2,118 matches
-
ulițele orașului merg adesea Și mă plimb singur în noapte - Un căutător de bogății imense, Care caută comoara ființelor muritoare Și absolutul cosmic. Pașii vieții se duc în negura viitorului Și mă lasă-n preajma singurătății haine, Aruncându-mă pradă deznădejdii profunde, Care mă chinuie permanent. În marea întunecime a minții, O lumină divină-mi licărește palid, Ridicându-mă din bezna gândului meschin, Care mă-nrobise de tot. În parcul verde-mi caut liniștea Și o stea gingașă mă privește strălucitor
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor, Se-nfățișază înaintea lumii-nrobite, Sculând-o la un crud război, Care va aduce pieirea Crăiesei Zăpezii Și va semăna o nouă oblăduire bună, Care va trona ca
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ființelor muritoare, Ca o ciumă ce-a omorât mii de suflete nevinovate. Stea profană scapă de-a ta nelegiuire Și-ți îndreaptă a ta cale. Mânia, crima și nedreptatea au întunecat spiritele curate ale pământenilor, Lăsăndu-i în amarul crud al deznădejdii, Care le stăpenește mințile îmbătate-n greșeli. Stea profană renunță la sălbăticiile barbare Și-ți îndreaptă a ta soartă. Desfrânarea, iubirea de arginți și toată bogăția telurică, Îmbrobodind lumea toată, Au înrobit suflarea profană a terianilor. Stea profană, desprinde-te
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără orizonturi, într-un dans al deznădejdii. Dansează așa cum li se cântă, după ritmul impus de cineva, aflat undeva prea sus pe scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
ritmul impus de cineva, aflat undeva prea sus pe scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
țara tată.. -Bun.Te-au învățat bine.Ai profesori buni.Ești un copil bun dar prea firav, ori am nevoie de un om care să facă lucruri grele.Foarte grele copile... -Fac orice tată! Orice! Clatină ușor din cap a deznădejde apoi zice la fel de încet: -Ești așa mic într-o lume așa mare!.Atâtea vâltori se arată la răscruci și prea mulți lupi rânjesc.. Prea mulți!... -Voi face orice! Orice tată! -Va fi nevoie copile, va fi nevoie deoarece voi muri
AL TREILEA CERC..P2 FRAGMENT. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343626_a_344955]
-
ALBASTRE De la început, Îngeri cu aripi de lumină, Peste valuri de lume, Ne aduc mari speranțe, Cuvinte, cuvinte albastre, Ca să-nvățăm să slujim Luminii. Domnul ne arată Calea cea vie! Se va naște o nouă lume, Nu va mai fi deznădejde, singurătate. Dimineața ne vor trezi stelele, Răutatea nu va mai fi printre Noi, Va dispărea frica, un coșmar al veacurilor.. Călători prin timp, vom desluși mistere, Vântul va purta grijile... Toți vom fi egali, frați de cruce. Fiecare casă sub
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
Autorul este prezent aici pentru a participa la sfințirea ”unui nou locaș de închinăciune” ridicat în satul Dumbrăvița la inițiativa și cu efortul neprecupețit al acelui Om, de-a lungul a douăzeci de ani de vis, muncă, frământări, nădejde și deznădejde. Portretul preotului Pavel Pavel se conturează pagină cu pagină sub pana unui scriitor deplin stăpân al genului. Ni se relevă mai întâi printr-o prezentare directă făcută de autorul însuși: „Preotul Pavel Pavel, al doilea copil din cei trei ai
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
încât i se văd coastele și burta îi e lipită de șira spinării - doar foamea i se mai vede în ochii lărgiți de frică în drum spre tomberoanele de gunoi în orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot în betoane, în blocurile coșcovite în magazinele de haine second-hand și în tăblăria încinsă a mașinilor grăbite în orașul de provincie uitat de toți zeii și demonii creștinătății în care visele au murit de mult
ÎN ORAŞUL DE PROVINCIE COPLEŞIT SUB SOARELE NEMILOS DE IUNIE de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340163_a_341492]
-
voștri... Regretele sunt inutile... Nu am cuvinte să-nfățișez toată durerea mea... Niciodată nu-l văzuseră pe Americanul plângând. Iată că acum, două bobițe părăsiră grăbite colțurile ochilor și se uniră în barba tânărului... -Oameni buni, dacă ne lăsăm pradă deznădejdii, pierim mai degrabă decât ar trebui! încercă Diplomatul să estompeze momentul. -Și ce propui?! ripostă morocănos Papa. -Nu știu, hai să vorbim despre ceva... despre orice... numai să nu lăsăm tăcerea să ne prindă în ghearele ei... căci ajungem să
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
atât mai mare o să fie durerea pricinuită când el va fi descoperit ! ” Teoria e scrisă ca să ne fie de folos ,dar practica ne cam omoară ,încetul cu încetul .... Atunci când iubești și ești respins, te umpli,fără să-ți dorești, de deznădejdea faptului că absolut nimic nu mai contează. Începea s-o înțeleagă pe Irina. Asta trebuie să fi simțit și ea cu două ore înainte, când i-a găsit îmbrățișați. Dar ce anume ar fi putut să facă ? N-a vrut
VIAȚA LA PLUS INFINIT (14) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377491_a_378820]
-
Ascultă o clipă al cerului glas, Ce-ți spune duios: "Nu te teme!" Și-n susuru-i blând: "Eu nicicând nu te las! Nu plânge copile, nu geme!" Când mintea-i purtată de-al morții taifun Și gândul ți-e rob deznădejdii, Când nu mai auzi și zărești nimic bun Și-n toate vezi numai primejdii, Ridică-ți privirea spre-albastrul curat, Spre munții ce sprijină zarea, Te-ncrede-n Cuvântul ce Domnu-a lăsat, Ascultă-i copile chemarea! Când toată puterea s-a
CÂND INIMA-ȚI PLÂNGE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377522_a_378851]
-
de ulcior, Prin tine se mai zbenguie o fată Cu ochii tot mirați și arși de dor... Ți-am spus mereu și vouă ca să știți, Atunci când scriu se-ntorc în rai acasă De-oriunde îmi sunt pașii rătăciți Și nicio deznădejde nu m-apasă! Versul meu aș vrea să nu te doară, Nici adevărul întru care sunt- Atunci când scriu și cerul se pogoară Cu slava lui știută în cuvânt... Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Atunci când scriu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
ATUNCI CÂND SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377617_a_378946]
-
care a fericit pe cel de-al doilea s-a înșelat deoarece, murind Hristos a și înviat, cel care fericește pe cel dintâi adeverește că acei ce mor și, mai mult încă, acei ce cad, nu sunt încercați de vreo deznădejde” (XV- Despere curățenie). Acest cuvânt este de o mare forță a căinței, o putere în a lăsa viața păcatului și a plăcerii și a învia în Iisus Hristos, și de o nădejde că chiar dacă cazi, ridicarea ta și a mea
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378392_a_379721]
-
fiecare dintre noi, la moarte. După ce am murit, au venit demonii și m-au luat cu ei în iad - și ce am văzut acolo și ce am simțit este greu de exprimat în cuvinte și necuprins de mintea omenească. De deznădejdea ce m-a cuprins, am început să urlu de durere și mă rugam Maicii Domnului și Sfântului Ioan Iacob să mă scoată din acea stare înfricoșătoare. Vai, fraților, pentru o dulceață trecătoare a păcatului și dezmierdare înșelătoare, ne facem singuri
MĂRTURISIRILE UNEI PUSTNICE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378420_a_379749]
-
Tot ce am facut mai bun Cine stie de urmasu-mi E-ntelept sau-i vreun nebun? Și de el îmi moștenește Tot ce-am strâns cu-ntelepciune Nu-i și asta pan’ la urmă Truda spre deșertăciune? Și atunci cu deznădejde Iar mi-am pus o întrebare: Oare nu e vanitate Tot ce am facut sub soare? Cel care o viata-ntreaga Cu pricepere-a muncit Lasă rodul muncii sale Unui om nechibzuit. Care-i rostul străduinței Să aduni din cele
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
stupefiată, nu-i venea să creadă că cel care vorbise era Nicolae în carne și oase, că era Nicolae cel arogant și atotștiutor, că se putuse schimba radical în urma nenorocirilor care se abătuse asupra lui. Din vocea lui Nicolae răzbea deznădejdea, disperarea, deși încerca să braveze. Pierduse și trebuia să se obișnuiască cu această pierdere incomensurabilă. Dorind să treacă peste această stare, care vrând-nevrând, îi cam întristă pe toți, Valentina începu să pună întrebări și să sporovăiască, alungând pentru moment atmosfera
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
de Laura și Nicolae, intră în imensa clădire a tribunalului și în scurt timp, cu verva și iscusința ei, reuși să rezolve prima înfățișare a acestui proces de divorț, care însemna pentru Laura, libertatea, iar pentru Nicolae jugul singurătății și deznădejdii. Se vor stabili alți termeni și alte date pentru continuarea procesului, care în urma declarațiilor pe care Nicolae le făcu în scris, avea să grăbească finalizarea unui divorț care crease atâtea frământări și temeri în sufletul Laurei, și speranțe în cel
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
deie Dumnezeu La mării lumii gânduri bune, Să n-aiba dor să se răzbune, Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi, Să n-aveți parte de război, Să nu cunoașteți ce e ură , Nici deznădejdea ,nici minciună, Și -n pace să trăiți întruna! Citește mai mult Era în vreme de razboi.Intr-un vagon de marfă , noiNe-am dus cu tata în surghiun,Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun.Cand
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
să deie DumnezeuLa mării lumii gânduri bune,Să n-aiba dor să se răzbune,Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi,Să n-aveți parte de război,Să nu cunoașteți ce e ură ,Nici deznădejdea ,nici minciună,Și -n pace să trăiți întruna!... XIV. VIAȚA CĂ O POEZIE, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Când sunt copil și mă trezesc Și prima dată gânguresc Prinvind la voi cu duioșie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ieșirea le-a prins bine, în sufletele lor, pacea și liniștea binecuvântată a luat locul tuturor frământărilor și gândurilor negre, simțeau că Dumnezeu le va fi mereu aproape și nu-i va lăsa în deznădejde. Pentru Laura, a fost balsamul de care avea nevoie acum, la o nouă răscruce de viață. Valentina simțea și ea că rugile ei îi vor fi auzite și că va fi fericită lângă cel cu care își va împărtăși bucuriile
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Tendințelor bine cunoscute
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
Dumnezeu să ne dea de la El înțelegerea cea bună și putere să urmăm gândul cel bun!... Libertatea este veșnică, dar liber¬tinajul este vremelnic și sfârșește în durere și în singurătate, la urmă - moartea. (Ieromonah Savatie Baștovoi, Puterea duhovnicească a deznădejdii, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, pp. 65-66; Ieromonah Savatie Baștovoi, Singuri în fața libertății, Editura Cathisma, București, 2009, pp. 115-116). (Cf. Ierom. Savatie Baștovoi - Creșterea copiilor - http://www.doxologia.ro/cresterea-copiilor/adolescentii-intre-libertate-libertinaj - 26.02.2016/18.05.2016). Cu alte cuvinte
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
fără niciun sentiment. Priveam sec cele câteva panglici ude, legate de coroanele uscate, ce ședeau aruncate în dezordine pe lespedea ce acoperea pietul pe care am dormit, în clipele mele de fericire și pe care am plâns, în clipele de deznădejde. Am închis ochii...printre lacrimi, am auzit o inimă. Cândva, era inima lui. Acum, era inima mea. Am început să cercetez, ca o babă nesuferită de la țara...de la cine sunt coroanele? “Mama, sora și nepotul...” scria pe una, apoi nume
VIEŢI RISIPITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379881_a_381210]
-
lucru o alarmase pe Julia, dar și pe părinții ei. Ce se întâmplase cu bietul Hans? Nu veni nici seara târziu, nici noaptea, și nici a doua zi nu veni! După o săptămână de frământări și neliniști, domnul Jansen, văzând deznădejdea fiicei sale, trimise soția la municipalitatea orașului, să-l roage pe un prieten de slujbă al lui, să întrebe ce se întâmplase cu un băiat muncitor din port, pe numele Hans. Să întrebe mai întâi pe la primărie, sau pe la garnizoana
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]