2,257 matches
-
pentru care îl cităm integral: “De-aș mai avea putere să ar, și dulci semințe / Să semăn în pământul atât de însetat, / Să mă înham la jugul nevolnici-mi credințe, / Și burgurile lumii să le preschimb în sat - // Să ar desculț prin glodul sălbatic, fără haine, / Și sfârcul de lumină să-mi fie o tunică, / Îngenucheat pe coarne, în fața Sfintei Taine, / Să mă-ncovoi sub roua de dragoste, și frică - // De-aș mai avea putere să duc apoi la moară / Grăunțele smerite
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Sărbătorile liturgice din Calendarul creștin sunt prăznuite prin Cuvânt de învățătură, iubire și dăruire în spațiul liric al paginii, după îndemnul cugetului. Poemul “Hristos la Pârscov” dedicate lui Vasile Voiculescu este parcă, o viziune desprinsă din cărțile despre viețile sfinților: “Desculț, din sat în sat, când mai treceai / Te întrebau copiii fără vină: Ce ne mai dai, ce daruri, în ce rai, / Când n-ai decât o traistă de lumină? // Și prin orașe, cu cojocul rupt, / Când îți târai cucernica lumină
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
de lumină? // Și prin orașe, cu cojocul rupt, / Când îți târai cucernica lumină, / Te întrebau: azi, din opritul fruct, / Ce ne împarți, când ești murdar de tină? // Ieri, Doamne, ai venit la un poet: / În satul lui, în casa părintească - / Desculț, flămând, sărac, trăgând încet / Atotputernicia Ta dumnezeiască - // Era o zi de toamnă -n care toți / Ți-au luat cojoc, toiag (veșmintele)- sărăcăcioase - / Cuvântu-Ți mut, l-au răstignit la porți, / Ți-au lăsat doar lumina peste oase - // Și a plecat
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Mirică Străinul” este un prilej de a-l evoca pe legendarul Petrache de la Manglavit și lumea satului, unde Dumnezeu a binevoit să pogoare în chip de Moș și să-i dezlege limba ciobanului. Petrache Lupu - efigia țăranului credincios, cu picioare desculțe, care credeau cu tărie în Dumnezeu: “Erau mulți desculți în Manglavit pe vremea copilăriei mele. Semănau oamenii mai mult cu Dumnezeu. Erau mai tari. Mai săritori. Mai primitori. Mai cu inima mare. Garduri, ce și ce. Fântâni în curți, nu
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
pe legendarul Petrache de la Manglavit și lumea satului, unde Dumnezeu a binevoit să pogoare în chip de Moș și să-i dezlege limba ciobanului. Petrache Lupu - efigia țăranului credincios, cu picioare desculțe, care credeau cu tărie în Dumnezeu: “Erau mulți desculți în Manglavit pe vremea copilăriei mele. Semănau oamenii mai mult cu Dumnezeu. Erau mai tari. Mai săritori. Mai primitori. Mai cu inima mare. Garduri, ce și ce. Fântâni în curți, nu aveau mulți. Când făcea unul o fântână, se bucura
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
mă pune din nou în derută, spulberându-mi și bruma de încredere care îmi mai rămăsese. În jurul meu copii sărmani caută după fiare pe câmp. Îi văd trecând cu câte o sapă cioantă, cu hainele rupte și, de cele mai multe ori, desculți. Alungă câinii vagabonzi și flămânzi care își fac veacul tot la groapa de gunoi după mâncare și încep să sape la întâmplare, poate dau de vreo bucată de șină, de vreun fier ruginit sau de o cratiță veche, aruncate de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
părintele Dovlete Marin. Vrei să faci două păcate? - Nu e rău pariul, boierule, ba-i chiar tentant. Cum n-am mai văzut în pungă niște hârtiuțe foșnitoare... cam demult, trecem-mă primul pe listă. - Cavalerul tot cavaler rămâne, chiar dacă merge desculț pe marginea șanțului, interveni moș Cobrescu Ilie, care simți că-l mănâncă în podul palmei drepte, semn că o să piardă niște bani datorită nesăbuinței lui Pandele, și-i făcu semn cumătrului Bușoiu, cel care-i vorbise boierului. - Mergi alături de mine
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
clipele de răgaz ceea ce am scris, îți vei pune întrebarea firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu aveam toate cărțile, dar
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359441_a_360770]
-
firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu aveam toate cărțile, dar când le găseam le citeam și le țineam minte. Regret
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359441_a_360770]
-
cu sora-i Măricica , nu le vezi stând niciodată degeaba în curte sar mereu coardă. Agripina și Iasmina într-un loc, fără gazon, joacă vesele șotron. Căpșunicile cum credeți/ sunt fete și băieți umblă-n pantaloni scurți și-n picioare, desculți. Modă, ei da modă da și aici tonul, deci nu va mirați când le vedeti fluturându-și bretonul. În iarbă deasa și-au pus de volei, o plasă și joacă cum vedeti fericite volei ,în echipe. Mai jos , pe iaz
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 11 PATIMA ANCESTRALĂ Drumul spre mal era ca o beție, o vrajă, un miracol, șerpuia miraculos printre case și grădini, strecurîndu-se pe sub umbrele grase ale prunilor, pietrele mi se rostogoleau sub tălpi, mergeam desculț, îmi simțeam mușchii coapselor încordați de efort, Thomas povestea ceva și Licurișca rîdea în hohote, dar nu eram atent la ei, nici măcar nu îmi păsa de prezența lor, se luaseră după mine, amuzați, spunîndu-mi că voiau să înțeleagă și ei
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
a răsucit ea spre mine; știi ce mi-aș dori înclipa asta? Nu știi, că n-ai de unde. Nici el nu știe. Să fiu eu firul ăsta de iarbă, cerul ăsta și furnica asta ... Thomas se descălțase și se plimba desculț prin iarba mătăsoasă. Nu e o metaforă. Asta era senzația. În fiecare zi vin aici, le-am spus, ca să mă împac cu Dumnezeu. Ca să te împaci cu tine însuți, cu Dumnezeu nu te poți certa. Nu te poți certa, dar
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 9 Decembrie 2011 Cumpăr lacrimi... Mamei În Copilărie o auzeam pe Mama rugându-se: „ Doamne, dă-mi lacrimi de-ajuns !” Tata era plecat, departe în Munți, noi, în jurul aceluiași plâns, dezbrăcați și desculți. Risipiți, ca un fum, au trecut anii, cei tulburi și grei. Mai aud și acum Rugăciunea din sufletul ei... Referință Bibliografică: Lacrimi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor
LACRIMI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359556_a_360885]
-
intrate deja în istorie. Ori în legende. Oricum în folclorul care mai circulă nestingherit pe ulițele Siliștei-Gumești, folclor care a făcut din Tudor Călărașu un personaj cu blazon, la fel ca Darie al lui Zaharia Stancu, cel care a colindat „desculț” prin toate colțurile lumii. Ascultându-l pe Sae din relatările fiului său, nu poți să nu-l compari cu Marin și uneori te trezești întrebându-te, cine a scornit vorba rămasă de pomină: „Pe ce te bazezi?”, ori „Să se
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
este de a înveseli oamenii: „Eu cânt lume pentru tine,/ Lume să te veselești.” (Eu cânt lume pentru tine). Motivul central al cântecelor ei este dorul de locurile natale, manifestat față de izvoare, munți, mirosul brazilor, poiene, cărările pe unde umbla desculță (M-am întors cu drag pe vale), față de părinți și în mod deosebit de mama „cu fața brăzdată tare de bătrânețe și jale”, de udatul nevestelor, obicei tradițional din comuna Hodac, „Lacrima și dorul greu/Mă-ntoarce în satul meu,/ Că
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Slăvindu-te prin cântec, poezie... În noi, salaș de-și va găsi durerea, Sau vom trăi prin ură și minciună; Nu ne lăsa și Fă precum Ți-e vrerea, Dar apără-ne nația română! Tu ne iubești la fel - bogați, desculți; Ce greu ne-ai învățat să mergem în picioare! Ne-ai dat pământ și roade și totuși... foarte mulți În loc să-Ți mulțumească, azi fug peste hotare. Tu, Doamne, să ai grijă, să nu stea în zadar Și le îndrumă pașii
SUNTEM ROMÂNI! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360352_a_361681]
-
crede ne-nțelesul din prima ochire, El știe că-n fundătura inimii va fi pe loc executat, El nu recunoaște noaptea de zi, nici moartea de viață, nici măcar atunci când trandafirii plâng în beznă! Poetul străbate oceanul de îngândurare cu teamă, desculț pe valuri, și nici nu-i pasă de sfârșitul acestui Cântec infinit despre Tăcere... Învins de umbra secundei, cu fagurii tristeții pe gură, nerătăcită pasăre, cataclismele morții El vindecă: Voi lăsa-n această carte/ tot sufletul meu... ” Pe traseul întregii
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
lui Iisus, răstignit, contrar relației cu Eva: „Mărul Tăcerii doar Eva îl știe, șarpele demult l-a uitat, febra ta, Poezie, învie, fruct ofilit în bazalt !”; Totul începe aici, în Tăcere: ulița doldora de fulgi și imperii bizantine, noroiul pașilor desculți prin otava copilăriei, șarpele primei iubiri ... Între lumină și umbră, între suflet și spirit, între tot ce ar putea să însemne lumea contrariilor, șarpele pare a fi salvatorul: „Un șarpe alb pe pod acum răsare, pământul sub lumine dă ocol
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
s-a spus ... ) nu te-au marcat, moral și fizic anii de comunistă abstinență, nici cei de după, ca acum, de-amară decadență precum ca noi, cei mulți, sărmanii, ducând-o tot mai greu de azi pe mâine, în zdrențe și desculți, cerșind în drum un leu, o supă, și o pâine, puțină hrană... (avea pe ea totuși o blană ... Tu, șefule, te-ai descurcat de când te știu, și ai dispus ... , te-ai îngrijit, nu te-ai uzat, ai fost zgârcit și
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
zori de zi, uneori aripă. Într-o zi a început să plouă. Se rupeau norii deasupra zărilor toate și m-am trezit ruptă în mii de fărâme. Purtam rochie umedă și aveam cercei de gânduri. Dezorientată, am măsurat întinderi albastre, desculță, cu pietre de moară în inimă. Dispăruseși.Te-am căutat în fiecare val, în fiecare praf de nisip. Atunci am hotărât să-ți culeg Luna. Am îngenuncheat în lacrima ei și am rugat-o să se desprindă de pe cer. Apoi
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
critica se face pe prietenii și găști. Mai nou, chiar, pe bani. Plătești bine poți avea un articol favorabil. Vă mai aduceți aminte ce lăudați erau M. Beniuc, Zaharia Stancu în Gazeta Literară pe timpul când conduceau Uniunea Scriitorilor? Când romanul Desculț umbla în „sandale de aur” prin lume pe banii statului român? Și nu-l cumpăra nimeni? Acum nu se mai zice un cuvânt despre ei. Vă mai aduceți aminte când Buzura era director la Centrul Cultural Român, romanele lui erau
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
de întregul cârd...! Grăunțe nu-s ! Nici apă, nu e, iată..! Și-atunci, n-ai încotro ! Te-ndrepți spre târg... Te-așezi de bună voie-n colivia Cumpărătorului cu bani mai mulți Și-aștepți mâncare cu nimicnicia Atâtor papagali, flămânzi, desculți... Referință Bibliografică: Perușul / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Secoșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PERUŞUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360684_a_362013]
-
mina Petrila au fost construite 10 cabine de carcere în imediata apropiere al atelierului mecanic, în care muncitorii își ispășeau pedepsele după ce ieșeau din șut. În coloniile muncitorești scenele în care câte un muncitor necăjit, cu hainele cârpăcite și aproape desculț, încadrat între baionetele jandarmilor era escortat spre locul de judecată sau ispășire a pedepsei. Condițiile deosebit de grele, programul prelungit de muncă uneori de 10 - 12 ore, munca obligatorie în zilele legale de odihnă, lipsa alimentelor de strictă necesitate, a medicamentelor
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
simț dacă vrei s-ajungi acasă pune-ți la picioare zimți vezi pantofilor le pasă Dac-ajungi sau nu acasă mult mai bine e descuț iarba verde-i mai frumoasă dac-ai ști să o asculți Mult mai bine e desculț ți-ai pus la picioare zimți numai doi și încă-s mulți haide mișcă-ți bunul simț Dacă vrei s-ajungi departe desparte viața de moarte Costel Zăgan , Cezeisme II Referință Bibliografică: PROIECTUL ETERNULUI FEMININ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
PROIECTUL ETERNULUI FEMININ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360031_a_361360]
-
din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Picură șoaptele, se preling precum stropii de ploaie în liniștea nepătrunsă a visurilor. Ceasul numără clipele pașilor rătăciți pe caldarâmul ud și rece. Plouă în rafale biciuind obrajii pârguiți ai toamnei. Toamna dansează desculță, cu rochia udă lipită de coapsele pârguite ... de sănii cu gust de gutui coapte ... cu părul arămiu șiroind de apă .. Dans ritualic născut din pasiunea misterelor aascunse in culorile calde ale naturii . Cu fața spre cer ea lasă ploaia să
TOAMNA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360085_a_361414]