2,549 matches
-
octombrie, dar, în afară de unele rapoarte, nu a făcut aproape nimic până în ianuarie 1951, deși a încercat să îl convingă pe Șleam că metoda bună este cea violentă. Pătrășcanu și Badale au inițiat, în ianuarie 1951, o serie de „conferințe” despre dialectică, ideologie și pedagogie la celula 77. La sfârșitul lui martie 1951, Șleam l-a chemat iar pe Pătrășcanu și l-a anunțat că vor relua acțiunea, motiv pentru care trebuie să se gândească la cine va acționa și cine va
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de faune, Sensation de Arthur Rimbaud). Mult mai extinsă și diversă este „U.Ideea”, care subordonează materialele în trei secvențe: „Universitatea de ieri”, „Universitatea străină” și „Universitatea de mâine”. Se remarcă eseurile pe teme politice (Ion D. Sîrbu, Despre o dialectica a lucidității), istorice (N.Al. Rădulescu, Românii și Dunărea, Al. Manuila, Originea neamului românesc în interpretarea să biologică) și literare (Radu Stoichiță, Note despre intelectual, Alice Voinescu, Umanismul femenin, Adrian Marino, Despre cultura literară). Cronică literară este susținută, printre alții
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
prin „alegorizarea și structura narativă [...] neașteptate, de o cuceritoare fantezie” (Sanda Radian). „Morala” fabulelor, uneori imprevizibilă, e rar exprimată explicit, fiind cel mai adesea difuză sau multiplă. Maniera este reluată, într-o altă ipostază, voit mai solemnă, în poemele din Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec (1957), unde sunt expuse versificat, uneori pedestru, alteori elegant, enunțuri de pretenție gnomică, sentințe vizând o „artă poetică” angajată, de fapt generalități pe teme estetice, precepte convenționale, mai mult platitudini decât iscodiri proprii sau expresii
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
-lea cânt din „Povestea poveștilor”, București, 1953; Când în aer se simte bucuria înnoirii... 1 Mai 1954, București, 1954; Fabule, București, 1954; În târg la Iași. 1917, București, 1955; Bucuroși de oaspeți, București, 1957; Ce o să fie Bondocel, București, 1957; Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec, București, 1957; Bondocel își alege o meserie, 1958; Poezii, București, 1959; Schimbul de mâine, București, 1959; Alte „niște fabule” mici și mari pentru mari și mici, București, 1962; Dialectica poeziei și niște fabule, pref. Radu
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Ce o să fie Bondocel, București, 1957; Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec, București, 1957; Bondocel își alege o meserie, 1958; Poezii, București, 1959; Schimbul de mâine, București, 1959; Alte „niște fabule” mici și mari pentru mari și mici, București, 1962; Dialectica poeziei și niște fabule, pref. Radu Popescu, București, 1962; Partidul, București, 1962; O nouă poveste a vorbei, București, 1963; Versuri, îngr. și pref. Al. Chiriacescu, București, 1973; Zodiac, pref. Mihai Gafița, București, 1973. Traduceri: Kornei Ciukovski, Spăl-de-rup, București, 1948; Poezia
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
615; A. E. Baconsky, Incursiune zoologică, ST, 1955, 1; George Munteanu, Fantezie și poezie, ST, 1955, 4; Radu Popescu, Marcel Breslașu, „În târg la Iași. 1917”, CNT, 1956, 18; Oarcăsu, Opinii, 61-64; Georgescu, Încercări, II, 232-237; Georgeta Horodincă, Marcel Breslașu, Dialectica poeziei, ST, 1958, 4; Eugen Luca, Poezia lui Marcel Breslașu, București, 1959; Leon Baconsky, Prin tufișurile poeziei, ST, 1959, 10; I. Șeuleanu, Marcel Breslașu, „Alte «Niște fabule» mici și mari pentru mari și mici”, ST, 1962, 10; Petroveanu, Profiluri, 61-74
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
liber, în care prozatorul este un maestru. B.-V. a fost un publicist literar infecund, academic la suprafață, pătimaș în fond. Cele mai reușite intervenții sunt „scrisorile”, câteva dintre ele fiind eseuri de o elevată ținută și cu o vie dialectică a ideilor. El a fost atras și de teatru încă de prin 1909, când a tălmăcit câteva lucrări dramatice. S-a încumetat, chiar, să scrie o piesă, Sorana, a cărei paternitate a fost controversată. În fapt, este vorba de o
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
1994; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii), B. propune o interpretare a unuia dintre textele esențiale ale omenirii, Apocalipsa lui Ioan. Raportată la După Socrate, eseu despre libertatea gândirii, cartea despre Apocalipsa lui Ioan reprezintă momentul complementar, dogmatic, în dialectica experienței intelectuale/spirituale a autorului. Cum în prima eseistul își mărturisea (auto)ironic „perplexitatea” și „ignoranța”, în cea de-a doua își mărturisește „smerenia” în fața textului sacru, urmărind nu atât originalitatea interpretării, cât autenticitatea trăirii, înscrisă în acesta. Următoarele două
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
Tismăneanu: Un vechi proverb indian, care Îi plăcea filosofului hegeliano-marxist György Lukács, spune că atunci când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget. E foarte clar despre ce este vorba. E o afirmație existențială. În logica tradițională - nu În cea dialectică, unde există și a, și non-a, ci În logica principiului identității -, a nu poate fi În același timp și a, și non-a. Ei sunt foarte heraclitici. Ne scăldăm sau nu de două ori În aceeași apă? Mircea Mihăieș
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nu a adus-o. Iliescu a promis că ne va readuce În acel stadiu de dinainte. Vladimir Tismăneanu: Dar pe o treaptă superioară. Mircea Mihăieș: Acest lucru Îl vom putea spune noi. Ei au spus: schimbarea schimbării. Putem intra În dialectica revoluției și a contrarevoluției; știm că după orice revoluție Înfrântă ne Întoarcem Într-un punct care nu e neapărat cel inițial. Ceva se Întâmplă și, privind Înapoi, vedem că s-au petrecut multe lucruri diferite de ceea ce se Întâmplase În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Hegel: este vorba, probabil, de o reminiscență din literatura marxologică sau hegeliano-marxistă, deși am Îndoieli că mulți dintre ideologii PSD au citit literatură hegeliano-marxistă. Este faimoasa teză a „negării negației”, care a ajuns la exemple comice Într-o carte intitulată Dialectica naturii, a lui Engels, care aplica modelul hegelian. La Hegel Însă avea sens să vorbești despre incarnarea spiritului În diferite ipostaze, inclusiv În natură, Întrucât legile logicii era firesc să se manifeste În natură, aceasta fiind o exteriorizare a spiritului
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Pociațki, fost rector al Academiei din Kiev, cel care la Iași va fi profesor de literatură latină și egumen la Trei Ierarhi. Este perioada în care în Moldova se studiază limbile greacă, slavonă, latină; de asemenea, teologia, filosofia, retorica, poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica. Să reținem că prin activitatea cărturărească a mitropolitului Varlaam ia ființă cunoscuta tipografie de la Trei Ierarhi, că opera sa, Cazania, contribuie la dezvoltarea limbii literare românești și că, prin Răspuns la Catehismul calvinesc, el
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu seamă al magicului. În această retragere, evreul va fi fost conștient de propriul destin tragic. În exegeza pe care o dedică operei lui Meyrink, Michel Achard deschide cititorului adevărata voce inițiatică, vocea interioară. În esență, e vorba de o dialectică a transparenței și a obstacolului, a purului și a impurului realizată prin acest mariaj de neocolit între lumini și tenebre, ceea ce ne permite să accedem la puterea de a pătrunde într-o altă lume, a aceleia de după moarte. Surprinzător, poate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
culturale ale țărilor sau regiunilor. Pe întreg mapamondul, se dezvoltă strategii similare de formare, generate de aceleași inflexiuni economice, ideologice sau politice. Oricât ne-am face că nu vedem aceste evoluții, ele survin implacabil, peste dorințele noastre. Asistăm la o dialectică interesantă, nelipsind ondulații contradictorii, precum (vezi Schriewer, 1997, pp. 19-20): opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională; opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
frecvența și viteza de racordare la informații, eficacitatea consumului de timp. Ambele dimensiuni trebuie să se manifeste în interacțiunea cu savoir-ul (Finkelkraut, 2001). Savoir care, la rândul lui, se rabate asupra acestui raport ce se poate modifica permanent, printr-o dialectică a contextului real-virtual. Ideea de clasă sau de grup virtual de învățare poate fi extinsă și la nivelul cadrelor didactice. Profesorii se pot integra în structuri virtuale pentru a face schimburi de experiență didactică, de vehiculare a unor instrumente didactice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
regionalismelor culturale se vor manifesta prin registre specifice, ce se vor autonomiza și întări (prin limbă, folclor, expresii artistice, registre mentale, ticuri personale etc.). Rămânem diferiți, din anumite puncte de vedere, dar vom deveni identici... din alte puncte de vedere. Dialectica identitate-alteritate își va găsi o expresie inedită în noile circumstanțe. Raportul particularizare-uniformizare se va reechilibra necontenit (dacă ne vom da concursul), fără riscul dispariției sau ocultării unuia dintre aspectele acestei ecuații. Formarea de tip e-learning se manifestă divers, cunoscând mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și realizarea unui număr suficient de repetări ale mijloacelor de antrenament. În scopul creșterii nivelului de pregătire a sportivului este necesar ca, pe fondul asigurării continuității activității sale, antrenorul și sportivul să modifice treptat conținutul exercițiilor și mijloacelor de antrenament. Dialectica performanței sportive constă în creșterea treptată a eforturilor în antrenament, până la atingerea nivelurilor maxime, permanent modificabile. Această creștere a eforturilor se bazează pe dezvoltarea capacitații funcționale a organismului omenesc, pe puterea lui de adaptare la mediul înconjurător. Cercetările științifice au
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
iar tălmăcitorii considerați nici mai mult, nici mai puțin decât urmașii spirituali ai profeților. Philon, cu un secol după Pseudo-Aristeas, redă ceva din această atmosferă, elogiind acuratețea transpunerii și felicitându-i encomiastic pe făptuitori: „Așa cum, cred eu, În geometrie și dialectică, noțiunile nu suportă un vălmășag de interpretări, ci aceea stabilită de la Început rămâne neschimbată, tot astfel, pare-se, și acești traducători au găsit cuvintele care să coincidă cu realitățile exprimate, singurele și cele mai În măsură să le redea cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
care nu lasă nici o șansă doctrinei palamite. Câteodată, tonul lui Jugie capătă accente pamfletare. Atunci când descrie isprăvile intelectuale ale favoriților săi, el nu-și poate camufla aroganța: „Cu sângele său rece imperturbabil și cu mână foarte sigură, Prochoros plimbă spada dialecticii aristotelice și tomiste pe rana palamită, dând astfel cep buboiului de ipocrizie” (col. 1805). El critică mai cu seamă inconsecvența Bisericii ortodoxe. Conform poziției sale, rușii ar fi respins palamismul Începând cu secolul al XVIII-lea, În vreme ce, chiar În sânul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
I. Canna în școală, Chișinău, 1984; Literatura moldovenească pentru copii, Chișinău, 1984; Compunerea, Chișinău, 1985; Prezenți în front, Chișinău, 1985; Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, Chișinău, 1987; Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: M. Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 94-101; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 273; N. Bilețchi, La vârsta împlinirilor, LA, 1998, 5 noiembrie. M.Dg.
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
Schițe și nuvele, pref. edit., București, 1985; A. E. Baconsky, Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Mircea Braga, „Sincronism și tradiție”, RL, 1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
de modificare putând fi semnalate în cadrul perioadelor modernă și contemporană. Materia cărții este ordonată deci în funcție de cronologia evenimentelor. Prinsă în dinamica multilaterală a procesului istoric, creația adună referiri explicative din toate straturile existențiale. Dacă perimetrele de ansamblu sunt hotărâte de dialectica temporală, în interiorul fiecărei epoci expunerea se centrează pe alte criterii metodologice. Specificitatea intrinsecă, bogăția literaturii, proporționalitatea funcțională și dispunerea elementelor constitutive, de fiecare dată altele, au împins spre planurile principale ale comentariului când domenii și probleme majore (Renașterea, barocul, iluminismul
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
morale, experimentale, individuelle et sociale. Haines et réactions de culpabilitè, PUF, Paris, 1945. 9Ă Szasz T., The myth of mental illness, Harper Collins Publ., New York, 2003. 10Ă Enăchescu C., Fenomenologia Nebuniei, Paideia, București, 2005. 11Ă Enăchescu C., Da și Nu. Dialectica comprehensivă a vieții sufletești, Paideia, București, 2006. 12Ă Enăchescu C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Paideia, București, 2006. 13Ă Morin Ed., L’homme et la mort, Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lui Mircea Eliade, ca și a problematicii sacrului în lume și la români în genere, alături de conservatismul din convorbirile cu Teodor Cazaban, circumscriu istoria dilemelor naționale în context european, în dialog cu puseurile americanofobe din același spațiu al Europei, cu dialectica alogenie-autohtonism, catolicism-ortodoxie, ca și cu relația dintre Biserica Ortodoxă Română și laicatul „intelighenției” ș.a.m.d. Se poate spune că, prin B. și confrații săi, dialogul subteran al generației „Criterion” cu generația ’90 este menit unor rezultate din ce în ce mai surprinzătoare. SCRIERI
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
alt tip, considerând-o „reacționară” (modalitățile propuse de G. Lukàcs sunt amendate ca aberații). Volumele următoare, dedicate în special teatrului, înseamnă aplicarea acelorași rigori la fenomenul teatral, asupra căruia B. stăruie, încercând să analizeze arta regizorală, văzută ca rezultat al dialecticii realism-metaforă scenică. Aceeași tendință marchează opțiunile lui B. când studiază teatrul englez și american al „furiei și violenței” sau în volumele de interviuri și convorbiri cu regizori și actori români. Volumul din 1983, intitulat Arta transfigurării, renunță la grila marxistă
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]