3,132 matches
-
în care „mirosul de gașcă al realității” (Veto!) devine supărător pentru sensibilitatea unui spirit prin excelență estet, de unde și permanenta stare de dezacord dintre eul poetic și cotidian. De dincolo de suflul underground al unor ironii caustice răzbate o stare de disconfort, „împlinind lumea sfidătoare a ignoranței” (Poem hieroglific), iar spiritul este dezgustat de „porcăria devenirii” (Spleen) și de „beția stridentă a lucrurilor comune” (Spleen). Treptat poetul se dezice de spectacolul cenușiu al realității, ignorată până la stadiul de simplu decor, în timp ce descripția
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
și cu recăderi frecvente. După ablația cateterului de DP, se recomandă, de regulă, lăsarea unui interval liber de minimum trei săptămâni până la implantarea unui nou cateter peritoneal, timp în care pacientul este tratat prin HD. 3. Complicații mecanice Durerea sau disconfortul abdominal apărute în timpul influxului se datorează distensiei bruște a peritoneului și apare mai frecvent la inițierea DP sau atunci când se crește volumul intraperitoneal. Pot fi favorizate de infuzia prea rapidă, de temperatura inadecvată, pH-ul acid ori de hipertonicitatea soluției
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
puțin HDL-colesterolul. Malnutriția proteică se întâlnește la circa 30-70 % dintre pacienții cu DP, având multiple cauze, generale, asociate uremiei sau DP per se. Din ultima categorie fac parte: Prezența cateterului și a lichidului de dializă în cavitatea peritoneală determină adesea disconfort abdominal, tulburări ale evacuării gastrice și ale motilității intestinale, ce afectează apetitul alimentar. Absorbția glucozei din dializat poate fi benefică la pacienții cu aport caloric alimentar redus, dar, pe de altă parte, poate favoriza reducerea ingestiei de proteine. Doza de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
balanței” a lui Fritz Heider (1958) ne oferă un exemplu de predictie exhaustivă a alternativelor funcționale. Ideea centrală a teoriei balanței este că în mulțimea de atitudini ale unei persoane trebuie să existe o concordanță. Lipsa de concordanță creează tensiune, disconfort psihologic. În aceste condiții, persoana se va orienta, cu necesitate, spre reinstaurarea echilibrului, a balanței interioare. Cerința funcțională a sistemului „persoană” este deci concordanța dintre propriile atitudini. Pornind de aici, teoria face următoarea predicție: în condiții de dezechilibru atitudinal, persoana
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelul cibernetic și cel decizional. Modelul cibernetic nu este cognitiv. El nu presupune o activitate de cunoaștere propriu-zisă în nici una dintre fazele sale. Problema nu este formulată, ci resimțită ca stare de tensiune, ca o lipsă, ca nevoie difuză, ca disconfort sau, dimpotrivă, ca relaxare a tensiunilor, ca satisfacție, plăcere, confort. În faza căutării de soluții alternative, o specie nu „meditează” asupra mutațiilor pe care le întruchipează membrii săi, întâmplător, după cum nici albina nu-și face un plan în ceea ce privește direcția de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care învăța la aceeași școală (copilul, lăsat singur în timp ce-și aștepta părinții, a traversat strada și a fost lovit de o mașină): sentiment de pericol în legătură cu copiii datorită întârzierii sale. - Atac de panică în prezența copiilor: stare de disconfort importantă la ideea că s-a manifestat astfel în fața copiilor. Alte probleme Nici una Tratamente anterioare - Paroxetine: 1 comprimat pe zi; tratament timp de patru zile, întrerupt în urmă cu o lună; asociere cu o trăire negativă. - Alprazolam: 0,25 mg
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea se gândește, din nou, la problemele sale. ”Sunt o povară pentru ceilalți, soțul meu va înceta să mă mai iubească”. Anxietate, intensitate: 8/8 In timpul nopții, pacienta se trezește cu un sentiment de angoasă, cu palpitații, cu un disconfort toracic, și cu dificultăți respiratorii. Voi muri în curând”. Anxietate, intensitate: 8/8 Intr-un magazin de mărime medie, pacienta face cumpărături împreună cu sora sa, în timp ce acesta era plin de lume. ”Imi voi pierde în curând controlul”. Informare și formare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rol, un comportament pasiv. După ce și-a plecat ochii, a privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale, cu o voce joasă, abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip de comportament le-a fost prezentat și care sunt caracteristicile verbale și non verbale ale acestuia. Apoi animatorul exprimă în cadrul jocului de rol
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu introducerea tulburării în DSM-III în anii 1980. In prezent, numeroase cercetări, atât clinice cât și fundamentale, sunt consacrate fobiei sociale, iar mijloacele terapeutice au evoluat considerabil. Definiții Anxietatea socială este un fenomen universal, care amintește de acel sentiment de disconfort și de aprehensiune pe care orice ființă umană poate să-l trăiască atunci când se simte supus privirii și/sau aprecierii unei alte persoane. Tracul sau timiditatea sunt expresii nepatologice ale acestui sentiment. Ca și în cazul tuturor tulburărilor emoționale, anxietatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă știe că va întâlni acolo câțiva prieteni care îl securizează, fobicul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vorbesc în fața a douăzeci de persoane, atunci această reacție poate fi înțeleasă de ceilalți ca fiind o manifestare a emotivității. Dar să roșesc pentru că mi se spune bună ziua și sunt privită puțin prea de aproape... Secvența care declanșează starea de disconfort este aproape întotdeauna aceeași: atenție fixată asupra sa, și un scurt moment de tăcere din partea interlocutorului. Emoțiile Pacienta este, într-un mod caracteristic, prinsă ca într-un clește între teamă și rușine. Inainte de a se expune oricărei situații sociale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este, într-un mod caracteristic, prinsă ca într-un clește între teamă și rușine. Inainte de a se expune oricărei situații sociale, chiar benignă, ei îi este frică, se simte încordată și neliniștită, de teamă să nu apară starea de disconfort și să nu roșească. In drum spre creșă sau spre școală, atunci când își însoțește copiii, ea speră întotdeauna să nu întâlnească pe nimeni, merge cu capul plecat pentru a nu întâlni nici o privire. Dacă situația este neobișnuită sau reprezintă o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la înălțimea situație, dacă nu există riscul de a roși, de a părea bizară. Sunt tristă, singură și încordată când sunt împreună cu ceilalți, niciodată nu mă simt bine în pielea mea. Cogniții Gânduri automate Cogniții pe tema vizibilității stării de disconfort: „Vor crede că sunt bizară. Bărbații se vor întreba dacă nu cumva sunt atrasă de ei. Si femeile se vor gândi la același lucru, și-și vor pune întrebarea dacă nu cumva este vorba despre o homosexualitate refulată”. „La vârsta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
am roșit în aceste situații”. (Imaginile apar în conștiința sa, odată cu emoțiile și senzațiile fizice de suferință). „Trebuie să reușeșc să nu roșesc și să par că mă simt bine”. In cadrul situațiilor sociale Concentrarea atenției asupra stării sale de disconfort și nu asupra situației în desfășurare. Focalizare asupra detaliilor negative sau generatoare de neliniște. Neglijarea aspectelor pozitive sau liniștitoare. Nu trebuie să roșesc, nu trebuie să roșesc”. „Ce-și spun ei în acest moment? Au văzut că nu mă simt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe situația: pacientul nu se mai vede decât ca un „purtător de simptome” și nu mai vede în ceilalți decât judecătorii implacabili sau disprețuitori. Alte informații obținute Comorbiditate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutul le încurajează, pe de altă parte. La sfârșitul terapiei individuale, starea Isabellei este în mod clar ameliorată atât clinic cât și conform chestionarelor. Ea poate ieși din casă nemachiată, poate privi și se lasă privită manifestând o stare de disconfort moderată și tolerabilă. In schimb, ea continuă să se simtă fragilă și îi este frică să nu roșească, chiar dacă observă că aceste manifestări apar mai rar: „Nu mă simt cu adevărat în siguranță”. Ii este frică că totul poate reîncepe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Da, roșesc adesea atunci când sunt stresată, mă deranjează lucrul acesta dar n-am ce să fac. Voi nu aveți niciodată astfel de manifestări de jenă în societate?”. Prima secvență (observată în tăcere de către ceilalți) nu permite o diminuare stabilă a disconfortului emoțional, care se situează încă între valorile 5 și 8 pe scara SUDs de 10 puncte. Cognițiile Isabellei se învârtesc în jurul înfățișării sale („Arăt probabil ca o proastă”) și a riscului de a roși („Simt că nu mai durează mult
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acordul său, să treacă la cea de a doua secvență (observațiile asupra înroșirii). Isabelle începe să roșească într-adevăr, iar valorile pe scara SUDs cresc la nivelul de 8-9 puncte timp de mai multe minute. Terapeutul îi cere să accepte disconfortul („OK, roșesc, asta este, este normal în această situație, nu încerc să lupt, să blochez, să ascund, învăț să accept această neplăcere și, mai ales, reușesc să suport această situație, să privesc pe ceilalți, să respir, nu mă eschivez nici
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
șoc emoțional se declanșează, trebuie să nu încerce să o împiedice ci să acționeze în pofida acesteia și acceptând-o: „Atunci când roșesc, suport manifestarea, situația, în loc să evit sau să mă întreb cum să evit”. Cea de a treia secvență implică un disconfort emoțional mai redus (de la 5 la 2) și permite, datorită unui număr mai mare de jocuri de rol, Isabellei să învețe să apeleze mai ușor la răspunsurile asertive atunci când primește observații în legătură cu faptul că roșește. Isabelle primește drept consemn să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite, datorită unui număr mai mare de jocuri de rol, Isabellei să învețe să apeleze mai ușor la răspunsurile asertive atunci când primește observații în legătură cu faptul că roșește. Isabelle primește drept consemn să fie atentă, în timpul săptămânii, la aceste manifestări de disconfort și să procedeze în același mod atunci când va începe să roșească. Cincisprezece zile mai târziu, ea povestește în cadrul grupului o întâmplare arătând astfel că a aplicat tehnica: ea a început să roșească atunci când s-a întâlnit cu un editor, dar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
felicitat este acela de a nu-și pleca privirea și de a se uita în jurul lui în vagon, după ce urările au luat sfârșit. Exercițiul durează un interval de timp necesar parcurgerii mai multor stații, până în momentul în care starea de disconfort s-a diminuat ajungând la o valoare de 50%. Grupul coboară apoi pe peron pentru a realiza debriefing-ul apoi reîncepe „să facă urări” unui alt membru al său. Isabelle execută acest exercițiu manifestând o oarecare neliniște. Un psiholog stagiar face
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
preocupările lor (citesc, vorbesc, somnolează) și nu mai acordă nici o atenție evenimentului. Ea însăși efectuează de patru ori exercițiul, în patru vagoane diferite. In timpul ultimei expuneri, ei îi face plăcere să înfrunte situația și constată că poate resimți un disconfort interior suportabil și unul exterior fără consecințe dăunătoare. Activitățile de menținere După ce activitatea grupului ia sfârșit, terapeutul împreună cu Isabelle rezervă trei ședințe pentru a planifica întreruperea tratamentului și ceea ce urmează în continuare. Discursul terapeutului se prezintă astfel: „Vă felicit, ați
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comentarii Isabelle a răspuns perfect terapiei prin TCC a fobiei sale sociale. La sfârșitul terapiei, ea și-a modificat în mod considerabil atitudinile relaționale și nu mai are un sentiment de insecuritate în cazul în care apare o amplificare a disconfortului sau un început de înroșire: ea știe să facă față acestor situații și acceptă ideea că starea sa de jenă poate fi observată fără ca acest lucru să aibă consecințe sociale grave asupra relației cu ceilalți sau părerii pe care o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evită mai multe consecințe negative în acest mod, acest lucru îi amplifică în același timp, în mod paradoxal, credințele eronate privind utilitatea neliniștilor. In pofida eficienței lor resimțite pe termen scurt, strategiile de evitare amplifică frecvența gândurilor incomode și agravează disconfortul asociat. De exemplu, întreruperea deliberată a unui gând generează un „efect de ricoșeu”. Comportamentele securizante Comportamentele securizante utilizate în scopul reducerii anxietății asociate stărilor lor de neliniște se prezintă, în general, sub forma unor precauții care se iau pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca fiind inacceptabilă posibilitatea, oricât de mică ar fi ea, ca un eveniment negativ oarecare să se producă. Viața cotidiană fiind plină de incertitudini, oamenii care prezintă un prag scăzut de toleranță la incertitudine sunt confruntați cu surse continue de disconfort. Chiar dacă probabilitatea în legătură cu o consecință viitoare este redusă („Copilul meu riscă să aibă un accident de avion”), ea rămâne posibilă, deci reține atenția persoanelor intolerante. Pacienții care suferă de o tulburare de anxietate generalizată, sau prezintă stări de neliniște excesive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]