2,337 matches
-
de pagini. Vom reveni asupra lor atunci când Îl vom așeza față În față cu Mateiu I. Caragiale, fiul răzvrătit. Lucru lesne de Înțeles, deoarece acesta din urmă alege să trăiască Într-un stil pe care mai plebeul său tată Îl detestă: stilul high life „fără fond”. Să ne Întoarcem Însă la Macedonski. Portretul lui, așa cum se decupează din cele peste 600 de pagini 4 pe care Adrian Marino le dedică biografiei sale, ne apare nu de puține ori suprapus imaginii dandy
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cel nebun”, fiu al căpitanului John Byron, aventurier notoriu, care Îi aduce copilului doar un șir de suferințe: o soră, Augusta, din prima căsătorie (iubită multă vreme cu pasiune incestuoasă, spun unii biografi), o mamă prea tiranică (pe care o detestă nu doar pentru că l-a născut cu piciorul chircit), o ereditate destul de grea, o sărăcie jalnică În clipa când Îl lasă orfan la trei ani. Și totuși, la numai 10 ani, moștenind titlul de la un unchi al tatălui, George Gordon
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a unui mariaj, de a fi răspunzător pentru progenituri. Copiii? O oroare! Simplă mască sau de o franchețe dezarmantă, rândurile lui Byron rămân necruțătoare: „Nu știu ce a vrut să spună Scrope Davies când ți-a povestit că aș iubi copiii. Le detest prezența”. Adresanta nu e alta decât Augusta Leigh, iubita soră vitregă. Nu-i mai puțin adevărat că și „estetizarea” morții, punerea În scenă a propriului sfârșit ține, până la un punct, de dandysm. Ce i se Întâmplă la Missolonghi, locul fostelor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o suferință plină de orgoliu. Nobil, descendent pe linie maternă, se pare, dintr-un bastard al lui Ludovic al XV-lea, e crescut auster, cu un cult al grandorii Întreținut permanent. Apoi, fascinat de valul revoluționar, are fervori republicane, Își detestă familia, pentru ca, revenit la Paris (după experiența de la Caen), să-și redescopere brusc rădăcinile nobiliare, să-și anexeze acel d’Aurevilly În coada numelui și să se precipite cu o voluptate diabolică, sinucigașă aproape, Într-o viață tipic dandy. Chiar dacă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
există nimeni care să ghideze pașii viitorului bărbat, nimeni care să-i dea răspuns pentru puzderia de dorințe, neliniști sau chiar spaime. Decât oglinda. Dar aceasta, crede Françoise Dolto, Îi returnează un chip străin, pe care, de cele mai multe ori, Îl detestă. Narcisul modern e Abel și, exact În aceeași clipă, Cain. Cu el Însuși are de luptat, cu partea nevăzută din sine, creație a unui tată mai presus decât cel pământesc. Rana acestui suflet de orfan trebuie vindecată cu orice preț
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
orfan trebuie vindecată cu orice preț, chiar dacă - supremă capcană În care se lasă prins de bunăvoie - În locul Tatălui din ceruri apare masca unui demon. Aproape toți dandy-i pomeniți aici, persoane reale, dar și proiecții imaginare ale acestora - personajele - Își detestă, Într-adevăr, tații, aproape toți au un atașament și o dependență psihică exagerate față de mame (sau de ființele În care ele sunt proiectate), aproape toți au o sexualitate deviată. Pot fi Însă probate toate acestea? Cu siguranță. Biografiile lor rezumate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
car nu vorbea estona) trebuie s...-i cedeze postul de prim-secretar lui Vaino Väljas, un nativ estonian, fost ambasador În America latin.... Același tip de rotație se produce și În celelalte dou... republici: În Letonia, prim-secretarul Boris Pugo, detestat de naționaliști, este rechemat În septembrie la Moscova; În Lituania, pro-sovieticul Songaila Îi cedeaz... locul, În noiembrie, naționalistului Algirdas Brazauskas. La conducerea organelor statele ale celor trei republici se produc, de asemenea, schimb...ri importante; de exemplu, Anatolijs Gorbunous - favorabil
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ia drept o binemeritată recompensă a talentelor, aplicației și probității sale. Dar întoarcerile norocului le pune întotdeauna pe seama altora și mai ales pe seama absurdității instituțiilor sociale și politice. El nu învinuiește autoritățile pentru a fi provocat boom-ul, dar le detestă pentru colapsul inevitabil al acestuia", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 430. 906 Ibidem, p. 431. 907 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 652
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Bestia (1910) e, se poate spune, un studiu de caz. Peste măsură de rea și vanitoasă, Nineta apare ca o neurastenică pe care lecturi anapoda au dezechilibrat-o cu totul. Feminismul ei oțărât trădează un egoism maladiv, cu monstruoase excrescențe. Detestându-și soțul, considerat un agresor, ea refuză cu oroare condiția maternității, care i-ar anihila personalitatea. Nici o „enigmă” în toanele acestei isterice, care, chiar dacă se supune unei operații de mutilare, rămâne robită simțurilor, „bestiei” ce, potrivit tezei autorului, sălășluiește în
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
nu-și dorește altceva decât să se răzbune pe acela care i-a ucis iubitul. Pentru a afla tot adevărul, ființa aceasta de o tenacitate neomenească a putut conviețui vreme de aproape zece ani cu un bărbat pe care îl detestă, pândind clipa când, fiind demascat sau demascându-se, își va putea primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce Dragomir, răvășit de spaime, chinuit de remușcarea pentru omorul făptuit, distrus de patima nenorocită pentru
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
nu s-a sinucis pentru o idee, românii sunt totdeauna călduți, poporul român este un popor orizontal, vegetativ, „înțelept din lipsa de curaj și de afirmare”. C. este și el, ca toți din generația sa, împotriva zeflemelei și, în genere, detestă „blestemul balcanic”. Nu pune preț nici pe ortodoxie, pentru că ea ne-a închis în noi înșine și ne-a vegheat tăcerea în istorie. Creștinismul nostru este de nuanță pastorală și, zice moralistul, chinul românului este să-l pui să construiască
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Ceea ce refuză el e viețuirea amorfă, anestezierea elanurilor într-un orizont meschin, incoerența sinelui: „Ca fluturii, ce rabdă să-i poarte-n praf omida,/ Să rabd și eu în mine, povară, două vieți?” Pasivitatea, preț al umilinței și ascezei, e detestată în numele puterii și luptei (Nehotărâre). O dorită altitudine neatinsă de micime (Muntele Măslinilor) se unește cu percepția dualității, „osânda” omului: „Făcuși din tine două puteri adânci de ură.” Sufletul său e multiplu, polimorf, rupt între solicitări divergente: „Sunt înger, sunt
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
permită supușilor să poarte arme, să provoace tulburări, &c. &c. De asemenea jur că împotriva oricărei pedepse cu excomunicarea sau a pierderii drepturilor mele, voi fi dedicat și fidel Maiestății sale &c. &. Și de asemenea jur că din toată inima detest, urăsc și abjur ca fiind necucernica și eretica această doctrina și regulă blestemata, care spune că prinții care sunt excomunicați de către papă pot fi detronați sau uciși de către supușii lor sau de oricare altă persoană. Și cred cu tărie că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
raise tumults, &c. &c. Also I do swear that notwithstanding any sentence of excommunication or deprivation I will bear allegiance and true faith to his Majesty &c. &c. And I do further swear that I do from my heart abhor, detest, and abjure, aș impious and heretical this damnable doctrine and position,that princes which be excommunicated by the pope may be deposed or murdered by their subjects or by any other whatsoever. And I do believe that the pope hâș
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nouă. Era chiulangiul care îmi spusese odată că dacă Lenin nu avea copii era pentru că nu știa să facă dragoste... Mini-societatea clasei noastre nutrea față de el același dispreț ca și pentru mine, dar din cu totul alte motive. Colegii îl detestau pentru că le oferea o imagine foarte neplăcută despre adulți. Cu doi ani mai mare decât noi, ajuns, deci, la vârsta aceea căreia elevii îi savurau dinainte libertățile, prietenul meu, chiulangiul, nu profita deloc de ea. Pașka, cum îi zicea toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe un liberator, ei speraseră pe de-o parte ocrotire pentru libertatea lor, pe de alta primirea legilor lor. Curând trebuiră a se convinge însă de barbaria națională a regelui și a poporului său și avură cauze îndeajuns de-a detesta pe un mântuitor care nu numai în accesul unei toane sălbatece, ci, cu sânge rece și după matură precugetare, executa pierzătorul plan de-a despopula Tracia, de-a risipi orașele și satele ei și de-a strămuta populația țării dincolo de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de simpli; și nu vedeam de ce nu s-ar fi potrivit. Însă, cumva, în ciuda tuturor calităților lor, îmi era greu să am încredere în ei. La urma urmei erau amatori, iar cea mai mare pasiune a vieții mele era să detest amatorii. Pe lîngă aceasta, mai era o perversitate o preferință înnăscută pentru subiectul reprezentat în defavoarea celui real: defectul celui real era foarte probabil să fie o lipsă de prezentare. Îmi plăceau lucrurile care apăreau; atunci puteai să fii sigur 224
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aici, adică distanța temporală și psihologică de la care eul narator relatează acum considerațiile și sentimentele pe care le-a avut eul care trăiește în acel moment. Timpul trecut "era" din secvențele "cea mai mare pasiune a vieții mele era să detest amatorii" și "Pe lîngă aceasta, mai era o perversitate" semnifică pentru narator și, prin urmare, și pentru cititor un adevărat timp trecut și ține timpul prezent al naratorului la persoana întîi departe de aceste opinii. Această observație este confirmată de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
era obligatorie la acea vreme pentru o femeie din cercurile sociale descrise în roman. Strategia de prezentare a lui Austen merge chiar în răspăr față de predispoziția naturală a celor două surori, pe care Tony Tanner le caracterizează după cum urmează: "Marianne [...] "detestă orice formă de ascundere", iar Elinor [...] este dispusă să-și controleze sentimentele personale în interesul păstrării unei anumite ordini în cadrul păturilor sociale". Nu este întîmplător faptul că Tanner localizează problema centrală a romanului în acest punct: "Cît de mult din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mentalitate premecanicistă în plină eră a facilităților tehnice. Postulatul continuității umaniste, rebele sau marxiste, retorice, creștine sau tehnocrate, își datorează influența vechimii sale. Prospețimea plină de promisiuni vine de departe, avînd titluri de autoritate inspirate de Atena ori Roma. Filosofia detestă mașinile fiindcă își are originea în refuzul lor; mai exact, într-o concepție care făcea din mașină o simplă prelungire a organelor corpului, minuni fără consecințe, thaumata de amuzament, automate-jucărie. Ducem după noi, mai mult decît ne dăm seama, această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
schimbare și la noile circumstanțe, așa cum se și întîmpla în anii '30 în tagma, clasa și țara lui. Deloc. A fost unul dintre puținii din lumea sa care au realizat schimbările radicale produse de această "civilizație mecanică" pe care o detestă din instinct, căreia îi "ghicea" permanenta ambiguitate (mijloc de constrîngere și opresiune) și pe care punea atît de puțin preț în sufletul său. Citiți Armata profesionistă din 1934: Mașinile [...] sîntem dependenți de ele. Jocul și dorințele sînt bîntuite de motoare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bad guy ai romanului de familie. O știm foarte bine: Saul din Tars nu e fără îndoială un tip simpatic în genul "copilăria unui conducător", firavul tiran, autoritarul nevrozat. Nu-i nevoie să fii un mare psihiatru ca să înțelegi că detesta femeile (nici un cuvînt despre mama sa ori Fecioara Maria homosexual refulat?). Cu o înclinație evidentă către paranoia, tipul persecutor-persecutat. Psiho-rigid prin excelență, tranșînd cele mai mici detalii (măcel, adulter, îmbrăcăminte) cu o siguranță de iluminat și întotdeauna în numele dreptății absolute
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
modestie și talent, este Întotdeauna urmărită cu Încordarea și participare afectivă intensă, oferind un bun prilej copiilor să descopere ceea ce este bine și rău, frumos și urât, admirabil și respingător, noblețe și josnicie În conduita unor personaje, unele Îndrăgite, altele detestate de aceștia. Caracterul nuanțat și emoțional al exprimării celui care povestește, participarea sa directă și afectivă la conținutul povestirii trezesc un registru larg de trăiri emotive „răscolitoare” În sufletul copiilor, de la cele de iubire, de compătimire sau de bucurie, până la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nu dețin această știință politică. (Conducerea celor bogați este fie guvernare aristocratică - dacă ține seama de legi, fie oligarhie - atunci când le ignoră.) Omul regal, filosoful, conduce de unul singur bazându-se pe știință. Această știință trebuie atent gestionată „căci oamenii detestă pe acela ce conduce de unul singur și ei nu cred că cineva ar fi atât de demn vreodată de asemenea conducere, încât să vrea și să poată guverna cu virtute și știință și împărți cu corectitudine tuturor cele drepte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care provin din despicarea bărbatului iubesc pe bărbați. Aceștia din urmă, prin natura lor, sunt cei „mai bărbați” (cf. ibidem, 191e). Rețin în acest loc și poziția lui G. Daux (urmată și de Yvon Brès), potrivit căreia Platon nu-l detestă pe Aristofan și n-a vrut să-l descrie nici într-un fel odios (adică urât de zei) și nici într-unul ridicol (cf. Yvon Brès, Psihologia lui Platon, Ed. Humanitas, București, 2000, nota 92, p. 256). Atrag atenția și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]