4,018 matches
-
a activității instructiv educative după opinia autorului M. Stoica, 1966. În conducerea desfășurări acestei activități instructiv-educative, profesorul exercită mai multe funcții: orientarea și planificarea activității instructiv-educative; proiectarea și desfășurarea metodică a situațiilor instructive (a lecțiilor și a altor situații instructiv-educative); dirijarea procesului de predare-învățare; reglarea procesului de învățământ pe bază de feedback; optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare și evaluare; evaluarea și autoevaluarea activității instructiveducative. Pentru optimizarea activității instructiv educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și mijloace
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
corelației: obiective conținut strategii didacticemetode de evaluare, folosirea mijloacelor moderne de învățământ și a metodelor activ-participative de descoperire și invenție, realizarea în lecții a principiilor didactice a legilor învățării sunt, de asemenea, importante căi de optimizare a proceselor de predare-învățare-evaluare. Dirijarea procesului de învățare-predare se realizează cu ajutorul metodelor de învățământ (verbale, intuitive, practice, reproductive, de căutare, inductive, deductive, de lucru independent. Pentru optimizarea activității instructiv-educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și mijloace, începând cu proiectarea didactică, raportate la
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
ce pot fi memorate și redate ad litteram, ci abilități pe care elevii trebuie să le deprindă și să și le dezvolte. Procedurile de învățare sunt denumite reciproce deoarece profesorul și elevii grupului preiau cu rândul rolul de conducere în dirijarea discuțiilor pentru achiziție și înțelegere a unei teme de studiu. Transferul de cunoștințe poate fi îmbunătățit prin conștientizarea rolului elevului de a-și monitoriza activ strategia de învățare, de a se autoevalua și de a-și estima pregătirea pentru testare
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
nesistematic. Dar condițiile care generează învățarea pot fi și organizate, create în mod special; în acest caz, învățarea va fi orientată rațional spre un scop determinat și este denumită instruire. Instruirea poate fi privită și ca proces de stimulare și dirijare a activității elevului, în scopul formării la acesta de cunoștințe, deprinderi și priceperi. Pentru înțelegerea și organizarea activității de instruire, psihologia pedagogică este de o excepțională importanță. Didactica științifică pornește de la o anume concepție psihologică a învățării, ceea ce o deosebește
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
cunoștințele anterior însușite. * Verificarea asistată de calculator (COMPUTER ASSISTED TESTING) incluzând programe capabile să testeze nivelul de pregătire al elevilor și să evalueze performanțele. 3.3.2. Instruirea programată administrată de calculator Această strategie didactică reprezintă un sistem specific de dirijare a activitații de cunoaștere a subiectului, de orientare a procesului achiziției de cunoștințe în conformitate cu o schemă dată. Această schemă, figura 2, se concretizează în următoarele etape succesive: stabilirea nivelului inițial al cunoștințelor subiectului; contactul prealabil al subiectului atât cu domeniul
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
determinarea nivelului calitativ curent al cunoștințelor și elaborarea deciziei în legătură cu direcțiile ulterioare ale instruirii. Etapele procesului însușirii cunoștințelor se caracterizează prin utilizarea unor metode specifice de instruire asistată, adoptându-se drept criterii gradul maxim de implicare a subiectului în procesul dirijării instruirii propriu-zise și obiectivul final al instruirii. Metodele IAC se clasifică conform figurii 3. În cazul programării activității de învățare SIAC determină în întregime acțiunile de comandă exercitate asupra subiectului. Indiferent de organizarea materialului de învățământ și de forma externă
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
1991 ce a avut ca scop Întărirea sistemului bancar În curs de formare și consolidare a avut un efect advers, afectând comportamentul agenților economici și Întârziind procesul efectiv de restructurare. Un alt aspect semnificativ pentru politica de creditare a fost dirijarea, În mare parte a resurselor pentru finanțarea deficitelor bugetului de stat ce atinseseră În anul 1991o valoare de 41,1 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB. Acest deficit a fost preluat În luna iulie de Casa de Economii și
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
frământă pe acesta. Liderul poate utiliza aceste afirmații ori expresii în cursul ascultării active ori când răspunde la problemele care apar în timpul discuției. Ele servesc să încurajeze subalternul ca partener activ în comunicarea interpersonală și să obțină informațiile necesare pentru dirijarea și controlul dialogului în sesiunea de consiliere. Afirmații reflexive Liderul parafrazează spusele interlocutorului ca să facă vizibile înțelesurile și simțămintele lui. Prin parafrazare, liderul arată că înțelege partenerul de dialog și că el încearcă să perceapă situația așa cum o vede acesta
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o vede acesta. Acest lucru ajută la prevenirea confuziei. Câteva formulări de acest fel sunt: * Aceasta este ce ați spus ... * Înțeleg ce simțiți ... În esență, ați spus că ... * Din punctul dumneavoastră de vedere ... * Cu alte cuvinte, ce spuneți ... * Credeți că... Dirijarea comunicării Pentru a încuraja interlocutorul să continue, să explice problema ori să spună ce simte în legătură cu ea, liderul folosește o serie de propoziții de felul următor: * Spuneți-mi ceva mai mult despre asta. * Cum este acest lucru? * Înțeleg. * Aș dori
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ședința din 4 martie 1914, C. Alessiu a combătut argumentele conservatorilor în favoarea marii proprietăți. „cine cultivă azi moșiile? Nu tot țăranul care le va cultiva mâine când va fi proprietar? Acum, conservatorii vor spune că va lipsi conducerea marelui proprietar, dirijarea proprietății va trece în mâinile țăranilor. Acest lucru se va putea compensa în scurt timp, printr-o instrucțiune, economică și agricolă la țărani.” „În plus, se va expropria doar o parte din proprietate. De pe partea care va rămâne în mâinile
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
încăpățînarea viitoarei Maria-Antoaneta, pînă și slăbiciunea viitorului rege Ludovic al XVI-lea, toți factorii marii drame au fost prevăzuți, au fost combinați, aranjați pentru a putea fi exploatați în mod sistematic, înlănțuirea faptelor ce vor duce la Revoluția franceză, la dirijarea acesteia pînă la izbîndă, totul este deja înscris într-un destin. Logica manipulării se vede înlocuită de accidentele imprevizibile ale istoriei. În taina complotului, un făptaș necunoscut va dispune de evenimente în funcție de un plan prestabilit, al cărui deznodămînt inevitabil îl
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
corectă a cunoștințelor, a trezi interesul elevilor, a doza gradul de dificultate a problemelor pentru a dezvolta cele mai bune strategii de rezolvare. Profesorul ca educator Se poate spune că este opusul profesorului atotștiutor, preocupat exclusiv de respectarea programei, de dirijarea și manipularea elevilor, de acordarea sancțiunilor negative, de inducerea unui comportament conformist. Educatorul este preocupat de crearea în clasă a unui climat de securitate, de încredere, de încurajarea succeselor individuale, de stimularea cooperării între elevi, de încurajarea inițiativei, ceea ce duce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a nu da înapoi în fața greutăților, priceperea de a realiza o evaluare corectă a performanțelor elevilor sunt tot atâtea calități care asigură eficiența muncii la catedră”(S. Iancu, 2000, p. 68) și care adăugăm noi, contribuie la construirea autonomiei elevului. Dirijarea permanentă a acțiunilor elevilor, nerecunoașterea de către profesor a propriilor imperfecțiuni, necunoașterea personalității elevilor, a nevoilor și intereselor lor sunt tot atâtea motive care inhibă autonomia acestora. Contrar temerilor exprimate de multe cadre didactice, autonomia elevului nu suprimă autoritatea profesorului. Dimpotrivă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
apoi despăturită. Apar forme cromatice noi, similare cu reprezentări vizuale deja cunoscute: fluturi, flori, gâze etc. 2 Forme obținute prin suflarea liberă sau printr-un tub în diferite sensuri, a unor pete de culoare fluidizată. 3 Forme spontane obținute prin dirijarea scurgerii aderente a unor pete de culoare flidizată schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensul dorit sau prin scurgerea liberă a unor pete de culoare. 4 Forme obținute prin stropirea forțată cu pensula sau alt instrument pe
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și motivate a elevilor; crearea unor situații de învățare adecvate prin care să se asigure condiții cât mai prielnice pentru învățarea anumitor cunoștințe și formarea unor deprinderi intelectuale și motorii încă din clasă; motivarea elevilor pentru activitatea de învățare și dirijare a învățării; îndrumarea elevilor către alte surse de informare (manuale, dicționare, auxiliare didactice etc.) și familiarizarea lor cu metodele de muncă intelectuală independentă. Formarea profesională a învățătorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
pentru fiecare elev.” (L. Glügé, 2002, p. 83) În realizarea demersului didactic, învățătorul conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune. În același timp, coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile elevilor
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
nemijlocit asupra personalității elevilor. Dacă în industrie, spre exemplu, rebuturile pot fi recondiționate și reintroduse în procesul tehnologic, în educație, consecințele unor erori sunt inadaptarea, delincvența, incompetența. Esența rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispune clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă. Viziunea integrativă asupra acestor roluri manageriale nu poate fi concepută în absența disponibilizării resurselor educaționale și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
În cercetarea noastră am încercat să relevăm și importanța aspectelor mai sus amintite asupra performanțelor școlare ale copilului. 2. Tehnicile de influență utilizate de către părinți pentru a-și atinge obiectivele educative au fost împărțite în patru dimensiuni: • Controlul, constînd în dirijarea conduitei copilului prin: obligarea lui în vederea implicării în activități considerate ca fiind dezirabile sau interzicerea activităților considerate ca fiind dăunătoare. Controlul e considerat ca fiind o tehnică exterioară, vizînd conformări imediate prin constrîngere (obligații și interdicții) și mai puțin modificarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a Învățării, Într o structură liniară sau ramificată: Principiul pașilor mici ce se referă la divizarea materiei În unități de conținut, care asigură elevului șansa reușitei și a continuității În activitatea de predare - Învățare - evaluare ; Principiul comportamentului activ ce vizează dirijarea efortului elevului În direcția selecționării, Înțelegerii și aplicării informației necesare pentru elaborarea unui răspuns corect; Principiul evaluării imediate al răspunsului ce Înseamnă Întărirea pozitivă sau negativă a comportamentului elevului În funcție de reușita sau nereușita În Îndeplinirea sarcinii de Învățare corespunzătoare fiecărui
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
-ul național sunt esențiale pentru menținerea unei societăți libere, Mill scria, "Obiecțiile aduse, cu bun temei, împotriva educației de stat nu se aplică ideii ca statul să impună obligativitatea educației, ci ideii că el ar trebui să ia asupra sa dirijarea acesteia (...) Învățământul de stat generalizat nu este altceva decât o născocire destinată să-i modeleze pe oameni după același calapod: (...) unul pe placul puterii predominante în cadrul cârmuirii, fie ea puterea unui monarh, a preoțimii, aristoctației ori a majorității celor ce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat în dirijarea corului din anul 1998, iar în dirijarea orchestrei din anul 2004. De asemenea, începând cu anul 1996 s-a implicat în lucrarea fanfarei. El a fost primul dirijor care a inițiat această lucrare în Cuvin. Biserica a susținut această inițiativă
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat în dirijarea corului din anul 1998, iar în dirijarea orchestrei din anul 2004. De asemenea, începând cu anul 1996 s-a implicat în lucrarea fanfarei. El a fost primul dirijor care a inițiat această lucrare în Cuvin. Biserica a susținut această inițiativă și a cumpărat instrumente de fanfară de la
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
percepute de actori dinspre proces spre rezultat, dinspre performanță spre competență, dinspre narativ spre noi scheme de evaluare a modurilor de învățare continuă, dinspre centralitatea stilurilor de predare spre conexiunea cu stilurile de învățare, conectate tipurilor de personalitate, dinspre natura dirijării spre calitatea standardelor de profesionalizare ș.a. Efecte noi de solicitare în învățare vom regăsi în sfera corespondențelor între tipul/forma de învățare și organizarea conținuturilor învățării (Twing, 1994), practicarea și valorizarea unor noi rute și rețele de învățare. Exemplificăm cu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și orientare, învățarea poate fi: dirijată și puternic orientată, semidirijată și independentă; explicită și implicită. • După tipul relației interindividuale, distingem între învățarea indusă, inter învățare și învățare reciprocă. • După acțiunea schemelor comportamentale utilizate, vom distinge între învățarea prin: coordonare, stocaj
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nesistematic. Dar condițiile care generează învățarea pot fi și organizate, create în mod special; în acest caz, învățarea va fi orientată rațional spre un scop determinat și este denumită instruire. Instruirea poate fi privită și ca proces de stimulare și dirijare a activității elevului, în scopul formării la acesta de cunoștințe, deprinderi și priceperi. Pentru înțelegerea și organizarea activității de instruire, psihologia pedagogică este de o excepțională importanță. Didactica științifică pornește de la o anume concepție psihologică a învățării, ceea ce o deosebește
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]