1,615 matches
-
Pieter Brueghel cel Bătrân, care simbolizează cele șapte păcate capitale, suntem invitați într-o lume a fantasticului și a fabulosului ce nu poate lua parte decât prin intermediul imaginației și exprienței estetice. Simbolul nu este doar elementul ontologic pentru înțelegere și descifrare a unei opere de artă, dar și pentru concretizarea sa prin intermediul participării la ceea ce oferă: o lume fantastică ce depășește realitatea. Orice obiect semnifică ceva nu doar prin însușirile sale, ci și prin actul simbolizator ce stimulează perceperea și ne
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
intra în spațiul fantasticului. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. Cântul, scrisul, lectura, lectorul, mitul, logosul și jocul devin, în definirea ontologică, elemente cheie în descifrarea operei literare în general. 5.2. Desenul și pictura Ca arte ale reprezentării, desenul și pictura, au o natură specială definită prin intermediul puterii imaginii și al imaginației. Ca arte reprezentative ele pot fi interpretate ca reprezentări ale reprezentării, adică imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
imagini diferite prin comparare și contrast. O astfel de imagine oferă noi înțelesuri picturii, (ex. P. Picaso - Vioară, pahar, pipă și călimară). Spre deosebire de pictură, în cadrul operei literare narațiunea oferă perspective diferite. Dacă pictura oferă o perspectivă după care contemplatorul încearcă descifrarea imaginii, în literatură perspectivele nu țin de imagine, ci și de viziunea asupra lumii, așa cum se întâmplă în Metamorfoza lui F. Kafka, unde personajul principal oferă lectorului o perspectivă diferită asupra lumii. În cadrul operei literare schimbarea perspectivei durează, în timp ce în
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin care omul devine o ființă a artei. Opera de artă este supusă transformării în structură pentru că numai prin aceste transformări jocul atinge idealitatea, iar "astfel el (jocul) poate fi destinat și înțeles ca joc"1. Înțelegerea idealității jocului înseamnă descifrarea și deschiderea activității sale ca pură prezență (Erscheinung), adică a operei în stare de existență non-estetică. În acest caz, adaugă Gadamer, jocul este permanent și repetabil având caracterul unei opere, a unui ergon și nu doar a unei energeia, și
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și artificii artistice pot lua parte la compoziția poetică. Astfel, prezentarea vizuală ține de modul de aparență al poeziei. Acrostihul oferă înțelesuri în literele inițiale sau în cuvinte speciale intime poeziei. Poezia invită la joc atunci când înțelesul său constă în descifrarea sa lingvistică. Modul diferit al apariției poeziei, prin folosirea diverselor tehnici digitale sau prin folosirea anumitor acțiuni ca juxtapunerea, oferă înțelesul poetic în spațiul ambiguității și al ironiei. Ele pot avea ca scop și crearea unei plăceri estetice. Dacă în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mod disparat, acolo unde tropii ontologici și elementele exterioare duc la diversitatea operei picturale. Titlul unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din titulul Dante și Virgiliu în infern numele proprii atunci descifrarea narativității picturii ar duce la identificarea unei alte povești decât cea intenționată de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea compozițională a unei picturi, în timp ce o
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din titulul Dante și Virgiliu în infern numele proprii atunci descifrarea narativității picturii ar duce la identificarea unei alte povești decât cea intenționată de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea compozițională a unei picturi, în timp ce o pictură fără titlu poate fi înțeleasă fie ca exercițiu de expresivitate, fie ca având un
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
intenționată de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea compozițională a unei picturi, în timp ce o pictură fără titlu poate fi înțeleasă fie ca exercițiu de expresivitate, fie ca având un scop pur estetic. Prin urmare, stratul lingvistic are un rol în descifrarea narativității picturii, iar înțelegerea completă a picturii duce la propria-i istoricitate și la contextul apariției sale. Se formează o relație între stratul lingvistic și stratul unităților semnificative, prin care descifrarea picturii poate fi completă. Prin intermediul unităților semnificative putem identifica
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
estetic. Prin urmare, stratul lingvistic are un rol în descifrarea narativității picturii, iar înțelegerea completă a picturii duce la propria-i istoricitate și la contextul apariției sale. Se formează o relație între stratul lingvistic și stratul unităților semnificative, prin care descifrarea picturii poate fi completă. Prin intermediul unităților semnificative putem identifica literalitatea picturii Dante și Virgiliu în Infern, elementele ca barca și păcătoșii, precum și culorile închise sau picăturile de culoare ce desemnează efortul păcătoșilor duc la intregirea narativității picturii, redată prin prezența
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
său o idee de reprezentat. Deci fotografia are un conținut narativ. Imaginea fotografică este obiectul însuși ce sensibilizează subiectul prin intermediul narativității sale. Ca și în cazul picturii, fotografia este determinată de un titlu. Stratul lingvistic își face simțită prezența în descifrarea narativității operei fotografice. Titlul are funcția de a oferi un imbold criticului sau privitorului în a înțelege sau a localiza spațiul și timpul imaginii reprezentate. Obiectul reprezentat este atemporal și aspațial, dar este redat într-un timp și spațiu concret
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sub acțiunea reverstranscriptazei (RT) integrarea ADN proviral în ADN-ul celulei gazdă sub acțiunea integrazei (I) transcripția ADN în ARNm translația ARNm și formarea proteinelor structurale, separate prin acțiunea proteazei (P) asamblarea componentelor virale și eliberarea particulei virale prin “înmugurire”. Descifrarea acestor etape a permis identificarea principalelor “ținte” pentru dezvoltarea terapiei antivirale. Cunoștințele actuale asupra patogeniei HIV sunt fundamentate de următoarele caracteristici: Capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN în ADN, sub acțiunea unei enzime “cheie” (reverstranscriptaza), îi conferă atât
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alte necesități izvorâte dintr-o evaluare imparțială a situației existențiale. Iar această evaluare este un demers comun al celor două tipuri de conștiință, în măsura în care fiecare, în beneficiu propriu, se lansează în investigarea variantei optime de conjugare a factorilor momentului, în descifrarea tainei de fiecare clipă, care ascunde cheia soluționării circumstanțiale. Ea este necesară în perspectiva identificării unui crâmpei de absolut la nivelul fiecărui context situațional și capacitează în permanență individul pentru o precizie a actului echivalentă unei obiectivări a acuității descriptive
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conștiința o poate arunca asupra faptului de trăire semnificativ în context epistemologic. Aici cercetarea primește mai pregnant ca oriunde contribuția personalității, presupunând un apel direct la ea similar concepției etice a lui Rosmini, adică regăsind în afirmarea de sine cheia descifrării secretelor profesionale ale fiecărui domeniu sau modalitatea de acces direct la o comprehensiune adecvată din partea destinatarului informației științifice. Atingerea unei comuniuni mediate de elaborări teoretice este și rodul mesajului empatic pe care o personalitate manifest reflexivă știe să îl ofere
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interioritate după necesități pragmatice, în măsura în care își modelează personalitatea astfel încât ea să facă față exigențelor situaționale practice. Orice competență este construită după calapodul potențialelor ei aplicări și presupune o corectă orientare a elementului teoretic în funcție de omologul său operațional, mizând pe o descifrare anticipată a etapelor de act traductibilă în canon aptitudinal. O primă etapă de construcție este chemată să rezume condițional și metodologic succesiunea procedurală care va fi specifică apoi derulării actului. Această remodelare îl determină pe subiectul actant să parcurgă un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
spațiului strict al interiorității. După cum s-a observat, ea jalonează de la distanță multe din actele cunoașterii exterioare și intervine prin mijloacele articulante ale noezei în lumea propriilor reprezentări. Ea este planul de spate al unui sistem de comportament spiritual la descifrarea misterelor căruia contribuie decisiv. Conștiința de sine este capacitatea de a gestiona prin analiză și sinteză datele propriilor trăiri, reprezentări, gânduri și de a strânge lalolaltă acest rezultat cognitiv în unități suprastructurale concluzive care pot alcătui o filosofie a subiectivității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dar interesul este limitat și repetitiv. Ei confundă realitatea, cu ficțiunea și visele. Când li se povestește o întâmplare fictivă ei cred tot ceea ce li se spune. Mulți prezintă lipsuri în capacitatea de a înțelege sensul oricărei activități, care presupune descifrarea limbajului vorbit și asocierile complexe (de exemplu: conversația socială, umorul subtil, literatura, ficțiunea). Există un inconsecvent nivel de motivare pentru a fi implicat în aceste activități, chiar dacă dețin abilitățile necesare. Se pot depista cu ușurință: activități motrice repetitive ce implică
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a exclude e cazul lui Blaga îndeosebi influențele venite dinspre știință. Creația acestor autori punea însă accentul cu gravitate pe limbaj, și-a fundamentat discursul pe utilizarea extrem de rafinată a potențelor limbii. De la exegeza lui Vasile Băncilă și pînă la descifrarea cu totul specifică făcută de Noica, receptarea filosofiei blagiene nu a putut ocoli osmotica ei legătură cu literatura, trecînd dinspre o evaluare accentuat autohtonă spre revelarea unei deschideri surprinzător de moderne. Filosoful de la Păltiniș făcea un update pentru deceniul nouă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
uneori la prima vedere) și, odată cu ea, decizia unui act de lectură sînt produsul întîmplării, spune criticul, al unei conjuncturi individuale, acestea fiind în cele din urmă instanțele axiologice; iar începutul (și sfîrșitul) operației critice este intuiția estetică, element indispensabil descifrării structurii unui text și prin care analiza sporește sensul acelei opere și relevă astfel statutul ei de proiect uman. Într-un alt text intitulat: Literatură, realitate, realism, demersul era centrat pe delimitarea, redefinirea și redimensionarea unor concepte cărora utilizarea excesivă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
S-a descoperit, cu surprindere, că, deși publicase relativ puțin, Husserl scrisese enorm. Arhivele Edmund Husserl conțin peste 30 000 de pagini inedite, cele mai multe stenografiate. Stenografia Gabelsberger folosită de Husserl are o anumită filiație acusmatică și ezoterică, solicitând eforturi la descifrare. Se pare că Husserl a scris aceste pagini care adâncesc explorările hermeneutice ezoterice fără intenția de a le dezvălui publicului larg. Actualmente se continuă încă publicarea operelor complete în seria Husserliana, care, în 1989, a ajuns la volumul XXVII. Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și a modelelor și teoriilor explicative dedicate descifrării acestei procesualități complexe (2), poate deschide un necesar orizont. El este indispensabil plasării corecte a profesorului, ca specialist al formării, față de această problematică. A doua țintă vizată este tentativa de a oferi o succintă inițiere în psihologia vârstelor școlare (3
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mare complexitate, oamenii de știință s-au gândit să studieze învățarea mai întâi în cazul animalelor superioare. Posibilitățile de experimentare sunt mai vaste, și se presupunea că fenomenul este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esențiale, ele ar putea înlesni descifrarea învățării specific umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoștințele sau priceperile vechi stânjenesc asimilarea altora noi. De pildă, un copil preșcolar, pe care părinții îl învață să reconstituie cuvintele literă cu literă, va avea dificultăți mai mari decât colegii săi, în clasa întâi, când accentul se pune pe descifrarea de silabe: vechiul procedeu va stânjeni grăbirea ritmului lecturii. 2. retroactivă, când impresiile noi inhibă, ne fac să uităm altele anterioare. Când audiem un concert compus din mai multe melodii, imediat ne amintim bine temele din ultima bucată, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod real, nici în teorie, nici în practică. Alfabetizarea mărginită la descifrarea literelor și cuvintelor nu folosește decât la sesizarea sau transmiterea unor informații elementare. Știe să citească numai cel capabil să analizeze, să interpreteze un text abstract, în așa fel încât ideile conținute să devină ale lui, să fie incluse în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul cutremur interior îl produc incertitudinile Personajului în privința femeii adevărate, pe care o situează, conștient (deformator) și inconștient (traumatizant pentru sine) în teribilul tipar al "Damei cu camelii". Care ar fi acesta? Natura dublă a feminității, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
că acești elevi se uitau în special la emisiunile sportive. Concluzie Diferitele forme de prezentare (lectura, televiziunea sau CD-ROM-urile) au avantaje și inconveniente specifice. Unul dintre dezavantajele televiziunii este acela că nu prezintă vizual cuvintele complexe, fapt care face imposibilă descifrarea ortografiei lor. Cum să ghicești ortografia numelui lui Sarah Bernhardt sau al reginei Hatshepsut, în cazul personajelor, ori al miceliului (mycelium) și al rodului-pământului (Arum Triphyllum), în cazul plantelor? După ce am utilizat documente E = M6 pentru aceste studii, mi s-
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]