1,201 matches
-
Acum când venele-i se umflă De cucuta nopții, Sufletul se jupoaie Ca o cămașă lipită de ger, În e trist, tot mai trist, Alduitului meu trup. Simte cum greul pământului Îmi pregătește plutirea. * * * O ciupercă - meninge Otrăvindu-ne visele. Devălmășia îmbuibării Această planetă carnivoră Devorându-și mutanzii. Ducă-se-n nesfârșirea fără-de-lumi Această ghiulea... Pregătiți-mi un altfel de trup, Altundeva - pe altă planetă, Unde să-mi încep veșnicia. * * * Un urlet de sunete și culori cutreieră orașul dimineața. Alungați tot
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
Sfinții Apostoli 56 în str. Crăești, soția fratelui meu, Paula Fechner, mi-a încredințat "spre păstrare" un geamantan cu "amintiri" de la Fredi. L-am pus bine. După ce a decedat (29 apr. 2002), l-am deschis. Erau acolo într-o perfectă devălmășie: acte, autobiografii, placheta sa de poeme suprarealiste "bust", decupaje din publicații, "fișe", "note" și mai ales, manuscrise, dactilograme, însumând mii de pagini - dar și acestea amestecate. M-am apucat să le pun cap la cap și să le ordonez într-
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
căci ușa din zid stătea veșnic deschisă... Ce fel de porci sunt aceștia, „nărăvași precum cerbii/ și imaculați precum serafimii”? Și clepsidra, care este rostul ei? Este, poate, vorba de o aventură de ordin moral a unui om trăind în devălmășie cu fantasmele propriilor patimi. Care patimi sunt nu doar ale lui, ci ale ființei umane; bătrânul porcar hrănește animalele și le spală, „până noaptea târziu”, iar poetul îl trimite, pe bună dreptate, în paradis, cum o dovedește inscripția de la sfârșitul
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
critică, formată la Junimea, începând cu 1863, a cenzurat entuziasmul pașoptist, prin identificarea fracturii dintre formele noi și fondul preponderent arhaic, formulând critica impactului abrupt al modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în articolul "Reforma
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Constantin Țoiu Și dacă nu ne-om rătăci cumva prin norul liliputan de de săgeți al polemicelor mărunte? Care, în devălmășia tirului, ajung să intre una într-alta, făcân-du-se așchii. Nemaiștiind pentru ce și pentru cine luptăm?... Dacă ele, așchiile, nu ascund ținta adevărată, scopul principal al bătăliei... Mâlul agitat depus pe maluri acoperă curgerea, și nu se știe ce a
Scriitoricești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6066_a_7391]
-
care te naște/ în timp ce tu o posezi/ cu unghiile rupte, cu degetele ca niște sfîrcuri roșii și palpitînde/ cu care îi apeși ușor pielea pîntecului ce tremură excitat./ o, mamă iubită, o, femeie ce te naște în vid/ hîrtiile în devălmășie zac pretutindeni/ îngropat din ele te ridici ca dintre valuri/ albe de var./ țipătul femeii în fața dezastrului/ trupului tău explodînd în erecție/ soarele a găsit o fisură prin care să intre/ în camera în care scîncește un copil/ cu capul
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
supune unui regim interogativ, care-i condiționează însăși starea ființării ("Am vrut să fiu,/ Am crezut că sînt./ Pînă a apărut întrebarea" - întrebarea), autoarea se simte copleșită de-o transcendență ce șterge granițele dintre timpuri, fără a oferi un sens devălmășiei temporale, așadar plonjînd în absurd: Nu e trecut, nu-i viitor,/ Un azi etern, năucitor,/ Cu soarele deasupra nemișcat/ Nemaiînstare/ Să măsoare/ Fărăderostul nemuririi" (Scaieți și zei). Dar acest simțămînt, să-i zicem eretic, al absurdului nu duce la o
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
suspine, sau mi se părea că le-aud, și, ridicîndu-mă în genunchi, mă lipeam tot de peretele rece, îmi apăsam urechea pe el și-ncercam, oprindu-mi respirația, să intuiesc ce se-ntîmpla dincolo, cum se luptau în pat, într-o devălmășie de organe umede și zvâcnitoare, un bărbat și-o femeie, dîndu-și plăcere unul altuia, simțindu-și cu palmele pielea zonelor erogene și cîrli-onții pubieni, mîncîndu-și sfârcurile și lobii urechilor. Urechea-mi îngheța și-ncepea să mă-njunghie, inima-mi bătea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bijuterii, ochelari, etc.), cabinete medicale și de analize medicale, farmacii, birouri individuale de mediatori, avocați, notari sau alte instituții publice și societăți bancare, de asigurări și altele. Proprietatea comună indiviză reprezintă spațiile și bunurile existente pe scara blocului, deținute în devălmășie de toți proprietarii înscriși în asociația de proprietari, care sunt administrate de aceasta prin administratorul angajat. Proprietatea în devălmășie sau indiviză presupune că aceasta nu se poate diviza, împărți fizic pe proprietarii asociați, ci pe cote-părți abstracte asupra cărora fiecare
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
publice și societăți bancare, de asigurări și altele. Proprietatea comună indiviză reprezintă spațiile și bunurile existente pe scara blocului, deținute în devălmășie de toți proprietarii înscriși în asociația de proprietari, care sunt administrate de aceasta prin administratorul angajat. Proprietatea în devălmășie sau indiviză presupune că aceasta nu se poate diviza, împărți fizic pe proprietarii asociați, ci pe cote-părți abstracte asupra cărora fiecare proprietar are dreptul de folosire în comun.Corelativ cu acest drept, proprietarii au și obligația de a suporta contravaloarea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
la plata curentului și întreținerii acestui agregat.De regulă, locatarii de la parter și etajul 1 nu-l folosesc și ca atare nu plătesc cheltuielile cu acesta. Pe cota indiviză care sunt bunurile și spațiile comune aferente scării blocului, deținută în devălmășie de toți proprietarii, cum sunt : Țevile de pe holuri, fațada blocului, terasa, interfonul, liftul cât și cheltuielile gospodărești cum ar fi cele aferente telefonului administratorului, becurile, ustensilele pentru curățenia scării, care reprezintă materiale consumabile etc. se fac cheltuieli pentru orice îmbunătățiri
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
controversată din măsuri mai mult sau mai puțin plauzibile; fie că persoanele în cauză sunt obligate să achite doar sumele ce reprezintă cheltuielile pe cota indiviză, respectiv pe bunurile și spațiile scării de bloc, deținute de membrii asociației în comun(devălmășie). 3. Sunt reclamate și unele anomalii de către proprietarii care locuiesc în apartamente în care sunt instalate apometre, constând, în principal, în evidențierea unor diferențe nejustificate între cantitatea de apă înregistrată de contorul de la intrarea în bloc(la branșareă și cantitatea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
încă moștenirea la notar și deci fiecare este doar titularul unei cotepărți din apartament, convenind doar să-l administreze împreună și să-i culeagă fructele civile împreună. De fapt, în această situație ne aflăm în fața unei forme de proprietate în devălmășie. Dacă apartamentul este situat într-un bloc cu mai multe etaje, cei doi frați au dreptul și asupra spațiilor și părților comune aferente, într-o cotă-parte egală, ce se calculează după anumite reguli. Potrivit art.631 din Codul civil, când
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
aferente, într-o cotă-parte egală, ce se calculează după anumite reguli. Potrivit art.631 din Codul civil, când bunul este deținut de doi sau mai mulți titulari, proprietatea comună existentă îmbracă mai multe forme și anume : de coprorpietate și de devălmășie. La proprietatea comună prin devălmășie s-a mai făcut referire anterior, fiind de precizat doar că aceasta apare prin efectul legii sau a unui act juridic și că ea aparține deci în același timp mai multor persoane, așa cum prevede art.
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
ce se calculează după anumite reguli. Potrivit art.631 din Codul civil, când bunul este deținut de doi sau mai mulți titulari, proprietatea comună existentă îmbracă mai multe forme și anume : de coprorpietate și de devălmășie. La proprietatea comună prin devălmășie s-a mai făcut referire anterior, fiind de precizat doar că aceasta apare prin efectul legii sau a unui act juridic și că ea aparține deci în același timp mai multor persoane, așa cum prevede art.667 Cod civil. Coproprietatea presupune
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
din Cioplea viu pe jos / Pentr-un kil de zahăr tos!” Talciocul e un rai de tinichele, un iad de boarfe, e locul unde Dumnezeu a fugit de pe lume și unde a rămas doar norocul, și el orb, bântuind În devălmășie printre oameni și nimicuri de vânzare. Ăia care primesc pachete din Israel și Franța vând gumă de mestecat, lame și pastile, șampon, reviste Paris Match și ciorapi cu sau fără dungă. Sărăcimea și proletarii, cârpe și fiare. Scăpătații (burghezia compradoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dau din mâini, mișcă din sprâncene ca să ne dea de înțeles că țara e în pericol: cum se poate să se întâmple toate acestea, cum se poate ca Beji-tanti să se aburce și ea pe șiț și să plece în devălmășie multiculturală la cules de porumb. Și cum vă spun, pe câtă vreme mă lăsasem eu furat de imaginile de mai sus, iacătă benzinarul de la stația PECO la care mă îndrituiește salariul, mă interpelează și-mi zice cu voce moale: "domnu', dacă vă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
analiză specifică analizei instituționale. După o introducere în problematica lucrării și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza nivelului constituțional și a nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza nivelului constituțional și a nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză a proceselor care au dus la destrămarea devălmășiei și câteva concluzii legate de guvernarea în comun, desprinse în urma analizei satelor devălmașe românești, precum și oportunitatea proprietății în comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
câteva concluzii legate de guvernarea în comun, desprinse în urma analizei satelor devălmașe românești, precum și oportunitatea proprietății în comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez guvernarea în comun specifică satelor devălmașe pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a resurselor generată în principal de incapacitatea tehnologică de a utiliza la maximum resursele, sistemele de resurse, în special pădurile, nu erau considerate bunuri comune în sine și nu erau împărțite pe sate. Această formă de organizare poartă numele de devălmășie de ocol. Odată cu mărirea capacității de exploatare a sistemelor de resurse, ele vor fi împărțite pe sate, iar locuitorii fiecărui sat vor deține în comun partea din sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod de guvernare a bunurilor comune era puternic internalizat de membrii comunităților vrâncene. Dacă este într-adevăr așa, nu putem verifica empiric, întrucât, după cum vom vedea ulterior, Vrancea, în special, și devălmășia, în general, s-au destrămat ca urmare a influenței unor factori externi, înainte să apuce să dea vreun „test” ca formă de organizare și resursele să poată fi exploatate până la distrugere. Stahl (1998, vol. I, p. 162) afirmă că, „după ce
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]