909 matches
-
pe Papa Urban al VIII-lea (pe baza menținerii neutralității sau favorizarea Franței), în Consistoriul din 8 martie 1632 de a nu apăra catolicismul în treizeci de ani de război cu națiunile protestante și a amenințat că Spania l-ar detrona. O parte din motivele acestei reclamații a Spaniei se bazau pe zvonurile nefondate ale relației papei cu protestantul Gustavus Adolphus al Suediei (un eretic în ochii bisericii). Ca răspuns papa a schimbat politica sa, oarecum, și a făcut o contribuție
Gaspar de Borja y Velasco () [Corola-website/Science/330818_a_332147]
-
mai târziu în același an. Este înmormântat în Catedrala din Toledo. El apare în așa-zisele Seriile 1623, care este o serie de romane istorice în care Borja este văzut ca fiind personajul negativ care ar fi încercat să-l detroneze pe Urban și într-un final l-a ucis. În aceste romane Borja depășind ordinele sale din Madrid, creează un consistoriu în care el se declara Papă, dar este larg respins, devenind astfel un antipapă.
Gaspar de Borja y Velasco () [Corola-website/Science/330818_a_332147]
-
a devenit furios atunci când a auzit-o de la o sursă de încredere, Rüstem Pașa. Sora sa vitregă, sultana Mihrimah i-a trimis lui Suleiman o scrisoare în care scria că Mustafa s-a dat de partea persanilor pentru a-l detrona pe sultan, și Mihrimah a semnat cu sigiliul lui Mustafa pentru a-l convinge pe Suleiman că scrisoarea este scrisă de el, deoarece sultana nu voia ca Mustafa să urce pe tron. Când Mustafa a aflat vestea că tatăl său
Prințul Mustafa () [Corola-website/Science/330306_a_331635]
-
și să-i biruiască pe adversari la Afek.În timpul domniei sale. În timpul domniei regelui Yoram ben Ahab, Samaria a fost din nou asediată de aramei, iar locuitorii au suferit de foamete. În cele din urmă căpetenia oastei Yehu Ben Nimshi a detronat dinastia lui Omri, omorându-i urmașii, și a înlăturat cultul lui Baal din Samaria. Samaria a continuat să fie capitala regatului Israel și după căderea dinastiei lui Omri, ajungând la culmea înfloririi în timpul domniei lui Ieroboam al II-lea (Yaravam
Samaria (oraș) () [Corola-website/Science/330347_a_331676]
-
Această ediție a Tripitaka a fost de înaltă calitate, și a servit ca versiunea standard a Tripitaka în Asia de Est timp de aproape 700 de ani. În anul 1388, un general foarte influent a dat o lovitură de stat detronând dinastia Goryeo și întemeiând Dinastia Joseon, cu sprijinul unei mișcări neo-confucianiste. În ciuda faptului că noua dinastie era adeptă a neo-confucianismului și persecuta budiștii, budismul a continuat să prospere din punct de vedere intelectual, mai ales școala Seon. Conform izvoarelor istorice
Budismul în Coreea () [Corola-website/Science/329094_a_330423]
-
a fost nevoit să se supună tatălui său în 2 iulie 1235 la Wimpfen, fiind abandonat de cei mai mulți dintre susținători. Frederic al II-lea și nobilii l-au convocat pe Henric în 4 iulie 1235 la Worms și l-au detronat. Fratele său mai tânăr, Conrad a fost numit duce de Suabia și de asemenea ales ca rege al Germaniei. Aliații lui Henric au fost iertați pe cât posibil. Frederic al II-lea a reacționat față de slăbirea puterii regale apărute ca urmare
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
el a condus armate său l-a însoțit pe Mahomed al II-lea în propriile sale campanii. În 1458, despotul sârb Lazăr Branković a murit. Mihailo, fratele lui Mahmud, a devenit membru al unui consiliu de regenta, dar a fost detronat în curând de facțiunea anti-otomană și pro-maghiară de la curtea sârbă. Ca reacție, Mahmud a atacat și confiscat Cetatea Smederevo și a confiscat câteva fortificații suplimentare aflate în vecinătatea să. Amenințat de o posibilă intervenție maghiară el a fost nevoit totuși
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
și Ioana. Succesorul său, Papa Inocențiu al VI-lea i-a excomunicat pentru că aceștia nu plătiseră tributul anual către Sfântul Scaun. Problema a fost rezolvată după o vizită la Avignon in 1360. Încercările lui Ludovic din 1360 de a-l detrona pe Frederic cel Simplu și de a guverna Sicilia, s-au încheiat cu un eșec, deși el a reușit să ocupe o mare parte a insulei (inclusiv capitala, Palermo), înainte ca baronii săi să se răzvrătească. În Neapole, el s-
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
a emis ipoteza că acel Barbu despre care se vorbește este Marele Ban Barbu Craiovescu III, care chiar ar fi domnit în Țara Românească, sub numele de Barbu Neagoe, pentru o perioadă de o lună și jumătate în anul 1536, detronându-l pe Radu Paisie. Barbu Craiovescu III era strănepot al lui Neagoe de la Craiova, întemeietorul familiei boierești Craiovescu. Neagoe a fost ridicat la rang boieresc de voievodul Vladislav al II-lea, după cum arată inscripția de pe piatra tombală a acestuia de la
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
Bermundo al II-lea, poreclit și Gutosul, a fost regele rival al Galiciei și apoi regele întregului Regat al Leonului. În 982, nobilimea din Galicia l-a proclamat rege, acesta fiind fiul fostului rege Ordono al III-lea de Leon, detronându-l pe vărul său, Ramiro al III-lea de Leon. Această uzurpare a fost văzută ca o extindere a crizei de succesiune incertă în 950. La momentul uzurpării, fracțiunea lui Bermundo era condusă de Gonzalo Menéndez și de Ramiro al
Bermundo al II-lea de Leon () [Corola-website/Science/331414_a_332743]
-
cel Slab a uzurpat tronul. La început, Sancho a contestat tronul lui Ordono al III-lea, care îl succedase pe tatăl lor în 951. La moartea lui Ordono, el a preluat tronul vacant, însă doi ani mai târziu a fost detronat de către nobilii conduși de Fernán González de Castilia, din cauza obezității sale extreme. În timpul exilului său în Andaluzia, în conformitate cu Dozy, Sancho a reușit să piardă o parte din circumferința sa, cu tratamentul lui Hasdai ibn Shaprut. În același timp, el a
Dinastia Astur-Leon () [Corola-website/Science/331415_a_332744]
-
avut cel puțin un copil cu soția sa, Ordono Ramirez, care s-a căsătorit cu Cristina Bermúdez, fata rivalului său. În 982, nobilimea din Galicia l-a proclamat rege, acesta fiind fiul fostului rege Ordono al III-lea de Leon, detronându-l pe vărul său, Ramiro al III-lea de Leon. Această uzurpare a fost văzută ca o extindere a crizei de succesiune incertă în 950. La momentul uzurpării, fracțiunea lui Bermundo era condusă de Gonzalo Menéndez și de Ramiro al
Dinastia Astur-Leon () [Corola-website/Science/331415_a_332744]
-
a dizolvat regiunea Urgell în 1413. Ferdinand a creat titlul de prinț de Girona pentru moștenitorul Coroanei de Aragon, în 19 februarie 1416. Realizarea cea mai notabilă a scurtei sale domnii a fost acordul său în 1416 pentru a-l detrona pe Benedict al XIII-lea, contribuind astfel la terminarea Schismei Apusene, care a divizat Biserica de Vest aproape 40 de ani. În 1421, regina Ioana a II-lea de Napoli care nu avea copii l-a adoptat și l-a
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
unei alte părți a regatului" al Pamplonei, probabil a unei părți din Navara, dincolo de zonele de control direct a regilor Iniguez. În 905, Sancho Garces, fiul mai mic al fondatorului dinastiei, s-a folosit de asistența externă pentru a-l detrona pe domnitorul Iniguez, Fortun Garces și să consolideze monarhia în mâinile dinastiei sale. Bazat pe acest lucru, pentru mai multe generații ulterioare, familia avea să se numească Banu Sanyo, în sursele musulmanilor iberici. În 905, o coaliție de dușmani ai
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
al Suediei. Autoritatea regelui a fost întărită prin introducerea creștinismului pe parcursul secolului al XI-lea și consolidată pe parcursul secolelor următoare. Regele era ales dintr-o dinastie nobilă, iar poporul era cel care avea dreptul să-l aleagă și să-l detroneze. În 1397, în urma Morții Negre și a unor lupte de putere interne, Regina Margareta I a Danemarcei a unit Suedia, Danemarca și Norvegia (care includea Finlanda și Islanda) prin cu aprobarea nobilimii suedeze. Tensiunile continue între cele trei regate au
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
eficientă La moartea regelui Gustav I, tronul e ocupat de fiul său cel mare Eric al XIV-lea. Domnia acestuia a marcat intrarea Suediei în Războiul Livonian și în Războiul de 7 ani al Nordului. În 1568, Eric a fost detronat și succedat de Ioan al III-lea. Ioan a demonstrat simpatii clare în favoarea Bisericii Catolice creând conflicte între nobilime și clerul suedez. Acesta a reintrodus un număr de tradiții catolice care fuseseră abolite în trecut. Politica sa externă era afectată
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Chiraleș. Ei trimit la poalele dealului un corp de arcași pentru a opri atacul regelui dar care este dispersat ușor. În armata maghiară participă la atac regele Solomon și verii acestuia, Géza și Ladislau - cei care mai târziu îl vor detrona. Bătălia desfășurată în continuare cu grosul trupelor se termină cu victoria armatei ungare. În 1192 Ladislau - vărul participant la bătălie al regelui Solomon va fi sanctificat, iar în jurul momentului participării acestuia la bătălie, va apărea o legendă. Peste puțin timp
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
cu grosul trupelor se termină cu victoria armatei ungare. În 1192 Ladislau - vărul participant la bătălie al regelui Solomon va fi sanctificat, iar în jurul momentului participării acestuia la bătălie, va apărea o legendă. Peste puțin timp, regele Solomon va fi detronat de verii săi și va merge în exil la cumani. Pentru a-și recăpata tronul, Solomon s-a căsătorit cu o prințesă cumană și a promis posesiunile sale din Transilvania în schimbul ajutorului militar cuman. Cumanii l-au ajutat inițiind mai
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
raportează că "Amlaíb mac Iduilb (fiul lui Indulf), regele Scoției, a fost ucis de Kenneth". Analele Tigernach spun clar numele ucigașului: Cináed Mail Mac Coluim sau Kenneth al II-lea. Astfel, pentru o perioadă scurtă de timp, Kenneth a fost detronat de fratele regelui anterior. Adam din Bremen spune că Sweyn Forkbeard a găsit exil în Scoția, însă dacă acesta a fost cu Kenneth sau cu alt rege Scoțian, este necunoscut. De asemenea, la acel moment, Saga Njal și alte surse
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
s-a apropiat de oraș atunci când a aflat că Sigurd a murit. A fost găsită o soluționare între Inge și Eystein iar motivele de luptă din Bergen ar fi fost faptul că Sigurd și Eystein ar fi încercat să-l detroneze pe Inge. Pacea dintre Inge și Eystein nu a ținut mult după evenimentele din 1155. În 1157, ambele părți și-au adunat forțele pentru o confruntare. Forțele lui Inge le deplaseau numeric pe cele ale lui Eystein, iar când aceștia
Inge I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331169_a_332498]
-
și când a pătruns în Bergen în ziua de Crăciun, a întâlnit o opoziție foarte mică. Deoarece Magnus avea doar câțiva oameni, orașul a căzut cu ușurință în fața armatei lui Harald, pe 7 ianuarie 1135. Magnus a fost capturat și detronat, i s-au scos ochii și a fost aruncat în închisoare. Harald a condus țara până în 1136 când a fost ucis de către Sigurd Slembedjakn, un alt fiu nelegitim care pretindea că este fiul lui Magnus al III-lea. Harald a
Harald al IV-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331168_a_332497]
-
și când a pătruns în Bergen în ziua de Crăciun, a întâlnit o opoziție foarte mică. Deoarece Magnus avea doar câțiva oameni, orașul a căzut cu ușurință în fața armatei lui Harald, pe 7 ianuarie 1135. Magnus a fost capturat și detronat, i s-au scos ochii și a fost aruncat în închisoare. Harald a condus țara până în 1136 când a fost ucis de către Sigurd Slembedjakn, un alt fiu nelegitim care pretindea că este fiul lui Magnus al III-lea. Sigurd a
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
au murit, ostilitatea a început să crească între frați. În 1155, toți trei au stabilit să se întâlnească în Bergen într-un efort de a menține pacea. Inge i-a acuzat pe Sigurs și pe Eystein că planuficau să-l detroneze. Sigurd a negat acuzațiile, dar câteva zile mai târziu, unul dintre gardienii lui Inge a fost ucis de unul dintre gardienii lui Sigurd. La sfatul mamei sale, Ingrid, și a consilierului său principal, Gregorius Dagsson, Inge a ordonat oamenilor săi
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
s-a apropiat de oraș atunci când a aflat că Sigurd a murit. A fost găsită o soluționare între Inge și Eystein iar motivele de luptă din Bergen ar fi fost faptul că Sigurd și Eystein ar fi încercat să-l detroneze pe Inge. Pacea dintre Inge și Eystein nu a ținut mult după evenimentele din 1155. În 1157, ambele părți și-au adunat forțele pentru o confruntare. Forțele lui Inge le deplaseau numeric pe cele ale lui Eystein, iar când aceștia
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
fratele său a fost ucis, acesta s-a apropiat doar de oraș. A fost găsită o soluționare între Inge și Eystein iar motivele de luptă din Bergen ar fi fost faptul că Sigurd și Eystein ar fi încercat să-l detroneze pe Inge. Pacea dintre Inge și Eystein nu a ținut mult după evenimentele din 1155. În 1157, ambele părți și-au adunat forțele pentru o confruntare. Forțele lui Inge le depășeau numeric pe cele ale lui Eystein, iar când aceștia
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]