că mai e a noastră. La Constituție se zice că România este o republică semiprezidențială, cu un președinte ales, acum, pe cinci ani (ca să nu se spună
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
responsabilă cu voluptatea căderii în gol. Cu ceva timp în urmă, o tânără reporteriță de la „Dilema lui Pleșu”, intrigată de politica pasului pe loc, m-a întrebat când și cum vom scăpa de microbul rămânerii la coadă, și iam răspuns, derutând-o, probabil, și mai mult, că vom scăpa de acest sindrom, după ce vom traversa perioada de prostie pe care glorios o străbatem. Tot cam pe atunci, un mai tânăr jurist din Suceava se arăta entuziasmat de cât de bine ne
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
curtea închisorii, înconjurată de ostași înarmați și gardieni de încredere, pe legionari. Le-au ținut un discurs ispititor: eliberarea cu condiția de a merge pe front pentru „reabilitare” care sfârșea perfid: „E cineva care nu vrea să meargă pe front?”. Derutați de întrebare, ce conținea intenționat condiția mergerii pe front, cei mai mulți au rămas pe loc. Doar un grup atașat de Stere Mihalexe, care avusese și mai înainte o atitudine echivocă în relațiile cu stăpânirea, a ieșit din rânduri. Munteanu a trecut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a zis absolut nimic. Mi-a făcut semn să ies și un milițian m-a adus în curtea noastră. Tăcerea subdirectorului, lipsa de ripostă, deși îl provocasem, în toate situațiile pe care le avusesem de a ne încrucișa spadele, mă deruta. Sau era un om care își urmărea scopul ascuns sau era un nehotărât, poate chiar un fricos care fuge din fața adversarului, nedându-i posibilitatea să spună că a repurtat o victorie. Trebuia să fiu prudent, căci în spatele lui erau alte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să fie convinși că țelurile mărețe pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii români dezorientați, zăpăciți și neglijați care se înscriau în număr exagerat la universitate. Ea apela și la părinții lor și la mulți români cinstiți, derutați de realitățile României Mari și de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societății românești aflate sub tensiune atît economic cît și psihologic. Ulterior, mulți țărani vor adera la Legiune, dezamăgiți de democrația românească. Tinerii intelectuali
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
au petrecut atunci. Aproape la fiecare cîteva săptămîni, vreun oarecare agresor decis era "condus" undeva, însoțit de o muzică militară zgomotoasă, de flori, urale și lacrimi, într-o manifestare iluzorie de bucurie față de remediul tuturor relelor și față de Mileniu. Populația derutată din "Țara nimănui a Europei" credea poate că problemele lor vor fi rezolvate. Agresiunea energică părea să dea rezultate. Reocuparea Saarului și a Ținutului Rinului, războiul din Etiopia, războiul civil din Spania, agresiunea japoneză din Extremul Orient, ocuparea Austriei, a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
moment că, în asemenea circumstanțe, ea va voi să vină, că fuga la mine va însemna, în sfârșit, o binecuvântată, fericită evadare și împlinirea unui vis de mult nutrit. Asemenea presupunere poate să pară naivă, dar nu naivitatea ei mă deruta. Ci faptul că, ajuns la punctul care mă presa la acțiune, nu mai vedeam cum aș putea acționa, ori detaliile erau de o extremă importanță. Nibletts, cu trandafirii săi, cu oribilele sale covoare noi, ornamentele de alamă, perdelele sinistre, clopoțelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să cunosc, nu voi avea niciodată acces la această făptură interioară. Eram, firește, nerăbdător. Mă așteptasem ca, după inerenta disperare, întreaga ei făptură să se întoarcă spre mine, ca spre unica ei resursă. Faptul că nu se lăsa înfrântă mă deruta cel mai mult. Sub acest aspect, mă așteptasem din partea lui Titus la un ajutor mai substanțial, dar nu voia să mi-l ofere, sau poate că nu putea. Părea aproape speriat de Hartley, speriat de situația ei, de captivitatea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
securiștii, erau în colibă, și Chindriș, care mai trăiește, i s-o părut cam suspect, că tot i-o întrebat că de unde-s... și el o vrut să iasă afară din raza focului, cum era în colibă. Atunci l-o derutat celălalt securist, că o ieșit el, că o zis că are de ieșit afară, și ăla o scos automatul afară și-o tras, și pe ăsta, pe Hotico Dumitru l-o împușcat mortal. Și pe Vasile Chindriș l-o ’pușcat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Seara ne puneam cu fața la perete și ne făceam niște rugăciuni mari, demonstram la ăștia cât suntem de credincioși. Și îi prosteam pe ăia, domnule, că „uite ce băieți buni sunt ăștia, cum se roagă, cât sunt de credincioși”. Ca să-i derutezi, să le dezlegi limba... și începeau singuri să vorbească. Erau oameni mai simpli față de studenți, mari intelectuali... în ghilimele... Îmi pare rău... și mi-e silă de mine când mă gândesc că m-am pretat la așa ceva. Ca și alții
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]