42,368 matches
-
teribilul ei succes se datorează faptului că ea satisface atît plăcerea noastră de-a fi flatați, cît și pe cea de-a fi biciuiți. * Un prezent atît de intens, încît îl resimți drept o amintire in statu nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
Nu cred că trebuie să ne punem toate întrebările astea, pentru că mărturisirea lui are consecințe cu bătaie mult mai lungă decît dorința de a-l mîngîia cineva pe creștet. De ce n-o fac și ceilalți? Fiindcă este greu, fiindcă această dificultate n-o înving decît foarte puțini oameni și într-un climat receptiv la mărturisire, într-o lume pregătită să se purifice. Credeți că ne putem împăca, trăi liniștiți cu crima, așa cum ne împăcăm cu alte rele mai mici, cu bubele
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
teribilul ei succes se datorează faptului că ea satisface atît plăcerea noastră de-a fi flatați, cît și pe cea de-a fi biciuiți. * Un prezent atît de intens, încît îl resimți drept o amintire in statu nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
folosește multă punctuație, adesea lipsește șí punctul la sfârșitul frazei). Dialogul interuman prin C se realizează de mai multă vreme (prin "poșta electronică" în primul rând), însă abia de foarte curând s-a pus problema dialogului ca atare, descoperindu-se dificultățile tehnice în calea realizării lui cu adevărat. În primul rând, succesiunea replicilor (turn-taking) s-a observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
texte) lungi pe ecran. Aceste activități sunt realizate prin procese psihice sui generis, adică pe de o parte printr-o redactare (scriere) relativ asemănătoare dactilografierii, cu posibilitatea corijării imediate (fără ștersături, ca în cazul hârtiei ca suport), dar șí al dificultății de a reveni rapid sau simultan asupra mai multor pagini anterioare (exceptând cazul când se folosește imediat imprimanta - deci se revine la "hârtie" - sau se pot "înghesui", în ferestre simultane scrierii, câteva pagini micșorate de altfel). Pe de altă parte
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei, din cauza unor perspective adesea prea simplificatoare. Un text lung, de multe pagini (de pildă, un articol științific dintr-o revistă, o nuvelă etc.), este o structură astfel organizată, încât există o coeziune între toate părțile, o
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
în sens negativ pentru activitățile pe C -, și le-am verificat atât prin introspecție, ca autor și ca lector-evaluator de texte (referate din stagiile de doctorantură, teze de doctorat, articole de revistă publicate sub redacția mea etc.); sau prin observarea dificultăților și performanțelor negative ale autorilor (doctoranzi etc.) care lucrau exclusiv pe C, iar nu pe pagini imprimate, și care trebuiau să-și corecteze textele în conformitate cu observațiile primite. De asemenea, le-am confirmat prin chestionarea unor cititori avizați (ca, de pildă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
pe scriitori prin menționarea lor într-un lexicon impunător, în condițiile în care Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu dețineau exclusivitatea în materie de prestigiu și faimă. în mod surprinzător, și după 1989 dicționarul s-a împotmolit în tot felul de dificultăți, astfel încât până în prezent nu au apărut decât două din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu și Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informațiile de ordin bio-bibliografic a complicat și mai
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
producătoarea unora dintre cele mai importante titluri ale filmului elvețian, documentar sau de ficțiune: de la "Die Schweizermacher" (1978) a lui Rolf Lyssy - cel mai mare succes de public al cinematografiei elvețiene din toate timpurile - un film ironic și autoironic despre dificultatea de a deveni elvețian, când nu este, dar și de a fi elvețian, atunci când, deja, este -, la documentarul - inițiere în medicina tibetană " Das Wissen vom Heilen" de Franz Reichle sau fabula modernă despre copiii dispăruți de acasă - "Vollmond" de Fredi
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
lui Iliescu, dar care ne-au poftit să-l votăm, ca să nu se aleagă dl. Vadim. Nu e gustos să lingi unde ai scuipat și, în orice caz e neigienic. Însă ceea ce m-a împiedicat în prim rând a fost dificultatea de a concede d-lui Iliescu un mai redus grad de periculozitate decât principalul lui contracandidat. Argumentul că experiența, măsura, moderația, reumatismele ar constitui factori convingători, măcar în competiția cu dl Vadim Tudor, nu m-a convins. Însă mulți au
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
Cartea de telefon. Investigațiile pe baza acesteia au însă o relevanță limitată: numele înscrise nu oferă un eșantion statistic reprezentativ din toate punctele de vedere, presupunînd mai ales o selecție socială și de vîrstă; condițiile speciale ale rețelei telefonice românești (dificultatea instalării unui post nou) au accentuat aceste limitări. Totuși, "listele de abonați" pot indica, cel puțin în linii mari, raporturile de frecvență dintre diferite nume, după cum pot și confirma existența unor inovații onomastice; cercetătorul are deci dreptul de a le
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
Un adevăr degenerat echivalează că una din cele mai nocive minciuni. * Teamă: o catastrofă care așteaptă ghemuita că într-un culcuș în simțămîntul ce o precede, în teribila-i irealitate reală, precum un foetus. * Crezi cu inocentă că, rezolvînd o dificultate anume, viața ta își va regăsi cursul, se va normaliză. Dar dacă ai șansă de a depăși dificultatea în cauză, o mie altele răsar că din pămînt, siderîndu-te. * Boală: o înaintare crispata spre moarte. Sănătatea: o înaintare senina. * "Majoritatea ateilor
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
într-un culcuș în simțămîntul ce o precede, în teribila-i irealitate reală, precum un foetus. * Crezi cu inocentă că, rezolvînd o dificultate anume, viața ta își va regăsi cursul, se va normaliză. Dar dacă ai șansă de a depăși dificultatea în cauză, o mie altele răsar că din pămînt, siderîndu-te. * Boală: o înaintare crispata spre moarte. Sănătatea: o înaintare senina. * "Majoritatea ateilor sînt cucernici revoltați" (Rivarol). Că și atîtea personalități ce și-au pierdut credință în cultul comunist, trecînd prin
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
Șuțu, G. Călinescu (scris peste tot Ghe. Călinescu, așa ca pe firmele de altă dată ale pantofarilor). Treacă-meargă pentru memoria șovăielnică a unora (fie Slavici, fie Vintilă Russu-Șirianu) sau chiar pentru surplusul de imaginație din biografia călinesciană. Nu aici stă dificultatea anchetei d-lui Cernăianu, și nici în trivialitatea limbajului folosit, dar în prefacerea unor accidente de informație, a unor eventuale uitări sau omisiuni într-o campanie deliberată de "manipulare a opiniei publice". Ca să nu mai spun că Maiorescu iese din
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
cu atît mai interesant. Nici măcar autopsia nu se mai practică, e depășită ca o formulă de misticism. * În poezie și în aforism, caut să-mi recîștig intemporalitatea pe care o pierd în critica aplicată literaturii actuale. Atît cît e posibil. * Dificultatea de-a limita (în text) ceea ce te limitează (în existențial). Nevoia de stil ca de-o operație a limitării la pătrat. * Îndoiala ca un corectiv nu doar al afirmației, ci și al negației. Ambivalența subversiunii sale. * Exclus pînă și de
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
cărții este următoarea: de ce interpretăm? Răspunsul e prezentat sumar, și ceva îmi spune că următoarul volum al lui Wolfgang Iser îl va relua spre a-l detalia. Făptura umană se confruntă, în acest prag de nou secol, cu două mari dificultăți. Prima dificultate este aceea de a înțelege, sau chiar de a ști, care îi este originea. Trăim vremuri în care nici religia, nici știința nu mai oferă explicații pe gustul tuturor. Iar a doua dificultate, poate mai gravă, este aceea
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
următoarea: de ce interpretăm? Răspunsul e prezentat sumar, și ceva îmi spune că următoarul volum al lui Wolfgang Iser îl va relua spre a-l detalia. Făptura umană se confruntă, în acest prag de nou secol, cu două mari dificultăți. Prima dificultate este aceea de a înțelege, sau chiar de a ști, care îi este originea. Trăim vremuri în care nici religia, nici știința nu mai oferă explicații pe gustul tuturor. Iar a doua dificultate, poate mai gravă, este aceea de a
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
nou secol, cu două mari dificultăți. Prima dificultate este aceea de a înțelege, sau chiar de a ști, care îi este originea. Trăim vremuri în care nici religia, nici știința nu mai oferă explicații pe gustul tuturor. Iar a doua dificultate, poate mai gravă, este aceea de a înțelege cine sîntem noi înșine. Aceste două tulburătoare mistere, viduri cum le numește Iser - de unde am apărut și cine sîntem - ne obligă să ne exersăm permanent facultatea de a interpreta-traduce lumea din jurul nostru
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
pictură, tînărul Ressu, aflat acum doar în faza incipientă care presupunea studiul desenului, lucra efectiv cu fostul consul al României la Odessa - și, prin urmare, acreditat în pictura de marine -, Eugen Voinescu. După doar doi ani, plictisit dar și în dificultate financiară, tînărul student părăsește Bucureștiul și pleacă la Iași unde, între timp, i se mutase și familia, mai exact mama și surorile, din pricina strîmtorării materiale survenite după moartea lui Constantin Ressu. Dacă la București școala era formalizată excesiv după normele
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
fi difuzat, în acest an, la postul Antenă 1. În secetă descumpănitoare a cinematografiei românești, o asemenea avanpremiera a căpătat, pe bună dreptate, proporțiile unui eveniment. Dacă, în ultimii ani, absența filmului de ficțiune a fost, oarecum, explicabila și scuzabila (dificultatea producției, costurile astronomice, lipsa fondurilor), letargia filmului documentar nu are nici o scuză. După '89, după atîția ani de falsificare a adevărului istoric (și) cu ajutorul instrumentului de propagandă numit cinema, ar fi fost de așteptat o veritabilă invazie de "documentare istorice
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
teză de licență e un titlu care te îndeamnă să crezi că autorul, atunci când el se numește Umberto Eco, nu și-a dorit nimic mai mult decât o pauză activă între gânduri mai preocupante. Desigur, nu va fi fost cine știe ce dificultate pentru Eco să redacteze 200 de pagini pe un asemenea subiect. Mai interesantă s-a dovedit poate organizarea materialului avut la dispoziție; cristalizat, aproape exclusiv, pe baza experienței personale și a observațiilor directe. În aceste condiții extrem de favorabile și de
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
de către întreaga critică românească și de către sine însuși, drept "poet al pământului". Urmărind, astfel, cum ne-o spune primul capitol al lucrării, Imaginarul apei la un poet al pământului, cercetătorul întreprinde un fel de arheologie a imaginarului, nu lipsită de dificultăți, având în vedere stratul programatic consistent care acoperă, în multe dintre poemele pillatiene, nivelele de profunzime. Este ceea ce face și meritul acestei interpretări deloc comode, care nu oferă întotdeauna primei vederi concretizări ale amintitului "principiu" organizator, ba chiar face totul
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
lung interval temporal, acest rău se precizează și lupta împotriva lui devine posibilă. Sindromul lui Asperger are o corolă întreagă de echivalențe cu ceea ce i s-a întâmplat lui Matthew zi de zi. Autiștii trăiesc în prezent și au mari dificultăți în perceperea viitorului. În fiecare dimineață, la ieșirea din somn, își regăsesc cu greutate propria identitate. Nu posedă imaginație și fac eforturi să-și mute atenția de la un lucru la altul, să parcurgă distanța între contexte, fraze și propoziții diferite
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
statutul său în limbă (învechit, rar, curent). Desigur, nu toate etimoanele au o listă completă de reprezentanți în limbile romanice: termeni ca indago, indebitus, indecorosus au mai puține reflexe decît indecetia, indestructibilis, index. Un sistem simplu și flexibil semnalează inevitabilele dificultăți: informații contradictorii sau interpretări diferite existente în dicționarele celor șase limbi. În secțiunea română a articolelor de dicționar au fost incluse, pe drept cuvînt, rezultatele "reromanizării" și ale etimologiei multiple: termeni intrați adesea în română prin franceză, dar cărora conștiința
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
al unui mileniu de istorie europeană: descrie situația latinei ca limbă de cultură și de comunicare interculturală, prestigiul ei, cu date și exemple din constituirea terminologiilor științifice (flora, fauna, adrenalina, libellula etc.). Este discutată, desigur, și problema strict teoretică a dificultății de a distinge între elemente moștenite, cele derivate și împrumuturile culte. Situația aparte a limbii române, care nu a mai păstrat contactul cultural cu latina (permanent în Occident), face ca latinismele culte, destul de recente, să fie suficient de diferite de
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]