932 matches
-
sau forme similare Lemn brut cu sau fără scoarță sau alburn sau tăiat grosier sub formă pătrată -altul decât cel vopsit, colorat, tratat cu creozot sau conservanți -altul decât cel de conifere, stejar (Quercus spp.) sau fag (Fagus spp.) Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime -din alt lemn decât cel de conifere Traverse pentru calea ferată sau șinele de tramvai -neimpregnate lemn tăiat sau cioplit în lungime, secționat sau curățit de coajă, nerindeluit, neșmirgheluit sau neîmbinat
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
rumeguș de lemn, ne-aglomerat sub formă de material lemnos, brichete, granule sau forme similare Lemn brut cu sau fără scoarță sau alburn sau tăiat grosier sub formă pătrată -altul decât cel vopsit, colorat, tratat cu creozot sau conservanți Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime -altele decât coniferele Traverse pentru calea ferată sau șinele de tramvai -neimpregnate lemn tăiat sau cioplit în ungime, secționat sau curățit de coajă, nerindeluit, neșmirgheluit sau neîmbinat, gros de peste 6 mm
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
spp.) Lemn brut cu sau fără scoarță sau alburn sau tăiat grosier sub formă pătrată -altul decât cel vopsit, colorat, tratat cu creozot sau conservanți -altul decât cel de conifere, de stejar (Quercus spp.) sau de fag (Fagus spp.) Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime -coniferele, originare din țările ne-europene Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime -altele decât coniferele Traverse pentru calea ferată sau șinele de tramvai din lemn: -neimpregnat
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
cel vopsit, colorat, tratat cu creozot sau conservanți -altul decât cel de conifere, de stejar (Quercus spp.) sau de fag (Fagus spp.) Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime -coniferele, originare din țările ne-europene Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime -altele decât coniferele Traverse pentru calea ferată sau șinele de tramvai din lemn: -neimpregnat Lemn tăiat sau cioplit în lungime, secționat sau curățit de coajă, nerindeluit, neșmirgheluit sau neîmbinat, gros de peste
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
particule Deșeuri de lemn, neaglomerat sub formă de material lemnos, brichete, granule sau forme similare Lemn brut cu sau fără scoarță sau alburn sau tăiat grosier sub formă pătrată -altul decât cel vopsit, colorat, tratat cu creozot sau conservanți Pari despicați: stive, stâlpi și țăruși, vopsiți dar netăiați în lungime Traverse pentru calea ferată sau șinele de tramvai din lemn: -neimpregnate Lemn tăiat sau cioplit în lungime, secționat sau curățit de coajă, nerindeluit, neșmirgheluit sau neîmbinat, gros de peste 6 mm, în
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
din lemn în stare brută, decojit sau nu sau numai laminat Geluire, șlefuire sau îmbinare Înnădire, rindeluire, șlefuire sau îmbinare Șlefuire sau îmbinare Bordurare sau modelare Bordurare sau modelare Fabricare din scânduri netăiate la o anume dimensiune Fabricare din șipci despicate, fără alte prelucrări cu excepția tăierii cu ferăstrăul pe cele două suprafețe principale Fabricare în care toate materialele folosite sunt încadrate la altă poziție tarifară decât produsul. Totuși, se pot utiliza panouri celulare din lemn, șindrilă și șisturi Bordurare sau modelare
jrc4747as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89913_a_90700]
-
sau simplu tăiate sau degroșate (excl. diamantele) 7103.10 c/k @ T 14.50.22.50 Piatră ponce; emeri; corindon natural; granat natural și alte abrazive naturale 2513 kg T 14.50.22.70 Diamante industriale, neprelucrate sau simplu tăiate, despicate sau degroșate 7102.21 c/k T 14.50.23.13 Grafit natural 2504 kg T 14.50.23.15 Cuarț și cuarțite pentru uz industrial (excl. nisipurile naturale de cuarț) 2506 kg T 14.50.23.20 Diatomit (inclusiv
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
oțel pentru fixarea elementelor de cale ferată 7318.15.20 kg S 28.74.11.17 Șuruburi și buloane din oțel, fără cap 7318.15 (.30 + .41 + .49) kg S 28.74.11.23 Șuruburi din oțel inoxidabil cu cap despicat sau cu adâncitură în formă de cruce 7318.15.51 kg S 28.74.11.25 Alte șuruburi și buloane cu cap 7318.15.59 kg S 28.74.11.27 Șuruburi și buloane din oțel inoxidabil, cu adâncitura capului
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Echipament de mărunțire a cauciucului sau maselor plastice 8477.80.91 buc. @ S 29.56.23.93 Amestecătoare, malaxoare și agitatoare pentru prepararea cauciucului sau a maselor plastice 8477.80.93 buc. @ S 29.56.23.95 Mașini de tăiat, despicat, exfoliat cauciuc sau mase plastice sau pentru fabricarea produselor din aceste materiale 8477.80.95 buc. @ S 29.56.23.97 Mașini și utilaje pentru prelucrarea cauciucului sau a maselor plastice sau pentru fabricarea produselor din aceste materiale, n.c
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
autonomă exercitată de șoltuz, ajutat de doisprezece pârgari, iar pe de altă parte a existat un permanent control al domniei reprezentată de orlicul de târg, iar din secolul al XVI - lea de ureadnic. Stema medievală se prezintă ca un scut despicat, fiind reprezentat în dreapta, pe fond albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
din satele Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Sâncrai și Țifra. Toponimul maghiar, cel vechi german, precum și cel român al orașului provin de la numele sfântului Egidiu. Stema municipiului Aiud se compune dintr-un scut tăiat, având partea superioară despicată. În primul cartier, pe câmp roșu, se află o poartă de aur dotată cu o cruce și cu două medalioane cuprinzând motive populare, de aur. În spațiul deschis al porții se zăresc un ciorchine de strugure și o frunză de
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
a substantivizat. Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe fond albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați cu capetele întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri. Ambarcațiunea din partea superioară
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
monument istoric. Aceste lăcașe sunt dispuse geografic în toate cartierele astfel: De câțiva ani, prin truda părintelui D. Iarca, funcționează la ieșirea din oraș, schitul-bisericuță „Popasul Călătorului”. Orașul Băicoi are în componență următoarele localități: Stema orașului Băicoi este un scut despicat. Prima parte, tăiată, cuprinde sus, în câmp verde, trei lacrimi de argint; în câmp inferior, pe azur, se află o acvilă bicefală ieșindă de argint. În partea din stânga, pe azur, sunt trei brâuri negre. Scutul este timbrat cu o coroană
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
numit "Severino", cu indicativul "Acmontia", adăugând variantele etimologice "Svverin, urbs Daciae, Severinum". Alte variante sunt: Szörényvár; Szörény; Szörény vára; Severovar; Severinopolis; Zeurini; Zeren; Zeuryn; Turn-Severin; Turnul-Severin; Szörény-Tornya. Stema municipiului Drobeta-Turnu Severin se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roșu, se află un pod de argint susținut de piloni, deasupra unei ape undate, totul de argint; pe pod trece spre dreapta un leu de aur înarmat și limbat. În stânga, în câmp albastru, se află un turn
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Micoșlaca și Războieni-Cetate. Numele unor localități germane sau austriece, plasate în preajma unor masive de sare, conțin încă sufixul, respectiv prefixul, "Hall". Astfel, "Miereschhall" = Sarea Mureșului. Stema orașului Ocna Mureș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat, compus din 3 partiții. În partiția I, în câmp roșu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
reprezentări. O lucrare austriacă din 1550 prezintă ca stemă a Transilvaniei trichetul sibian cu două săbii încrucișate. Tradiția acvilei ca simbol al Transilvaniei a fost mai veche, armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI-lea indicând un scut despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca stemă
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Țarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activității miniere. În apropierea Roșiei Montane se află două formațiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic și Dealul Cetății. Dealul Cetății este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
etc.) rezultat al activității miniere. În apropierea Roșiei Montane se află două formațiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic și Dealul Cetății. Dealul Cetății este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile și puțurile din fostele mine romane. Se află la aproximativ o jumătate de oră de mers din
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“. Pe raza comunei Roșia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Rezervația geologică ocupă o suprafață de 5 ha, la altitudini cuprinse între 950 și 1100 m și deține acest statut din
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de rocă. Numeroasele excavații din stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse. În apropierea "Pietrei Corbului", între Dealul Cârnic și Dealul Cetății se află altă formațiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. Este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol și formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Proveniența stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaș ce o transporta pe brațe
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Sfântul Stelian” din același sat. Stema comunei Bucov, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1695/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 992 din 28 octombrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În câmp albastru se află un zid de cetate, crenelat, cu o poartă boltită, în centrul căreia pe o terasă verde este amplasat un arac cu viță de vie, dezrădăcinată, și struguri, în culori naturale. În șef, în câmp de
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
diversele intervenții în luptele interne din statele creștine atât bulgărești cât și sârbești. Pe plan intern emite monedă proprie: ducatul, cu greutatea medie 0,50 gr., și banii anepigrafi, de 0,20 gr. Ducații aparțin tipului comun: pe avers — scut despicat fasciat (în primul câmp) și cu o siglă; pe revers — coif și acvilă. Banii au o acvilă (pe avers) și o cruce cu brațele ancorate și cu câte o treflă (pe revers). S-au păstrat și monede cu numele lui
Dan I () [Corola-website/Science/298643_a_299972]
-
unui stat, oraș, familie, corporație etc. Utilizarea heraldicii, ca manifestare simbolică, este atestată încă din preistorie, evoluând odată cu societatea și ajungând în Evul Mediu la dezvoltarea sa maximă. Heraldica are două componente principale: artă heraldică și știință heraldică. 1 — scut despicat; 2 — scut tăiat; 3 — scut sfertuit (scartelat); 4 — scut tăiat în bandă; 5 — scut tăiat în bară; 6 — scut tăiat în curmeziș (încrucișat); 7 — scut gironat; 8 — scut tripartit în pal; 9 — scut tripartit în fascie (în brâuri); 10 — scut
Heraldică () [Corola-website/Science/298668_a_299997]
-
Stema Crișanei este plină de istorie, reflectând începuturile acesteia încă din Evul Mediu. La baza stemei se regăsește culoarea albastră, mai sus, înspre dreapta găsim o acvila, la stanga un turn de cetate, reprezentând Biharia și în vârf, găsim un scut despicat.
Crișana () [Corola-website/Science/299798_a_301127]