1,695 matches
-
descendențele rizomatice ale Școlii din Paris arată că o istorie despre istoria elaborărilor în naratologia vizuală nu se limitează la simple analize diacronice, ci solicită tentative de stabilire a valorilor prin evaluări diferențiale critice și creative. O asemenea istorie are discontinuități și rupturi, este parțială și incompletă și nu oferă posibilități pentru stabilirea unui singur regim de adevăr despre ce s-a scris în aria de studiu a naratologiei vizuale. Această istorie discutabilă este numai una dintre multele istorii posibile, neorganizate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tratare și studiere a istoriei mi se pare mult mai eficientă și mult mai atractivă, dacă este să judec după interesul elevilor, care au astfel posibilitatea de a face comparații și conexiuni și de a urmări în mod liniar, fără discontinuități spațiale și temporale, evoluția diverselor civilizații de pe harta lumii. Cred, de altfel, că tocmai în aceasta constă esențialul, dezideratul major, arta noastră, a profesorilor de istorie: să facem din istorie o știință vie, o enciclopedie capabilă să redea elevilor și
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
inflamator și neinflamator. Cauzele pot fi multiple: afecțiuni cardiace (insuficiență cardiacă cronică), renale, disproteinemii, casexie (edeme neinflamatorii), alergice (Quinke), mixedemul (hipotiroidie), sindrom Milroy (edem cronic congenital al membrelor inferioare), etc. d. Sistemul osteo-articular; se vor decela deformații osoase (post-rahitism, fracturi), discontinuități ale reliefurilor osoase însoțite de cracmente, dureri intense 72 și impotență funcțională a segmentului afectat (fracturi); mobilitatea articulară va fi explorată prin mișcări pasive și active la nivelul diferitelor articulații. e. Sistemul muscular: se vor nota tonusul, dezvoltarea musculaturii, participarea
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
și artele utilitar decorative devin domenii de interes pentru școlarul mic. Creația este stimulată și promovată prin concursuri, prin vizitarea și organizarea de expoziții. Se observă cum compozițiile libere devin din ce în ce mai valoroase. R. P. Torrance observa în urma studiilor sale anumite discontinuități în dezvoltarea creativității. Astfel, aceasta începe a se dezvolta intens în jurul vârstei de 4-6 ani, dezvoltându-se apoi până în jurul vârstei de nouă ani, după care urmează o fază de platou, pentru a se intensifica din nou spre 12 ani
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de exerciții mentale, preluate și adaptate din timpul șederii sale în India. De ce India ? Pentru că se pare că aici există o mare 80 cantitate de informații asupra acestui delicat subiect ... Conștiința cuantică, funcționând după principiile mecanicii cuantice, implică existența unei discontinuități. Cu alte cuvinte, observatorul nu este tot timpul operațional, ci în mod discontinuu. Observatorul nu percepe tot timpul obiectul observat, ci există discontinuități în percepția acestuia. Stuart Hameroff descria în lucrarea sa „Evenimentele conștiinței ca selecții orchestrate spațiotemporale” faptul că
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cantitate de informații asupra acestui delicat subiect ... Conștiința cuantică, funcționând după principiile mecanicii cuantice, implică existența unei discontinuități. Cu alte cuvinte, observatorul nu este tot timpul operațional, ci în mod discontinuu. Observatorul nu percepe tot timpul obiectul observat, ci există discontinuități în percepția acestuia. Stuart Hameroff descria în lucrarea sa „Evenimentele conștiinței ca selecții orchestrate spațiotemporale” faptul că meditatorii budiști experimentați descriu ușoare discontinuități în modul de percepere a realității atunci când meditează (Tart, 1995Ă. Textele budiste descriu conștiința ca „o colecție
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
este tot timpul operațional, ci în mod discontinuu. Observatorul nu percepe tot timpul obiectul observat, ci există discontinuități în percepția acestuia. Stuart Hameroff descria în lucrarea sa „Evenimentele conștiinței ca selecții orchestrate spațiotemporale” faptul că meditatorii budiști experimentați descriu ușoare discontinuități în modul de percepere a realității atunci când meditează (Tart, 1995Ă. Textele budiste descriu conștiința ca „o colecție efemeră de fenomene mentale” cât și ca „momente distincte, trecătoare, neconectate între ele, care pier la fel de repede cum apar”. Alte scrieri budiste, cum
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
printr-un plus de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei și un minim de căldură iarna în timpul nopții, ca urmare a stagnării aerului rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
e nevoie de efortul vreunei depășiri: repaosul. Or, pe acesta îl are din capul locului, el îi este dat. Lenea se naște din respectul nemărginit față de identitatea noastră imobilă, față de limitele în care ne-a turnat natura și în care discontinuitatea actului încă nu a pătruns. Spiritul încă mai este aici aproape de inerția materiei, pe care o trăiește ca euforie a continuității și ca apologie a oricărui „înăuntru“. Și cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> . Instabilitatea respectivă are o com ponentă motrică și una mintală, în general, ea se exprimă printr-o discontinuitate a conduitei, prin mișcări parazite, fiind totdeauna dublată, pe plan psihologic, de o atenție labilă, o mare varietate si nestatornicie a intereselor, rapiditate în succesiunea ideilor și impulsul de a trece la acțiuni imediate, dar și de a le abandona
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
apărut o serie de clasificări ale acestor transformări Astfel o primă clasificare a fost făcută de Fischer, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice prezintă discontinuități ( cele care au căldură latentă). b) tranziții continue , cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice prezintă discontinuități ( cele care au căldură latentă). b) tranziții continue , cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
se presupune că sistemul este unicomponent adică, este format dintr-o substanță pură , atunci condițiile de echilibru a fazelor se rezumă astfel: - egalitatea potențialelor termodinamice în punctul de tranziție conform definișiei generale a unei tranziții de fază de speța I;discontinuități ale derivatelor parțiale ale acestor potențiale în punctul de tranziție. Regula fazelor dată de Gibbs precizează că într-un sistem unicomponent care se află la temperatură și presiune constantă există cel mult trei faze în echilibru termodinamic. Punctul în care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
o teorie în geologie de compensare a greutățiiă. O studiere detaliată arată că scoarța continentală poate fi subîmpărțită într-o scoarță rigidă de suprafață și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
apărut o serie de clasificări ale acestor transformări Astfel o primă clasificare a fost făcută de Fischer, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice prezintă discontinuități ( cele care au căldură latentă). b) tranziții continue , cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice prezintă discontinuități ( cele care au căldură latentă). b) tranziții continue , cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se presupune că sistemul este unicomponent adică, este format dintr-o substanță pură , atunci condițiile de echilibru a fazelor se rezumă astfel: - egalitatea potențialelor termodinamice în punctul de tranziție conform definișiei generale a unei tranziții de fază de speța I;discontinuități ale derivatelor parțiale ale acestor potențiale în punctul de tranziție. Regula fazelor dată de Gibbs precizează că într-un sistem unicomponent care se află la temperatură și presiune constantă există cel mult trei faze în echilibru termodinamic. Punctul în care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
o teorie în geologie de compensare a greutățiiă. O studiere detaliată arată că scoarța continentală poate fi subîmpărțită într-o scoarță rigidă de suprafață și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
natura, sunt construite firesc și concordant. Ferită de orgolii excesive, pictura aceasta crește în spiritul respectului față de datele imediate ale naturalului. În imaginile cu obiecte, fructe și flori, preferințele merg spre viața vegetală. Apar astfel uneori inconsecvente de tratare plastică, discontinuități, dar ni se pare că tocmai ele, ca efect ale voinței clar exprimate, prefigurează una din deschiderile pe care dl. ing. Dumitru Ștefănescu și le acordă în pictură. Este o deschidere ce-i poate îmbogăți în mod esențial pictura, mutându
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
capacității interne de acțiune și asupra desfășurării relațiilor externe. Autoreglarea ca formă optimă a funcționalității sistemului, acționează de-a lungul întregii sale evoluții. Aceasta este un proces foarte complex, care nu are totdeauna un caracter continuu. Momentele sau perioadele de discontinuitate caracterizează situațiile în care, din cauze interne sau externe, sistemul este obligat să decidă unele modificări. Astfel, se pot modifica dimensiunile unor funcții, se inversează unele etape, se renunță la altele, se însușesc comportamente noi etc. Discontinuitățile se produc începând
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sau perioadele de discontinuitate caracterizează situațiile în care, din cauze interne sau externe, sistemul este obligat să decidă unele modificări. Astfel, se pot modifica dimensiunile unor funcții, se inversează unele etape, se renunță la altele, se însușesc comportamente noi etc. Discontinuitățile se produc începând din momentul în care valorile anumitor elemente structurale sau/și funcționale devin critice. Aceste valori se numesc praguri. Varietatea lor este foarte mare, corespunzând complexității geosistemului. Se pot deosebi mai multe categorii: praguri de manifestare, ca temperatura
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
au o frecvență mult mai mare, degradările se pot instala mult mai repede iar redresarea imediată dorită este în realitate costisitoare, adesea lentă sau chiar imposibilă. Se consideră la fel de grave pentru echilibrul sistemic și stările evolutive în care, pe seama unor discontinuități naturale de mari proporții, a unor disfuncții interne sau prin cumularea acestora cu disfuncții din rețea, se creează probabilitatea, adică hazardul producerii unor situații grave. Dacă riscul, ca stare funcțională defavorabilă posibilă, poate fi prevăzut și chiar calculat înaintea producerii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
evoluție. Pe parcursul acesteia s-au produs o serie de modificări profunde, lente și treptate sau dimpotrivă, brutale, ale parametrilor structurali și funcționali. Acestea au determinat succesiunea unor perioade îndelungi de continuitate, separate prin episoade mai scurte dar extrem de dinamice, de discontinuitate și de instalare a unor forme de evoluție noi. În felul acesta poate fi înțeleasă și ambianța geosistemică actuală, care nu este decât o etapă a procesului evolutiv menționat. În evoluția complexă și îndelungată a geosistemului, unele fenomene de mare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]