2,728 matches
-
să nu-mi fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > SINGURĂTATEA GUGUȘTIUCULUI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 678 din 08 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului SINGURĂTATEA GUGUȘTIUCULUI Cunoaștem destule cazuri de singurătate în lumea umană. Exemple putem da multiple. M-a surprins în jurul blocului meu atașamentul unei perechi de guguștiuci. Dar să vă spun mediul în care locuiesc eu. Locuiesc la un bloc din cartierul Orașul Nou al localității
SINGURĂTATEA GUGUŞTIUCULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351291_a_352620]
-
porc făcuți în casă. La alte gospodării suntem invitați la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Referință Bibliografică: VACANȚA DE CRĂCIUN / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
-o cu toții. Așa că m-am hotărât să-i propun soției mele să-și lase casa părintească și să ne mutăm la oraș, într-o cameră cu chirie, așa cum stăteau zeci de familii ca noi, iar în favoarea acestei propuneri am găsit destule pretexte, demne de luat în considerare. La început, sugestia mea a surprins-o și, bineînțeles, a nemulțumit-o! Plecarea din casa părintească era contrară înțelegerii noastre, căci acolo existau multe facilități pentru ea. Totul era rezolvat de mama ei, care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
nasului, căci altfel să nu-ți fie de mirare dacă ai să rămâi fără slujbă! Iepurașul nu păru tare înfricoșat la auzul amenințărilor ursului: - Iaca pagubă! Decât să muncesc degeaba, mai bine stau colo, în pădure, că doar verdeață am destulă. - Și dacă vine vânătorul? încercă să-l înfricoșeze Mormăilă. La mine ești ferit de-asemenea pericole. - Ce-i drept, asta cam așa este, nu putu să nu-i dea dreptate iepurele. Dar vreau și eu să-mi dai ceva în schimbul
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
Al. Mirodan spune: „Angajamentul meu solemn de a mă strădui să nu-i plictisesc niciodată!”. Dacă cumva cineva mi-ar spune că Mirodan nu-i om de cuvânt, i-aș pune sub nas colecția revistei. Se discută acum - și-s destule luări de poziție în contradictoriu - rubricile „La închiderea ediției”, „Ne place... Nu ne place...”, Se zvonește că...”, „Etc... Etc”. Rubricile sunt orchestrate, regizate, ba chiar interpretate tot de „Omul orchestră”, adică jurnalistul Mirodan, pe baza agențiilor de presă de pe mapamond
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
a putut consola suferința mea. Înainte de Paște, copiii nevoiași mergeau cu trăsăndița - Incantații menite să ureze gospodarilor sănătate și bogăție, prilej care le umplea și lor trăistuțele cu ouă. Bunica Maria, răbdătoare și grijulie, mi-a explicat că noi avem destule ouă în cuibare și nu-i bine sa lipsesc de la școală pentru niște ouă de care noi n-aveam nevoie. Zis și făcut, a doua zi dimineață mi-am luat ghiozdanul și am plecat la școală. Ca de fiecare dată
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
inopinat vreodată, ce se va întâmpla, cum va explica sustragerea de bani? Ana se bâlbâia de spaimă, vestea a surprins-o și a speriat-o la culme. -Și de câte ori am vrut să plătesc, mereu mă refuza că are el bani destui. -M-a rugat să nu spun la nimeni de împrumuturile lui ilegale, iar eu nu vreau să-i fac niciun rău, suntem colegi și colaborăm cât se poate de bine. -Și când mă gândesc cum mă mândream cu pachetele lui de
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
Niculai părerea ta! Se lasă liniștea. Meșterii se privesc. MEȘTERUL NICULAI ( Înaintând un pas, emoționat, având cușma în mână. Dorința e poruncă, Măria -Ta! ( După o pauză, în timp ce privește înapoi la tovarășii lui. ). O zidim din piatră, slavă Domnului, E destulă pe Valea Oltului! MIRCEA CEL BĂTRÂN Planul monăstirii l-am încropit noi, Împreună cu logofătul Neacșu, dar cu voi Îi vom aduce adausuri după nevoi Îl vom îmbogății Și locul zidirii îl vom stabilii. COZIA ( Îndrăzneață.). Mă ierți Mărite că am
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
fostul Imperiu Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman: Libia, Egipt, Yemen, Muntenegru, Serbia, Croația, Kosovo, Georgia, Ucraina/Crimeea și nu în ultimul rând România și Moldova/Transnistria”. Prea multe citate, în această prezentare de carte? Ar mai fi de dat încă destule, mai cu seamă că nu mulți vor putea avea acces la aceste texte. Orice nouă carte a lui Viorel Român ar putea fi în felul ei o mică/mare senzație, dacă faptul (cartea) și fapta (apariția) ar fi cât de
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
Dirigintă!” mă ia prin surprindere, în brațe, un fost elev. “Noi ieri am venit din Germania, și-i luăm la bunica, surpriză, că n-am fost de Crăciun, un șemineu.“ “Luați-i, mai, șemineu...dar lemne o avea? Dar pamperși destui? Dar medicamente...de care trebuie...nu de-alea mai ieftine?” îi mustram în gând. Așa suntem ...când suntem foarte tineri: vrem totul, ca-n filme. Un an cu multe bucurii și împliniri, copii dragi...și mici, și mari! Timișoara, 29
LA CUMPĂNA ANILOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350976_a_352305]
-
o lupoică deformată, cu trei țâțe siliconate, cum au fixat-o niște aberanți de curând pe scările muzeului de istorie din București. Mă rog, pentru câtă istorie românească știu bucureștenii e tocmai potrivită ( îmi cer scuze de la excepții, și sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare!) POPOARELE MIGRATOARE, fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
în acea casă ei nu-și mai au rostul. - Am constatat ce era demn de a fi luat în seamă... Cred că este timpul să mergem și în partea cealaltă, deși acolo s-a făcut cercetarea și s-au relevat destule urme, nu? Ce ziceți, domnilor polițiști? Eu zic că trebuie să mergem și acolo, domnule procuror, a răspuns comisarul Grosu după o scurtă ezitare. Dacă-mi permiteți, cred că e bine ca proprietarul să-și recunoască mașina și să facă
CHEMAREA DESTINULUI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356242_a_357571]
-
MARIANA TIMOFTE Noi aveam bani mulți, bani destui, aveam mobilă, aveam casă, aveam mașină, aveam tot ce mi-am dorit, puteam să ne îmbrăcam, ne permiteam de toate, un copil reușit, si cu toate astea, nu eram mulțumiți deloc, deloc, n-aveam liniște sufletească.” “Noi nu am venit
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
simt bine în această lume. Să nu-mi spună nimeni, cel care are bani mai ales, că nu-l infatuează așa ceva. Că banii asa-l strică pe om de nici nu știe cum îl cheamă. Noi aveam bani mulți, bani destui, puteam să ne îmbrăcam, ne permiteam de toate, un copil reușit și cu toate astea, nu eram mulțumiți deloc, deloc. Eu cel puțin am fost nemultiumita. Numai atâta, vorba bănățeanului: “Făloșia era de noi”. De făloșie nu ne-ntrecea nimeni
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
trecut N. Davidescu vorbea despre “Norocul literar “, în care este subliniată nuanța sceptică și relativistă, chiar dacă se avea în vedere doar succesul literar. Acesta este imprevizibil, efemer și în final relative prin definiție.În istoria literară de la noi se cunos destule cazuri de “ succese“ efemere. În secolul XIX versurile lui Nicolae Dimache erau citite și memorate în saloanele vremii. Mai înaintea lui, pe la 1790, versurile din “Psaltirea “ lui Ioan Prale, poreclit ”musicos “, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
primele capitole, am continuat fără a face pauză, dându-mi seama că autoarea Elisabeta Iosif, are acea capacitate de a discerne și a scrie prin propia-i viziune, deconectandu-te spre eficiență pozitivă. „ În regatul spiritului, nu lipsește înțeleptul și sunt ... destule personaje cu puteri supranaturale ... Aș vrea însă să le descoperiți singuri ... Cititorule, să nu mă bănuiești ca te-am dezamăgit ! Dacă vei crede că ești victima unei înșelătorii a zeilor, înseamnă că eroarea se află în tine ! „ Iată preambulul cărții
GLOBUL DE CRISTAL DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355789_a_357118]
-
să fac să discut cu tine, maică, nu știu". Au oftat amândoi, ca la comandă. Și-au citit în ochi tristețea ce-i năpădise și a înțeles fiecare că izvorul neliniștii lor este comun. - Mitică, tot ai luat tu apă destulă. Mâine aș vrea să mergem în alte stațiuni, a șoptit ea de parcă vorbea amintirilor. - Cum crezi. Poate ar fi bine să vedem și alte locuri... Ce traseu propui? - Uite... Călimănești, Cozia..., a îngăimat ea cu gândul dus departe. - Da, mă
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
PĂMÂNTULUI - CEA MAI MARE MIȘCARE GLOBALĂ Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 456 din 31 martie 2012 Toate Articolele Autorului CEA MAI MARE MIȘCARE GLOBALĂ - ORĂ PĂMÂNTULUI -tabletă- Nu voi face o pledoarie pentru Ora Pământului. Date și informații destule se găsesc pe Internet. Vreau doar să subliniez apartenența la o miscare, chiar dacă va dura numai o oră. Dar ce nu se poate face într-o oră? Eminescu și-ar fi dat “toate” pentru “o oră de iubire”. Într-o
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
-n foc! Și în nicio pușcărie Nu sunt locuri pentru toți Câte-ar trebui să fie, Mama lor mamă de hoți! Toți sfidează tribunalul: Parlament, guvern, regii... De i-ar înghiți canalul, Mama lor de diavoli- fii! Nu mai sânt destule gherle Pentru bestii pe pământ, Cânta-le-ar pe cruce mierle, Mama lor, că mulți mai sânt! Nu mai sunt locuri la Giurgiu, La Aiud, la Dej, la Iași, Vede-i-aș pe toți în giulgiu, Mama lor, cuci vede
ÎN CELULE LA JALIVA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354909_a_356238]
-
farfurie de mâncare caldă. El aștepta minutele acelea când veneau cu laptele sau supa cu sufletul la gură. Avea mai mulți bani decât putea cheltui, le dădea bani tinerilor și pentru alimente, și pentru plata facturilor. Dar n-avea bani destui pentru a-și cumpăra sănătate; incapabil să se țină pe picioare, își ducea existența acolo, în cămăruța aceea tapetată cu rafturi ticsite de cărți și, în afară de Dan și Simina, nu mai întâlnea alt suflet de om. Ei munceau din zori
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
bază a comunicării prezente însușită cu destul de multă rapiditate de către intelighenția actuală foarte dornică, de altfel, de titluri și de onoruri efemere multiple (să nu uităm a aminti aici și de onorurile militare postmortem, căci gloanțe plătite de stat sunt destule, iar corpul Armatei Române nu duce lipsă, din păcate, nici de inși fără merite evidente, dar ridicați în grad superior, peste noapte, la simplul ordin politic de moment). Fantoma lubrică a postmodernității își întinde ca o boală contagioasă insalubritatea propriei
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
ofilită, cu marginile fin zimțate și cu pețiolul răsucit. A privit-o lung, întorcând-o pe o parte și pe alta, a mângâiat-o cu duioșie și a strâns-o ușor la piept. - Ce faci cu ea, fată, că sunt destule și o să fie cu duiumul în curând, uite! Și Gabi s-a aplecat cu vioiciune pentru a culege câteva frunze din apropiere, pe care le-a aruncat peste umerii Ancăi, râzând molipsitor. - Știi, când eram prieteni, prima floare oferită de
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
care aveau alte idei decât cele marxist-leniniste. Aceștia erau cunoscuții, chiar așa-ziși prieteni ai celor anchetați și întemnițați în gherlele morții. Fără sprijinul acestor cunoscuți și „prieteni” sau confrați mâna lungă a securității nu ajungea la victime. Exemple sunt destule! Scriitorul Marcel Petrișor a vorbit în redacția „Teatru”, în 1957, că urmează mișcări studențești și unul din confrați la turnat la Securitate, iar Ștefan Aug.Doinaș a fost arestat pentru omisiune de denunț, făcând un an de închisoare. Paul Goma
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355431_a_356760]
-
să depună și dosarul fără declarația presupusului învinuit! Cu chestia asta infirmă total ce spun gurile rele. Acuma procurorul îl bagă pe vinovat pe ușă și polițistul încearcă să‑l scoată! Dar, să ne vedem de ale noastre, că avem destule de rezolvat”. A scos din sertarele încuiate câteva dosare, și‑a frecat palmele liniștit și a deschis unul din ele. Nu apucase să citească patru rânduri. Telefonul l‑a întrerupt. - Alo! Da, v‑am recunoscut, domnule comisar. Am onoarea să
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]