1,362 matches
-
hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă. 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară: - comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng - atriu drept, canal atrioventricular comun
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga: a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng-atriu drept, canal atrio-ventricular
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
-51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur vezicular -95[] []104-Tiraj -105[] []91-Percuția toracelui
ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 (*actualizat*) privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]
-
-51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur vezicular -95[] []104-Tiraj -105[] []91-Percuția toracelui
ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 (*actualizat*) privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211221_a_212550]
-
4 decade, antagonistul MR spironolactona a fost agentul de elecție în tratamentul medical al AP. Mai multe studii observaționale la pacienții cu HAI (N=122) au raportat o scădere medie a tensiunii arteriale sistolice cu 25% și a tensiunii arteriale diastolice cu 22% ca răspuns la spironolactona 50-400 mg/zi pentru 1 până la 96 de luni (124,130). Într-un studiu pe 28 subiecți hipertensivi cu un ARR 750 pmol/L (27ng/dL)/ng/mL/h la care CAP nu s-
ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
zi) a scăzut necesarul de medicamente antihipertensive cu 0.5 medicamente (de la o medie de 2.3 la 1.8 medicamente), și a redus tensiunea arterială sistolică cu 15 mmHg (de la o medie de 161 la 146 mmHg) și cea diastolică cu 8 mmHg (de la o medie de 91 la 83 mmHg); 48% din subiecți au atins o tensiune arterială Reacții adverse: Incidența ginecomastiei în tratamentul cu spironolactonă este dependentă de doză, un studiu raportând o incidență la 6 luni de
ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
4 decade, antagonistul MR spironolactona a fost agentul de elecție în tratamentul medical al AP. Mai multe studii observaționale la pacienții cu HAI (N=122) au raportat o scădere medie a tensiunii arteriale sistolice cu 25% și a tensiunii arteriale diastolice cu 22% ca răspuns la spironolactona 50-400 mg/zi pentru 1 până la 96 de luni (124,130). Într-un studiu pe 28 subiecți hipertensivi cu un ARR 750 pmol/L (27ng/dL)/ng/mL/h la care CAP nu s-
GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229231_a_230560]
-
zi) a scăzut necesarul de medicamente antihipertensive cu 0.5 medicamente (de la o medie de 2.3 la 1.8 medicamente), și a redus tensiunea arterială sistolică cu 15 mmHg (de la o medie de 161 la 146 mmHg) și cea diastolică cu 8 mmHg (de la o medie de 91 la 83 mmHg); 48% din subiecți au atins o tensiune arterială Reacții adverse: Incidența ginecomastiei în tratamentul cu spironolactonă este dependentă de doză, un studiu raportând o incidență la 6 luni de
GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229231_a_230560]
-
de terapie intensivă; ... d) injurii de mediu (hipo-/hipertermia, înecul, electrocuție); ... e) tratamente noi/experimentale cu potențial de complicații. ... 1.c) Criteriul: Parametrii obiectivi A. Semne vitale a) puls 150 b/minut; ... b) TA sistolica ... c) TA medie ... d) PA diastolica 120 mmHg; ... e) stopul respirator de orice cauza; ... f) frecvență respiratorie 35 r/minut sau ... g) riscul de oprire respiratorie; ... h) alterarea bruscă a stării de conștiență (modificarea scorului Glasgow cu mai mult de 2); ... i) crize convulsive repetate sau
REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă. 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară: - comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng - atriu drept, canal atrioventricular comun
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
clinice): a. hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga: a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng-atriu drept, canal atrio-ventricular
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
-51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur vezicular -95[] []104-Tiraj -105[] []91-Percuția toracelui
ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 (*actualizat*) privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229964_a_231293]
-
cardiacă în repaus (preferabil ecocardiografice); dacă există dubii, diagnosticul este sprijinit de apariția unui răspuns la tratamentul adecvat. Insuficiența cardiacă poate fi descrisă prin referire la ventriculul interesat (stânga sau dreapta) sau la faza afectată a ciclului cardiac (sistolică sau diastolică). Clasificarea în IC stânga sau dreapta ține cont de ventriculul afectat inițial. În IC stânga, produsă de obicei de hipertensiune arterială sau de un infarct miocardic în ventriculul stâng (VS), simptomatologia legată de congestia pulmonară poate predomină la început. În
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
sistemul circulator este unul închis, IC ce afectează un ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică, nu se realizează o umplere normală a ventriculilor în diastola, fie din cauza relaxării prea lente, ca în cardiomiopatia restrictivă, fie din cauza îngroșării anormale a pereților ventriculari, ca în hipertrofia ventriculară. În cele mai multe cazuri, IC sistolică și diastolică coexistă la același
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
dilatativă. În IC diastolică, nu se realizează o umplere normală a ventriculilor în diastola, fie din cauza relaxării prea lente, ca în cardiomiopatia restrictivă, fie din cauza îngroșării anormale a pereților ventriculari, ca în hipertrofia ventriculară. În cele mai multe cazuri, IC sistolică și diastolică coexistă la același pacient. Stadializarea afecțiunii: New York Heart Association (NYHA) a realizat un sistem de clasificare funcțională, pe baza simptomatologiei și a nivelului activității fizice, în relație cu calitatea vieții pacientului: ● Clasa I: pacienții au boală cardiacă, dar nu prezintă
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
cardiacă în repaus (preferabil ecocardiografice); dacă există dubii, diagnosticul este sprijinit de apariția unui răspuns la tratamentul adecvat. Insuficiența cardiacă poate fi descrisă prin referire la ventriculul interesat (stânga sau dreapta) sau la faza afectată a ciclului cardiac (sistolică sau diastolică). Clasificarea în IC stânga sau dreapta ține cont de ventriculul afectat inițial. În IC stânga, produsă de obicei de hipertensiune arterială sau de un infarct miocardic în ventriculul stâng (VS), simptomatologia legată de congestia pulmonară poate predomină la început. În
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
sistemul circulator este unul închis, IC ce afectează un ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică, nu se realizează o umplere normală a ventriculilor în diastola, fie din cauza relaxării prea lente, ca în cardiomiopatia restrictivă, fie din cauza îngroșării anormale a pereților ventriculari, ca în hipertrofia ventriculară. În cele mai multe cazuri, IC sistolică și diastolică coexistă la același
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
dilatativă. În IC diastolică, nu se realizează o umplere normală a ventriculilor în diastola, fie din cauza relaxării prea lente, ca în cardiomiopatia restrictivă, fie din cauza îngroșării anormale a pereților ventriculari, ca în hipertrofia ventriculară. În cele mai multe cazuri, IC sistolică și diastolică coexistă la același pacient. Stadializarea afecțiunii: New York Heart Association (NYHA) a realizat un sistem de clasificare funcțională, pe baza simptomatologiei și a nivelului activității fizice, în relație cu calitatea vieții pacientului: ● Clasa I: pacienții au boală cardiacă, dar nu prezintă
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
cardiacă în repaus (preferabil ecocardiografice); dacă există dubii, diagnosticul este sprijinit de apariția unui răspuns la tratamentul adecvat. Insuficiență cardiacă poate fi descrisă prin referire la ventriculul interesat (stânga sau dreapta) sau la faza afectată a ciclului cardiac (sistolica sau diastolica). Clasificarea în IC stânga sau dreapta ține cont de ventriculul afectat inițial. În IC stânga, produsă de obicei de hipertensiune arterială sau de un infarct miocardic în ventriculul stâng (VS), simptomatologia legată de congestia pulmonară poate predomina la început. În
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]
-
sistemul circulator este unul închis, IC ce afectează un ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]
-
sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica, nu se realizează o umplere normală a ventriculilor în diastola, fie din cauza relaxării prea lente, ca în cardiomiopatia restrictivă, fie din cauza îngroșării anormale a pereților ventriculari, ca în hipertrofia ventriculara. În cele mai multe cazuri, IC sistolica și diastolica coexista la acelasi
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]
-
dilatativă. În IC diastolica, nu se realizează o umplere normală a ventriculilor în diastola, fie din cauza relaxării prea lente, ca în cardiomiopatia restrictivă, fie din cauza îngroșării anormale a pereților ventriculari, ca în hipertrofia ventriculara. În cele mai multe cazuri, IC sistolica și diastolica coexista la acelasi pacient. Stadializarea afecțiunii: New York Heart Association (NYHA) a realizat un sistem de clasificare funcțională, pe baza simptomatologiei și a nivelului activității fizice, în relație cu calitatea vieții pacientului: ● Clasa I: pacienții au boală cardiacă, dar nu prezintă
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]
-
îngroșarea buzelor, creșterea în dimensiune a mandibulei (protruzie) și distanțarea (spațierea) dinților. Se mai descrie o creștere accentuată a extremităților (nas, mâini etc.). Gravitatea bolii este determinată de următoarele tulburări sistemice: ● Cardiovasculare (hipertrofie cardiacă, sindrom hiperkinetic, afectarea ventriculului stâng, disfuncție diastolica, hipertensiune arterială, patologie coronara) ● Metabolice (diabet) ● Articulare (artropatie hipertrofica prin creșterea cartilajelor și a țesutului sinovial, sindrom de tunel carpian); ● Hiperhidroza; ● Sindromul apneei în somn; ● Polipoza colonului la 30% din bolnavii cu acromegalie. Aceste tulburări pot fi prevenite în condițiile
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]