4,097 matches
-
vezi și Herodot, Istorii, VII, 111). în paranteză fie spus, confruntări religioase similare s-au produs și în cadrul altor culte din Eurasia. În jurul anului 600 î.e.n., de pildă, reformatorul iranian Zarathustra s-a revoltat împotriva „societăților de bărbați”, care aveau deviza aęsma (= „furie”). Acestea practicau ritualuri orgiastice, cu sacrificii sângeroase de boi și ingerarea în exces a băuturii făcute din planta halucinogenă haoma. Și Zarathustra ar fi vrut să distrugă această plantă pentru a opri riturile orgiastice : „Când vei lovi, Doamne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
credința națiunii sau națiunea viitorului prin credință, viitorul credinței în națiune sau credința națiunii în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dreptate, confrații noștri de la "Binele public". [22 august 1882] [""PRIN NATURA PRINCIPIILOR LOR... ""] "Prin natura principiilor lor, Conservatorii văd cu ochi răi deșteptarea economică" aceasta e cea mai nouă frază ce-o debitează "Romînul" și, ca s-o probeze, citează deviza "mulți dedesupt puțini deasupra". Ne impută asemenea că noi, vorbind de congresul economic, ne-am esprimat neîncrederea față cu Clubul comercianților din Iași. Dar oare nu contrariul e adevărat? Prin natura principiilor lor, roșii ar trebui să fie adversari ai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lor păcate, de trecutul lor. Colecțiunile "Romînului" sunt de față spre a dovedi că aceia cari au uzat și abuzat mai mult de libertatea presei în România au fost redactorii de pe vremuri ai acestei foi. Era un timp când mândra deviză a organului din Strada Doamnei, Voiește și vei putea, fusese înlocuită cu alta, mai practică și mai semnificativă: Calomniază și vei fi. [24 decembrie 1882 ] ["UN CALORIMETRU SIGUR... Un calorimetru sigur pentru a măsura gradul de fierbințeală și de supărare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bun și diplomația străină știe minunat să se serve cu dânsul, deși ea cunoaște mai bine cât de puțin are a se teme de România lui Ion Brătianu și a lui Petre Grădișteanu. Lașitate în acte, obrăznicie în cuvinte: iată deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. [22 iunie 1883] ["O PROBĂ PENTRU CELE AFIRMATE... O probă pentru cele afirmate în numărul nostru de alaltăieri cu privire la toastul d-lui Grădișteanu și totodată o verificare a aserțiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când Buga va suna de seară, când sf[înta] mănăstire Putna se va lumina din morminte! ["CONVENȚIA CU AUSTRIA... "] 2261 Convenția cu Austria. Act de tradare. cu 8 zile înainte *** de a pune * [în] esploatare proiectul, material nedumerire. Brăt. proiectul deviză * - convențiune comercială (palat și colibă) legea aceasta simplă. Prs. unei adm. drum. de fier pătruns * de toată valoarea acestei convențiuni - chestie de tapaj, bețele-n roată. Brăt. Cons. conv. împrumut oraș. București. Casa de Depuneri. esport. însemnate. 567 {EminescuOpXIII 568
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Augustin cel Nou era să umple Universul de clone ale celor O Mie de Voluntari, pe care să le unească la momentul potrivit într-o armată al cărei scop era să-l omoare pe Dumnezeu. Abația rezistase acestei lupte, dar deviza Frontului nu fusese uitată niciodată: "îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor." - Și ce să însemne asta? - În primul rând faptul că Dumnezeu există și că nu ne-a îndrumat degeaba spre Kyrall. Sfântul Augustin cel Nou obișnuia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
temperamentale, tehnice, rămân aceleași, dar de fiecare dată, se vor adapta situației ca și cum ar fi o primă confruntare în carieră. Această afirmație este, desigur, nuanțată de personalitate și experiență (gestică, îndemânare, ordine, respectarea țesuturilor, calm, ritm și viteză, executarea timpilor). Deviza Academiei Franceze de chirurgie este: "veritè dans la science, moralitè dans l'art", dar din nefericire, chirurgia nu este numai o succesiune de reușite. 5. Gândirea chirurgicală hirurgia se practică în clinică și în sala de operații. GFVJHNumate eficient, științific
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
prosperități și a unei creșteri comune. Cheerful, Entertaining and Lively devin valori centrale În interior. Se Încurajează gustul pentru nou, precumși diversitatea persoanelor, a talentelor și a competențelor În cadrul unei veritabile Înțelepciuni colective. Thank You, Thank You, Thank You! - această deviză cadențează ritual (kata) relațiile și Încurajează schimbul și recunoașterea contribuțiilor personale. Supertransfer de competențe Nippon Roche În gestionarea cunoașterii, una dintre problemele majore o reprezintă dificultatea explicitării abilității potrivite pentru a o transfera apoi În interior. De la instalarea sa În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
între octombrie 1926 și aprilie 1928, cu subtitlul „Ziar cultural, financiar, social”. Director: Nic. Ariceșteanu. Finanțat de societatea română de asigurări generale „Agricola” din București, ziarul dorește să suplinească lipsa unei publicații complete în vechiul oraș al Târgoviștei. Pus sub deviza „Iubiți-vă Școala, Armata și Biserica!”, A. oferă cititorilor versuri republicate din Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, dar și originale, semnate de către Ion Sălișteanu, C.A. Aldea și Radu Boureanu (Toamnă). Al. Cazaban scrie proză, Al. Mărăcinescu istorii moralizatoare, iar Marin
AGRICOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285204_a_286533]
-
Revistă tradiționalistă, J. și s., care continuă „Clipa” (1936-1937), are drept scop lupta „pentru triumful desăvârșit al ideii naționale, pentru realizarea ei în literatura și arta noastră, în cultura și filosofia noastră”. În articolul-program, La plecarea noastră, Vasile Netea afirmă: „Deviza veche a lui Alexandru Papiu-Ilarian, fiu al acestor meleaguri, «Cultura, numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională poate fi», e astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
DUNĂREA DE JOS, revistă care a apărut la Galați, lunar, între 7 septembrie 1908 și 15 august 1910, cu un ultim număr pe 1 martie 1912, sub auspiciile Societății de Gimnastică, Tir, Scrimă și Muzică „Sentinela română”. Deviza comună: „Mens sana in corpore sano”. Membrii acestei societăți fac parte și din „Cercul cultural”. De la numărul 1 din 1909, apare sub egida Cercului literar-cultural „Dunărea de Jos”. Revista va fi continuată, în mai-noiembrie 1919, de „Dunărea” editată, ca și
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
starea scrisului tânăr, prezentată în Manifestul nopții albe, Sub semnul culturii tinere sau în Misiunea criticii literare ș.a. De altfel, din 1937 revista se recomandă sub următoarea formulă: „«Festival» e tinerețe, suflet, artă”. Redacția încearcă să pună în practică această deviză, adunând în jurul ei o grupare de tineri scriitori, mulți aflați în faza debutului, precum Laurențiu Fulga (prezent cu povestirea Liniștea, 15/1937), Petre Bellu (Apărarea are cuvântul, fragment de roman, 15/1937), Mihnea Gheorghiu (poezia Week-end, 28/1938), dar și
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
Romanul Pluie d’étoiles (1933) are o tramă istorică și detectivistică, vădind o specială atenție în descripție. În cadrul acțiunii, plasată la Viena, în 1927, cu un intermezzo praghez, au loc mai multe întâlniri între Danthérieu, baronul Mallen-Louis, personaj bizar având deviza alchimică animula, vagula, blandula, și Thea, fiica lui Balosch-Feldvar, din aristocrația cehă. Aceasta intră în viața lui Mallen-Louis într-o zi cu ninsoare, când baronul tocmai se gândea la Crăiasa Zăpezii (diverse simboluri vor extinde meditația, mai apoi, asupra „glacialei
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
parte, coeziunea grupurilor informale de scriitori și artiști, recunoscute că nonconformiste, hartuite de autorități, era mai degrabă legată de proiecte estetice și nu politice. Revista România Mare, organul partidului naționalist radical cu același nume, are pe frontispiciu, alături de stema princiara, deviza „Vom fi din nou ce am fost și mai mult decît atît”. Deși face aluzie la renașterea națională, o asemenea deviza rezumă simbolic programul celor care se consideră „perdanți” ai schimbărilor politice din 1989. Pentru o analiză exemplara a literaturii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și nu politice. Revista România Mare, organul partidului naționalist radical cu același nume, are pe frontispiciu, alături de stema princiara, deviza „Vom fi din nou ce am fost și mai mult decît atît”. Deși face aluzie la renașterea națională, o asemenea deviza rezumă simbolic programul celor care se consideră „perdanți” ai schimbărilor politice din 1989. Pentru o analiză exemplara a literaturii „conspiraționiste” din România, vezi George Voicu, 2000, precum și Mihai Dinu Gheorghiu, 2001. ∗ Par référence au 22 décembre 1989, jour de la chute
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dispariție. Un necrolog e consacrat și lui N. N. Beldiceanu, iar Paul I. Papadopol dă evocarea Cum l-am cunoscut pe Iosif. Debutând cu vădite înclinări tradiționaliste, orientarea revistei se va radicaliza din anul al doilea în plutonul neosămănătorist, sub o deviză din N. Iorga: „Tineretul să încerce a face mai bine, pe urmă, dacă e nevoie, să încerce și mai nou”. Cuvântul nostru (1/1923) respinge modernismul și avangardele, care ar cultiva „pornografia și obscenitățile”: „La noi nu se va găsi
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
Codreanu, Victor Eftimiu, Camil Baltazar, Zaharia Stancu, Emil Botta, Emil Isac, Mihai Beniuc, Emil Gulian, Radu Gyr, Magda Isanos, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, C. Tonegaru, Nina Cassian, Miron Radu Paraschivescu ș.a. Un supliment literar, „Caiet de poezie” (1946-1947), pus sub deviza „Nici o școală literară: numai talente”, oferă, de asemenea, șanse egale unor autori definiți de orientări diferite. Și proza configurează un peisaj compozit. Întrucât nu se constituie ca o publicație „de curent”, cu un program estetic riguros articulat, iar unicul criteriu
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
ROMÂNIA VIITOARE, revistă apărută la București, lunar, între 15 noiembrie 1910 și mai 1914, sub direcția lui Al. A. Bădărău. Publicația, a cărei deviză este „Muncă, ordine în toate și disciplină socială severă”, susține din punct de vedere politic gruparea conservator-democrată a lui Take Ionescu. Comentariile politice și sociale sunt semnate de M. Stroescu, Th. D. Speranția, A.D. Xenopol, I. Clinciu, I. Otescu, Mihail
ROMANIA VIITOARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289335_a_290664]
-
Literar-Socială „România” într-o nouă Societate Academică Social-Literară, după tratative purtate între octombrie 1870 și ianuarie 1871. Numele noii societăți a fost inspirat de Andrei Mureșanu, al cărui vers „Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri” a devenit și deviza ei. Imnul societății, compus de Ciprian Porumbescu pe versurile lui Andrei Bârseanu, a devenit ulterior cântec patriotic național (Pe-al nostru steag e scris unire). Prima ședință oficială a avut loc la 8 aprilie 1871, când este ales și cel
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
Sosit din Transilvania în 1849, Bălcescu proiectează editarea unei publicații care să îi regrupeze pe conducătorii revoluției de la 1848 aflați în exil și să le reorganizeze activitatea politică. După un an reușește să scoată de sub tipar R.v., care, având ca deviză „Dreptate, frăție, unitate”, se deschidea cu o proclamație către poporul român, scrisă de Bălcescu, dar semnată de întregul comitet de redacție. Se publică studiul lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor, precum și alte articole politice legate de activitatea și
ROMANIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste cincizeci de broșuri pe care le împarte singur țăranilor, în zilele de târg la Vașcău, credincios devizei antonpannești pe care, ca și I. G. Sbiera, o așază ca moto pe fiecare colecție a sa: „de la popor adunate, la popor date”. Lipsa de pregătire filologică, carențele privind autenticitatea unor texte, faptul că introduce în culegeri și creații personale
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
pentru prezent, pentru publicul dat, ci pentru viitor, către un destinatar necunoscut și trăind într-un timp istoric mai norocos. Curajul lui S. se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza „Am trăit periculos, scriu periculos”. Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
a petrecut însă în cei trei ani și jumătate trecuți de atunci ne este prea proaspăt în minte spre a amănunți pe stadii și etape. Învigorării mult întârziatei Reforme i s-a substituit inițial o politică numită a stabilității, cu deviza că astfel vom intra foarte curând în NATO. A fost, în realitate, intervalul de timp al redistribuirii posturilor, al erodării primelor entuziasme: inerente contradicții între partide cu interese opuse au generat crize după crize și aceeași lentoare a mersului Reformei
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
prima culegere de proze a lui L. a reținut atenția îndeosebi prin secțiunea intitulată revelator, La ușa domnului Caragiale. Formula a căpătat circulație datorită cronicii cu același titlu semnată în „România literară” de Mircea Iorgulescu, devenind în scurt timp o deviză sui-generis a generației optzeciste. Ea racorda în mod surprinzător producția tinerilor iconoclaști la un filon autohton de creație, în condițiile în care autorii înșiși exploatau, declarativ, la maxim retorica rupturii, în timp ce puterea se străduia să-i compromită, denunțându-i drept
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]