17,651 matches
-
intrat în politică m-am delimitat de tot și am zis gata! Nu a fost o ceartă sau o discuție, a fost ceva care a venit treptat. I-am ajutat să pornească afaceri, să-și ia case, să-și pună dinți, după care am spus: ajunge!!!", a dezvăluit Silviu Prigoană pentru sursa citată. "Mă enerva că suna ăla să se plângă de nu știu ce, că mama i-a dat ăluia și nu soției lui. Apoi, mama îmi spunea altceva și o țineau
Silviu Prigoană, mai precaut decât Traian Băsescu: Acum stau liniștit by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77603_a_78928]
-
nu dorea să aleagă între eroism și compromis în relația cu autoritățile de la București (Să te revolți însemna, într-un fel să alegi moartea - nu neapărat fizică, ci moartea socială, excluderea din câmpul de acțiune... cealaltă soluție, să strângi din dinți, să aștepți, să speri împotriva oricărei logici. Să crezi că viața, chiar dezonorantă " e preferabilă morții, noblețea suferinței orgoliului onoarei... Exilul era, uneori, un mod de a refuza această alegere - R, 77). Considerând că toate ideologiile sunt la fel de nocive libertății
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
chiar fac gloria epocii elenistice și întrețin prestigiul social. Comportamentul cosmetic al romanilor este destul de mimetic în raport cu civilizația greacă târzie. Totuși, romanii înlocuiesc flacoanele de ceramică grecești cu cele de sticlă. In rest, privilegiază aceleași aparențe corporale (frumusețea chipului, a dinților, prospețimea respirației, îngrijirea picioarelor și a mâinilor) și suportă oprobriul virtuoșilor când exagerează. Mitul eternei tinereți este cultivat cu grijă, mai ales de către bărbați. Nil novi sub sole. Folosirea alunițelor de frumusețe se înscrie în programul corectiv al chipului masculin
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
capilare părea să fie un adevărat flagel în secolul al XIX-lea. De ce nu și-a atras clientela cu un parfum? Guerlain își deschisese magazinul în Rue de Rivoli încă din 1828. E drept, vindea, în principal, pomezi, pastă de dinți, săpunuri, accesorii și perii de cap. Un răspuns posibil ar fi scăderea interesului pentru parfum, ca produs de lux, o dată cu Revoluția Franceză. Recâștigarea publicului țintă se face treptat. Canonul estetic al secolului romantic, cel puțin în prima sa jumătate, impunea
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
apă caldă la sfârșitul zilei și să înțepe bășicile cu un ac. Pentru moment s-a simțit ușurată, dar a doua zi, când a trebuit să umble din nou, durerea era sfâșietoare. Cu toate acestea, în fiecare dimineață strângea din dinți și lupta în continuare cu durerea. Pe cea mai mare parte a distanței de parcurs nu existau nici drumuri. Mersul era cumplit de greu, mai ales când ploua și pământul se transforma într-o masă de mâl lipicios și alunecos
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
gînd). Abjecția și dragostea curg laolaltă prin cultura indivizilor, căutînd noaptea cea bună a vacarmului, aceștia au sufletul de metal, dispunînd de un cuvînt-lamă care le taie tendoanele mîinilor, spaima se vinde azi la metru precum diftina, umbra autorului are dinți de fierăstrău, duhovnicii sunt asemenea albului putred al prapurilor, pe marginea drumului fumează o orchestră. Refuzînd realul, poetul îl înlocuiește cu un imaginar convulsionat, macerat de o exasperare ce se vrea normă structurantă a unei perspective consolatoare în răspăr, prin
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
bine executate și reproduse după tablouri de un anume Garnery 1"; Peste tot în Pacific, ca și la Nantucket, New-Bedford sau Sag Harbor veți întîlni schițe de balene ori scene vii de vînătoare de balene, gravate chiar de pescari pe dinți de cașalot ori pe balene de corset, fasonate din oasele balenei adevărate". Nervul epic al romanului îl dă confruntarea a două personaje: căpitanul Ahab și Balena Albă. Cea din urmă se înscrie la loc de frunte în familia unor celebrități
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
Oona începuse să ne vorbească în șoaptă/ despre Scrâșnitorul/ foarte mult ne-a povestit poate ore în șir/ era noapte era frig ascultam apoi am ieșit/ buimaci din beci Scrâșnitorul era mereu în/ spatele nostru scrâșnea nuci de fier între/ dinți scrâșnea pietre în pumni oglinzi mari/ cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/ în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/ pline de frică" (Scrâșnitorul); "înfășurase bine scrisoarea în mână/ ochii i se îngustau/ și simțea un gust acru în gură
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
Preocuparea cinegetică rămîne la el marginală, dar scrierea sa din 1900, reluată și întregită în 1934 (Nopți și zile în Africa ecuatorială. Amintirile unui fost judecător în Congo belgian), nu exclude impresiile percutante privind fauna acelor meleaguri: "}ara elefanților cu dinți de cîte 50-90 kilograme - sper să mă întorc cu cîțiva din acești dinți -, a hipopotamilor care se plimbă în turme de cîte o sută, a bivolilor sălbatici, a maimuțelor, a crocodililor de cîte 5-6 metri, cari se încălzesc nesupărați de
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
întregită în 1934 (Nopți și zile în Africa ecuatorială. Amintirile unui fost judecător în Congo belgian), nu exclude impresiile percutante privind fauna acelor meleaguri: "}ara elefanților cu dinți de cîte 50-90 kilograme - sper să mă întorc cu cîțiva din acești dinți -, a hipopotamilor care se plimbă în turme de cîte o sută, a bivolilor sălbatici, a maimuțelor, a crocodililor de cîte 5-6 metri, cari se încălzesc nesupărați de nimeni pe nisip, a papagalilor, în fine, și a sute de păsărele minuscule
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
Valeriu Barbu In primul rând, nădejdea de-a nu ispăși în urma faptelor ce nu vă aparțin. Până una alta, vă aflați în dinții întâmplării tulburătoare de destin, al celei ce vă amână înaintarea în propria poezie. Dacă vă ambiționați, amânarea poate deveni un lucru pozitiv, căci între timp vă maturizați înțelegând libertatea și ce poate face omul în perimetrul ei, altfel decât cel
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
Andrei Moisoiu (Google) O prezentatoare TV din Canda a simulat sexul oral în direct, fără să vrea, în timp ce descria cum se spală copilul ei pe dinți.
O prezentatoare TV a simulat sexul oral în direct - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80105_a_81430]
-
6,1%, respectiv 7% din timpul unei zile hrănindu-se, potrivit totb.ro.. Folosirea uneltelor și a focului în prepararea mâncării a dus nu numai la reducerea acestui timp, cât și la modificări anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinților au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece cam la fel de mult timp ca și primatele mari consumând calorii, adică 48% din intervalul activ al unei zile. Folosind o tehnică filogenetică - studierea legăturilor de rudenie dintre diverse ființe
Cea mai veche meserie din lume a fost identificată. Vezi aici care este aceasta () [Corola-journal/Journalistic/69151_a_70476]
-
se ridică brusc pentru a pronunța amenințător sentința naturii: "Haosul domnește!" Ei bine, cu această scenă neinspirată ca să nu spunem prostească, ieftină, de horror cu zombies sau alte tipuri de bau-bau, filmul se rupe în două ca o scobitoare între dinți. Vulpea strică totul, și încerci în zadar să mai iei în serios ceea ce urmează, însă deja parabola s-a fisurat. Devin sesizabile astfel și slăbiciunile majore ale filmului, prezente acolo unde scenariul ocult se suprapune peste cel al unui thriller
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), cuvântul e definit ca "băutură improvizată: alcool cu zahăr ars sau spirt medicinal cu pastă de dinți (în închisori)"; în diverse reportaje, descrierile variază - "băutură amețitoare făcută din apă, zahăr și medicamente", "matrafoxul, băutura pușcăriașului sărac - un amestec de parfum, zahăr și pasta de dinți" (Adevărul, 18.04.2001); "Băutura omului sărac, fabricată la repezeală din materiale
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
băutură improvizată: alcool cu zahăr ars sau spirt medicinal cu pastă de dinți (în închisori)"; în diverse reportaje, descrierile variază - "băutură amețitoare făcută din apă, zahăr și medicamente", "matrafoxul, băutura pușcăriașului sărac - un amestec de parfum, zahăr și pasta de dinți" (Adevărul, 18.04.2001); "Băutura omului sărac, fabricată la repezeală din materiale disponibile. De exemplu alcool etilic, zahăr ars, și chimion. În pușcării se face din parfum, zahăr și pastă de dinți" (123urban.ro) etc. De fapt, termenul se poate
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
un amestec de parfum, zahăr și pasta de dinți" (Adevărul, 18.04.2001); "Băutura omului sărac, fabricată la repezeală din materiale disponibile. De exemplu alcool etilic, zahăr ars, și chimion. În pușcării se face din parfum, zahăr și pastă de dinți" (123urban.ro) etc. De fapt, termenul se poate folosi pentru foarte multe combinații profund neatractive și în genere pentru orice băutură alcoolică proastă. Interesant e că matrafox mai apare cu un sens doar în aparență diferit: nu desemnează numai băutura
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
blocurilor aflate în construcție înțepeniseră, ca niște cocostârci uriași, în pozițiile în care fuseseră lăsate de macaragiii plecați la revoluție și pe urmă la grevă. Strungurile cu programare numerică rămăseseră să ruginească așa cum fuseseră lăsate, cu bucățile de metal în dinți, de strungarii care uitaseră să se mai întoarcă la locul de muncă. Trenurile halucinau pe șine la bunăvoința mecanicilor de locomotivă, sătui de-atâta disciplină feroviară (...). Alergând dintr-o piață în alta, mitingiștii nici nu mai aveau timp să treacă
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
un scriitor român. Amintesc, în acest sens, vânătoarea de oameni din convoaiele mânate spre lagărele transnistrene ale morții, povestită de domnul Guță: "La un moment dat, îi surprinsesem pe doi dintre ei cu privirile ațintite asupra mea. Unul rânjea cu dinții lui știrbi, înnegriți de tutun. Altul râdea cu dinți de-mprumut, din tinichea ruginită și, pe alocuri, spartă. Sila mi se transformase în groază. Fruntea mi se umpluse cu stropi înghețați de sudoare. Dacă le plăcuse bluzonul meu? Așa murdar
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
oameni din convoaiele mânate spre lagărele transnistrene ale morții, povestită de domnul Guță: "La un moment dat, îi surprinsesem pe doi dintre ei cu privirile ațintite asupra mea. Unul rânjea cu dinții lui știrbi, înnegriți de tutun. Altul râdea cu dinți de-mprumut, din tinichea ruginită și, pe alocuri, spartă. Sila mi se transformase în groază. Fruntea mi se umpluse cu stropi înghețați de sudoare. Dacă le plăcuse bluzonul meu? Așa murdar și terfelit cum era! Așa pătat cu vopsea de
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
cea mai bună. Ne referim la Poeme de pe malul stâng (Editura Aius, Craiova, 2007, 120 p.) de Ioana Dinulescu. Chiar din primele trei versuri ale întâiului text ni se confirmă rezistența în postmodernitate a metaforei: "Lacrimi de sticlă mărunțită/între dinții discursului meu/despre Dumnezeu." Poeta pendulează între dialogul și corespondența cu cel Atotputernic, cu îngerul "gardian" Ion, și epica realistă ce developează climatul craiovean și domestic, cu petele de culoare aferente (dintre blocul 13 și 13 bis), trăită pe fundalul
Noile aventuri ale văduvei trandafirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8124_a_9449]
-
mai lasă să trăiești? / Nu există răspuns. / Vezi cum te degradezi de la o zi la alta, / cum fixația se face tot mai grăbit /.../ o senzație neplăcută de gîtuire / cînd liftul se oprește la etajul tău, /.../ pulsul care începe să scadă, /.../ dinții care se macină" (Contractul social e bun de la natură?). Mariana Marin folosește un registru spasmodic și mutilant al reprezentărilor corporale drept principala cale de figurare poetică a acestei agresiuni, semnalizînd transformarea autoscopiei într-o auto-disecție. Sensibilitatea Marianei Marin este una
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
și 17 pentru studenții din Republica Moldova. Cele mai multe locuri rămase libere sunt la facultățile Geografie: 410, dintre care 70 la buget, Științe Economice și Gestiunea Afacerilor - 634 locuri, dintre care 34 la buget, Științe Politice, Administrative și ale Comunicării - 461 locuri, dinte care 60 la buget, Matematică și Informatică - 439 dintre care 6 la buget. ADMITERE FACULTATE 2014. La Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, cele mai multe locuri libere la buget au rămas la Facultatea de Științe Economice -354. La Facultatea de
ADMITERE FACULTATE 2014. Mii de locuri în cele mai mari universităţi din ţară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81532_a_82857]
-
și 17 pentru studenții din Republica Moldova. Cele mai multe locuri rămase libere sunt la facultățile Geografie: 410, dintre care 70 la buget, Științe Economice și Gestiunea Afacerilor - 634 locuri, dintre care 34 la buget, Științe Politice, Administrative și ale Comunicării - 461 locuri, dinte care 60 la buget, Matematică și Informatică - 439 dintre care 6 la buget. ADMITERE FACULTATE 2014. La Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, cele mai multe locuri libere la buget au rămas la Facultatea de Științe Economice -354. La Facultatea de
ADMITERE FACULTATE 2014. Mii de locuri în cele mai mari universităţi din ţară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81531_a_82856]
-
jumătate a lămîii, pe care o prindea cu șervetul, să nu-și păteze mănușile. Mînca fără grabă și fără pîine. Bea două cupe de șampanie la friptură. Își aprindea o țigară grecească și uitîndu-se în gol se scobea discret între dinți. Unii de pe la celelalte mese îl știau din vedere. Îl salutau; le răspundea distant, ca să nu-și tragă vreunul scaunul lîngă el. Uneori rămînea în oraș, la hotelul Traian de lîngă gară, dar mai totdeauna lua un tren înapoi spre București
Ceasul de buzunar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8156_a_9481]