1,930 matches
-
pasuri Când inimioara le face tac ! (202) Nu se înțelege prea bine dacă în acest caz afionul este folosit - „la ale patului foarte dulci pasuri” - ca somnifer sau ca afrodiziac. A doua ipoteză nu este lipsită de temei. Artur Gorovei (Descântecele românilor, 1931) publică unele descântece în care flăcăul este vrăjit „de dragoste” cu o licoare opiat : Și cine l-a fermecat ? Mândrulița lui din sat Cu trei maci din trei grădini, Cu apă din trei fântâni. Alteori, femeia își „vrăjește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tac ! (202) Nu se înțelege prea bine dacă în acest caz afionul este folosit - „la ale patului foarte dulci pasuri” - ca somnifer sau ca afrodiziac. A doua ipoteză nu este lipsită de temei. Artur Gorovei (Descântecele românilor, 1931) publică unele descântece în care flăcăul este vrăjit „de dragoste” cu o licoare opiat : Și cine l-a fermecat ? Mândrulița lui din sat Cu trei maci din trei grădini, Cu apă din trei fântâni. Alteori, femeia își „vrăjește” (își „orbește”) bărbatul cu „buruiana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în piatră pe stâlpii de la poarta Templului din Ierusalim. Succesul „cărții” a fost enorm, textul devenind foarte popular. În caz de boală, furtună, secetă etc., oamenii nu se mai rugau la Iehova, ci apelau la Cartea lui Solomon, care conținea descântece, leacuri și vrăji, rituri de chemare a îngerilor și de exorcizare a demonilor. Rezumând legende populare ebraice, Josephus Flavius scria următoarele : „Dumnezeu l-a învățat [pe Solomon] arta de a com- bate demonii și priceperea de a-i vindeca pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de exorcizare a demonilor. Rezumând legende populare ebraice, Josephus Flavius scria următoarele : „Dumnezeu l-a învățat [pe Solomon] arta de a com- bate demonii și priceperea de a-i vindeca pe oameni prin îndepăr- tarea lor. El a compus descântece pentru lecuirea bolii, lăsând chiar și niște invocații care alungau duhurile rele și le împiedicau să se întoarcă”. „Această metodă de vindecare mai are încă mare trecere la noi”, scria istoricul evreu în secolul I e.n. (Antichități iudaice, 8.2
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legii țării sau obiceiului pământului” (20). c) Practici magico-medicale : „vânzarea” copilului bolnav prin fereastră, culegerea plantelor cu virtuți magico-medicinale „de la hotare” sau din afara acestora (din „pădurea surdă”, unde nu se mai aud zgomotele satului), folosirea în practicile rituale care însoțeau descântecele a pământului, apei sau pietrelor aduse „de la hotare”, amenințarea demonilor bolii cu virtuțile magice ale hotarului („Cu hotar te hotărăsc,/ De la [cutare] te gonesc”) și alungarea acestora în afara hotarelor satului, în „pustietăți” : „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
libertății comerțului omul numai muncește decât ceea ce poate concura pe piața universului întreg și de aceea această libertate însemnează ruină pentr-un popor rămas îndărăt. Așadar cum s-ar putea introduce industria de casă? Prin circulare ministeriale, prin vrăji și descîntece? Niciodată. Chiar la noi țăranii cari se mai ocupă cu industria de casă sunt cei săraci, aceia cărora nu le e cu putință de-a cumpăra nici țesătura ieftenă străină, țăranii despre munte, cei cari mai simt această necesitate. Cei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
I. Popescu), A. de Musset, Al. Dumas, E. Quinet, G. Droz ș.a. Lui Al. Macedonski i s-a retipărit, sub titlul Baladă, o traducere după Lenore de Bürger. Revista a publicat și literatură populară. S. Fl. Marian trimitea doine și descântece culese din Bucovina, iar I. Popescu și O. Dlujanschi tipăreau articole despre jocurile populare și, respectiv, despre tradițiile poporului român. I. Al. Lapedatu este autorul unor reușite articole biografice, cu o informație bogată, dar cuprinzând și analize pertinente ale activității
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
românesc de etnobotanică mai amplu. Materialul a fost cules dintr-o regiune care avea drept centru Oravița, uneori M. notând fie numele culegătorului, fie data culegerii. El împarte numele de plante în mai multe categorii, studiate separat: mitologice, poetice, de descântece și vrăji, de leacuri, mitologice-poetice. Preocupat permanent să aducă date noi în sprijinul dovedirii romanității limbii și poporului român, M. a scris și diverse lucrări de istorie și lingvistică, pe care le-a strâns în volumul Dacoromanische Sprach- und Geschichtsforschung
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
datinile, cântecele populare, constituite în „baricade sufletești” în calea programelor de înstrăinare a basarabenilor - intenții ale redacției, calificate „nici originale, nici strălucitoare, nici ingenioase, ci numai cu desăvârșire sincere”. Condusă de un medic, revista acordă multe pagini medicinii populare, tipărește descântece și articole cu subiect medical (între ele unul al reputatului specialist Valeriu L. Bologa). O accepție lipsită de prejudecăți este dată cântecelor „buruienoase”, care nu sunt taxate ca pornografice. O atitudine modernă vădește și aprecierea față de insul talentat din popor
MARGARITARE BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale de „om al Cetății”, ca și prin atitudinile publicistice tranșante, M. este un animator al renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Păcală și Tândală sau Cavalerul și scutierul) și multe dintre fabulele sale (Măciașul și florile, Un muieroi și o femeie, Muștele și albinele) dezvăluie o mare slăbiciune pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi) înverșunarea polemică ia forma pamfletului și a blestemelor clocotind de ură. H.-R. a fost un prozator de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
registrul celui care oficiază și transformă în ritual cântecul de vârstă, de iubire, împrumutându-i o remarcabilă varietate de tonuri (de la delicatețe până la înverșunare), Nicolae Manolescu conchidea fără echivoc că I. este un poet excepțional. În schimb, aceleași „măști” (a descântecului, de joc, de dublu, de îndrăgostit, de tânăr, de jale, de împrumut, de amânare) îi păreau lui Mircea Iorgulescu create „dintr-o perspectivă convențională și livrescă”, criticul făcând responsabilă receptarea elogioasă pentru îndreptarea lui I. „către o declamație solemn găunoasă
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
a românilor din Ungaria”. Materialele pot fi grupate în trei categorii: prezentarea și descrierea amănunțită a obiceiurilor ce țin de sărbătorile calendaristice sau de ritualuri la naștere, nuntă, înmormântare, dar și prezentarea unor superstiții și a practicilor legate de ele (descântece, vrăji, vindecări), studierea textelor de folclor (proverbe, strigături, cântecul haiducesc, Vifleimul ca dramă populară, colinde) etc. Nu în ultimul rând, este vizibilă preocuparea pentru arhitectura unor case țărănești existente în zonele în care locuiesc românii. Studiile de folclor se bazează
IZVORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287661_a_288990]
-
versuri, cel mai adesea rimate. Mai puțin răspândite, cele în proză (g. asupra relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei specii de a
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
poezia populară, fie în metru folcloric stilizat („Salcie îngemănată, / Nu-ți abate niciodată / Să te smulgi din rădăcină,/ Când privești atâta tină?”), fie în ritm de sorginte folclorică, prelucrat însă cu mai mare subtilitate („Busuioc floare de dar, / Floare de descântec,/ Orice vrajă e-n zadar / Și mă cheamă-n noapte iar / Mult temutul cântec”). Un procedeu frecvent e acela de a atribui altcuiva confesiunea: unui pribeag, unei fete ce cântă, uneia care plânge, unei „fecioare bătrâne”, unei „noi Magdalene”, care
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu mici excepții, cei mai cunoscuți folcloriști români ai secolului al XIX-lea: At.M. Marienescu, S.Fl. Marian, G. Dem. Teodorescu, Petre Ispirescu, D.
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
la Istrița, în vecinătatea necropolei de la Monteoru (județul Prahova). Eseistul vede în aceste obiecte niște reprezentări ale mitologiei românești, opere de artă magică și, în același timp, „hieroglife de piatră” a căror simbolistică e corelată cu motive din basme și descântece din folclorul literar autohton. Ca și în interpretările versificate ale monedelor geto-dacice din Scripturile, fascinația provocată de vârstele primordiale încinge imaginația artistului, care, la rândul ei, provoacă speculația eseistului, atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce se dovedesc
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
interesante relatări despre sărbătoarea Crăciunului în lume și tulburătoare pagini despre uciderea de către bolșevici a etnologului basarabean Petre Ștefănucă. Antologia Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database (1998) excelează deopotrivă prin studiul care o preceda, conținând observații de finețe despre descântecele populare românești, ca și prin versiunile în engleză ale unor descântece, care i-au impus traducătoarei un îndelungat travaliu, menit a transpune formule și mituri greu traductibile. Cartea cercetează și „interesul pe care analiza farmecelor de dragoste l-ar putea
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
uciderea de către bolșevici a etnologului basarabean Petre Ștefănucă. Antologia Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database (1998) excelează deopotrivă prin studiul care o preceda, conținând observații de finețe despre descântecele populare românești, ca și prin versiunile în engleză ale unor descântece, care i-au impus traducătoarei un îndelungat travaliu, menit a transpune formule și mituri greu traductibile. Cartea cercetează și „interesul pe care analiza farmecelor de dragoste l-ar putea prezenta pentru studiile feministe”. „Create de femei - adaugă G. - farmecele românești
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
semantic feminin centrat în jurul identității ocupațiilor, valorilor și acțiunilor feminine.” Antologia de texte și studiul introductiv nu pun accent pe latura magică a acestor creații, ci pe poezia lor, asupra căreia atrăsese atenția încă N. Iorga, care spusese că un descântec se poate citi și admira că și o doina. Cu devotament filial și cu rigoare de cercetător, G. îngrijește și publică scrierile părinților săi, Ștefania Cristescu-Golopenția și Anton Golopenția. SCRIERI: Le Sînge à la porte. Vers une théorie de la parodie
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
SUA), 1986; Leș Voies de la pragmatique (în colaborare), Stanford (SUA), 1988; Cartea plecării, București, 1995; America, America, București, 1996; Vămile grave, București, 1999; Intermemoria. Studii de pragmatică și antropologie, Cluj-Napoca, 2001; Chemarea mâinilor negative, București, 2002. Ediții, antologii: Ștefania Cristescu-Golopenția, Descântece din Cornova-Basarabia, pref. edit., Providence (SUA), 1984; ed. 2 (Descântatul în Cornova-Basarabia), București, 2003, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), pref. edit., București, 2002; Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Anton Golopenția
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]