1,495 matches
-
tradițională, legată de obiceiuri; (b) afectivă; (c) valoric-rațională, derivată, de exemplu, din criterii religioase, morale sau estetice și considerată ca având o valoare în sine și independentă de efectele sale; și (d) instrumental-rațională, sau orientată spre scopurile reprezentate de rezultatele dezirabile. Acest ultim tip de acțiune socială este cel mai mult înzestrat și cu inteligibilitate și raționalitate, deci cu sens. Acțiunea îndreptată spre scop este relevantă în studierea modernității, deoarece modernitatea însăși este un proces progresiv de aplicare a raționalizării instrumentale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acest scop, semințele și pielița trebuie mestecate cu grijă și înghițite odată cu sucul și pulpa, deoarece acestea conțin agenți bioactivi puternici care au proprietăți specifice de detoxifiere. De asemenea, alcalinizează tractul digestiv și fluxul sangvin, acesta reprezentând un beneficiu extrem de dezirabil în aceste vremuri de acidoză cronică. Diareea și disconfortul pe care le resimțiți adesea în primele câteva zile de terapie cu struguri sunt cauzate în totalitate de proprietățile puternice de detoxifiere ale strugurilor: cu cât vă simțiți mai rău, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dar nu e absolut esențială și că frumusețea seducătoare este absolut irelevantă. În Secretele dormitorului de jad, Peng Tze se exprimă în felul următor: Femeile nu au nevoie să arate foarte bine și să aibă o frumusețe seducătoare. Cele mai dezirabile tipuri sunt cele tinere, cărnoase și care încă nu au avut copii. „Tânăr” este, desigur, un termen relativ, dar, în general, înseamnă sub 30 de ani. Totuși, anumite persoane sunt „bătrâne” la 25 de ani, în timp ce altele sunt încă „tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se întărește numai pe jumătate nu este la fel de eficient ca una scurtă, dar care se întărește ca fierul. O unealtă scurtă și tare care este mânuită cu duritate și fără considerație pentru sentimentele femeii nu e nici pe departe la fel de dezirabilă ca una folosită cu îndemânare și atenție deosebită față de reacțiile femeii. Ca și cu toate celelalte lucruri de sub Cer, trebuie să aspirăm la Mijlocul de Aur în atingerea armoniei dintre yin și yang. Cel mai bun accesoriu al unei vieți sexuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
că, marketingul instrumentează o serie de criterii de segmentare a corpului social, pentru a defini mai bine piața politică și grupurile țintă, creându-se astfel condiționarea dezvoltării marketingului politic de sondaje, aplicate eșantioanelor, nu toată lumea crede că marketingul politic este dezirabil. În acest caz, marketingul politic se face într-un spațiu concurențial. ÎI. 5. Marketingul politic și new media Marketingul politic stabilește media potrivită pentru fiecare mesaj politic, mijloacele de comunicare. Conform constatării lui McLuhan, fiecare media imprimă fiecărei comunicări caracteristicile
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
cu certitudine prin recensio. Abia În ultimul rînd ar trebui luați În considerație mar torii ale căror modele pot fi reconstituite numai prin selecție (selectio) sau conjectură (diuinatio). O investigație de felul acesta ar fi În cea mai mare măsură dezirabilă În cazul interpolărilor, id est clasa de alterări (mai ales de tipul inserțiilor) care nu se datorează accidentelor, ci reprezintă o Încercare de a restaura originalul ori de a prezenta un fals drept ori ginal, printr-o interferență conștientă, dar
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
21 Plasarea în ghilimele a sintagmei "teorie generală" rezultă din convingerea că o atare teorie nu este nici posibil de construit, dată fiind amploarea domeniilor în care minciuna se implică (identificîndu-se, în ultimă instanță, cu istoria omenirii însăși), și nici dezirabil de elaborat, întrucît orice construcție "generală" sfîrșește (așa cum s-a petrecut și cu teoria generală a sistemelor) prin a-și pierde relevanța aplicativă. 22 Spunînd "mai larg", ne gîndim la faptul că toate disciplinele sociologia inclusiv operează în fond cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
una demiurgică, aceea de a crea alte lumi care să Înlocuiască o realitate nedemnă În care nu se poate trăi. Poetul oriental este scutit de toată această acrobație teoretică, menită să recupereze pentru poezie un statut mai demn și mai dezirabil. Pentru el, statutul ontologic al poeziei nu este diferit de cel al realității. Poezia este, pur și simplu, o stare a firii. Există la fel cum există realitatea. Ba poate chiar mai abitir decît ea. Căci ea este misterul aflat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
refugiați, la întrebări mai generale și mai profunde despre bazele pe care umanitatea este organizată și divizată politic. În particular, după cum notează Kimberly Hutchings (1999: 125), ele au determinat teoria critică internațională să "pună la îndoială statul-națiune ca model normativ dezirabil de organizare politică". În acord cu alți teoreticieni critici internaționali, Hutchings (1999: 122, 135) problematizează "ontologiile rigide idealizate" ale națiunii și ale statului ca subiecți ai autodeterminării. Hutchings merge mai departe decât Linklater, problematizând de asemenea "sinele" individualizat al liberalismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
valorizează populațiile, speciile, ecosistemele și ecosfera ca întreg, dar și organismele individuale (1992: 46). Mulți contestă atât faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
polemic, și nu scopul demersului în sine. Ea este autotelică, fiind independentă de context. De aceea e admisă ca adevărată, iar prezența ei în discursul polemic poate influența pozitiv gradul de credibilitate al acestuia. Astfel, în discursul polemic, demonstrația este dezirabilă, fără a fi absolut necesară și suficientă, pe când argumentarea (în sensul actual: de acțiune conjugată a elementelor raționale și emoționale) este condiția sine qua non a existenței discursului polemic. Sintetic și puțin reducționist, raportul între retorică și dialectică poate evidenția
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se acordă un statut de egalitate, conferit de tonul reverențios și echilibrat, precum și de formula de adresare (la Arghezi, aproape întotdeauna, numele adversarului, în varianta sa completă sau nu, este precedat de calificativul "domnul"), grație cărora polemica își asigură gradul dezirabil de urbanitate. Prin inserarea textului citat în textul citant, ținta devine vocea auto-descalificantă a anti-subiectului, ca o evidență a prezenței acestuia în text. Spuneam că doar aparent i se atribuie un statut de egalitate, în spațiul normat al polemicii, pentru că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
decât toată bătaia". Apariția locutorului în enunț semnifică, pe de o parte, intenția de a-și asuma propria răspundere socială, împovărătoare, dar și de a se delimita categoric de toți cei ce pretind că un atare comportament este normal și dezirabil. Ori de câte ori eul enunțiator își face simțită prezența, discursul ia o turnură confesivă. Moralistul se convertește în duhovnic: el invocă pilda hristică, dojenește aspru, rostește omiletic: "Bătut-ai tu, Doamne, poporul pentru todeauna cu urgia hingherilor și a omorâtorilor de vite
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este nu un pamflet, în sensul atribuit de însuși autorul Cuvintelor potrivite genului, ci un text de polemică explicită, căruia nu i se poate imputa vreo abatere regulamentară. Cu alte cuvinte, autorul ține cont de normele ce asigură polemicii un dezirabil grad de urbanitate: invocă explicit mobilul disputei, aduce probe concrete prin care urmărește să demistifice adevărul, folosește un mod reverențios de adresare, păstrează, pe tot parcursul textului, un ton echilibrat fără excese temperamentale. Cu toate acestea, stilul arghezian rămâne nealterat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
limitele cadrului polemic (fără excese), în final, Arghezi nu se dezminte. Tonul incendiar, vehement, acuzator rupe barierele unui virtual acord polemic, plasând discursul în zona autonomă a pamfletului, în care "asasinatul simbolic" (M. Angenot) nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
spectator. Prin adresarea directă, uzând de singularul persoanei a II-a, polemistul își reconsideră adversarul, pe de o parte, atribuindu-i un statut de egalitate în dispută, iar, pe de altă parte, sugerându-i, prin accentul prescriptiv al enunțului, modul dezirabil de acțiune. În loc de concluzii Avem convingerea că a vorbi, astăzi, de literaritatea textelor de frontieră (Silvian Iosifescu) implică, necesarmente, o focalizare asupra receptorului, pentru că discursul jurnalistic, literar sau nu, este, implicit sau explicit, adresat. Felul în care destinatarul percepe, înțelege
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sărbătoare cinică în care omul este destul de puțin privitor, obiectul contează cel mai puțin. El planează fără să aibă greutate. Distinge fără să se distingă. Valorează prin prețul lui. Această transformare în semn monetar a operei o înscrie, ca fetiș dezirabil, dar interșanjabil, într-un lanț nesfârșit de tranzacții, un cerc de lovituri de bursă și oferte publice de cumpărare 85. Ea se poate schimba ca un cec contra altuia, iar Marcel Duchamp punea deja în circulație, drept opere de artă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
precum și izvoarele de merit pe care le-ați acumulat de-a lungul timpului și pe care le veți acumula în viitor, împreună cu tot ceea ce v-ar putea aduce vreodată plăcere și fericire. îngrămădiți tot ceea ce este mai bun și mai dezirabil și, fără măcar atâta dorință sau atașament cât o sămânță de susan, oferiți-le toate învățătorului vostru și zeităților din nirmănakăya, în totalitate și fără a lăsa nimic pe dinafară. Aceasta este ofranda mandalei obișnuite a nirmănakăya.“ La încheierea ritualului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
respectiv posibilitatea eșecului acestui domeniu și riscurile unui asemenea eșec pe linia contribuției, unice, pe care o poate aduce studiul religiei în cadrul mai amplu reprezentat de științele umaniste. „Hermeneutica creatoare“ sau „hermeneutica totală“ reprezintă, în viziunea lui Eliade, pasul următor dezirabil în dezvoltarea istoriei religiilor ca disciplină, respectiv a științei religiei ca arie de cercetare. Am ales ca primă ilustrare în acest sens - mai puternică, cred, prin registrul literar de care aparține - însemnările făcute de Eliade în Jurnal, în ziua de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și psihologic, o anumită importanță în structurarea politică a organizării sociale. Renașterea naționalismului este parte a logicii multicauzale a globalizării, o logică a unității și fragmentării. Naționalismul asumă imaginea națiunii ca pe un manifest, ca pe o formă latentă sau dezirabilă de identitate colectivă, ca pe o încercare de a diferenția propriul de impropriu, prietenul de străin 527. Această imagine este asociată de obicei și statului-națiune. Pe de altă parte, naționalismul face ca imaginarul unei societăți să internalizeze orizontul global, context
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chiar natură trecutului la care are acces memoria se realizează prin intermediul acestei intenții. Observ, așadar, cum memoria senzorială este o putere care are capacitatea de a stoca și de a relua experiențe care se încadrează în categoria experiențelor nocive sau dezirabile, oferind subiectului în cauză, fie el om sau animal, percepția trecutului. Spre exemplu, dacă o oaie întâlnește la un moment dat un lup, puterea estimativa va putea percepe intențiile non-simtite, anume faptul că lupul este inamicul ei, încât, la cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
față de 8.000 sticle/oră, capacitatea instalațiilor produse de furnizorii locali). Coca-Cola a stimulat, totodată, cercetarea tehnologică din domeniul maselor plastice, pentru obținerea granulelor pentru ambalaje PET la Terom Iași. Dincolo de efectele de antrenare și externalitățile generate, un alt efect dezirabil vizează sporul de productivitate pe care tehnologiile introduse de CTN În economiile-gazdă Îl pot asigura. În opinia economistului Dunning, productivitatea filialelor firmelor străine este mai ridicată decît cea a concurenților locali dintr un anumit segment de activitate economică. Făcînd, de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
vrea să atrag atenția asupra unei schimbări importante în trecerea de la stînga spre dreapta. Răspunzînd la întrebarea " Ce este democrația?", emitem judecăți care depind aproape exclusiv de valorile noastre, sau de ceea ce considerăm că este bine, drept, sau un scop dezirabil. Cînd trecem la întrebarea "de ce democrația?", judecățile noastre încă depind foarte mult de valorile noastre ideale, însă depind și de convingerile noastre cu privire la conexiunile cauzale, limitele și posibilitățile din lumea reală care ne înconjoară adică de judecăți empirice. Aici începem
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
aflate în opoziție, după cum vom vedea în analiza constituțiilor democratice din Capitolul 10. În final, o întrebare fundamentală: se pare că opiniile Oratorului au fost acceptate necondiționat. Dar de ce să fie acceptate? De ce ar trebui să credem că democrația este dezirabilă, mai ales în conducerea unei asociații atît de importante ca un stat? Și dacă dezirabilitatea democrației presupune dezirabilitatea egalității politice, de ce să credem în ceva care la suprafață pare mai curînd nefiresc? Însă dacă nu credem în egalitatea politică, atunci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
trebui să credem că democrația este o modalitate mai bună de a guverna statul decît oricare alternativă nedemocratică? Voi enumera motivele. În comparație cu oricare alternativă posibilă, democrația are cel puțin zece avantaje. (fig.5) Figura 5. De ce democrația? Democrația produce consecințe dezirabile: 1. Evitarea tiraniei 2. Drepturi esențiale 3. Libertate generală 4. Autodeterminare 5. Autonomie morală 6. Dezvoltare umană 7. Protejarea intereselor personale esențiale 8. Egalitatea politică În plus, democrațiile moderne generează: 9. Atitudine favorabilă păcii 10. Prosperitate 1. Democrația ajută la
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]