2,835 matches
-
a migrației. Indivizii care iau decizia de a migra sunt În general mai bogați În capital uman, iar mișcarea lor migratorie este dinspre zonele sărace către cele dezvoltate. Aceasta afectează direct stocurile de capital uman la nivel comunitar, putând induce discrepanțe accentuate de la o colectivitate la alta În cadrul aceleași societăți sau Între societăți diferite. Astfel de inegalități au pe termen lung efecte În planul dezvoltării colectivităților sau societăților În cauză și pot conduce la segregări. Decizia de investire În capital uman
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
un indicator al dezvoltării, a diminuat posibilitatea unei selecții riguroase a viitorilor studenți. Aceasta a făcut ca Începând din 2000, dar foarte evident În 2001 și mai ales din 2002 oferta de Învățământ superior să fie mai mare decât cererea. Discrepanța dintre cererea și oferta de Învățământ superior se va accentua În următori ani datorită scăderii demografice. Admițând În Învățământul superior tineri indiferent de capacitățile și performanțele lor, În mod firesc media intelectuală a unei cohorte de studenți a scăzut, incluzând
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
o misiune importantă. Ea știe că trebuie să plătească pentru toți cei pe care-i iubește. Ca un țap ispășitor, ea a ales, cu un fel de eroism naiv, să sufere pentru toți. Nu e greu de sesizat, Însă, o discrepanță Între ceea ce Sylvia Plath simte și ceea ce exteriorizează. S-ar vrea deschisă spre lume, dar contactul cu necunoscutul o sperie și o obosește. Experiențele ei sunt pur mentale: străpungeri teoretice ale unei platoșe care o strivește sub greutatea ei. Iritabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe economie, pensia minimă de asigurări sociale etc.), fiind relevant, în primul rând, sub aspectul nivelului cheltuielilor pe care le presupune acoperirea acestuia. 5.5. Indicatori sintetici ai dezvoltării umane Complexitatea dezvoltării umane, multiplele diferențe care există între țări, regiuni, discrepanțele între nivelul de dezvoltare al acestora au determinat intensificarea preocupărilor specialiștilor în acest domeniu. Cuantificarea dezvoltării umane, mai ales din perspectiva dezvoltării durabile, se poate realiza atât prin utilizarea unui sistem de indicatori punctuali sau sectoriali, orientați pe diverse probleme
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
câteva mostre de trecut activ, capabil să alimenteze încă partizanate și polemici, să înfrunte mutații politice și instituționale de proporții. Mai precis, vom analiza discursuri formative structurate în acord cu marile categorii ale narațiunii istorice eroul, evenimentul, epoca. În ciuda aparentei discrepanțe dintre ele, subiectele propuse au în comun faptul că, după 1989, au fost relansate ca simboluri identitare. Ne referim, deopotrivă, la repere aparent imuabile ale reprezentărilor istorice naționale, precum domnitorul Ștefan cel Mare (figură definitorie a panteonului școlar) ori la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
negăsit în textele "canonice" mai vechi sau mai noi. În astfel de evocări, regimul se redefinește subtil și sinuos, prin ochii adultului de azi, nu ai copilului de odinioară. Sunt rememorări neprogramate, foarte credibile tocmai prin detaliile de ordin privat. Discrepanța între experiența directă și discursul impus s-a dovedit a fi atât de mare, încât principalele denominări livrești ale epocii "comunism", "socialism", "dictatură", "cultul personalității", "totalitarism" etc. au fost aproape complet ignorate în aceste povestiri. În afara interviurilor 124, am păstrat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
et formation de la conscience historique..., p. 34). 63 Alain Choppin, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992, p. 120. 64 Ibidem, p. 164. 65 Ibidem, p. 167. Astăzi nu se mai poate vorbi despre o atât de mare discrepanță între paginile manualului și realitatea în care trăiesc utilizatorii săi. "Efectul de manual", cauzat de livrescul adesea absurd al cărților școlare denunțat încă de Rabelais și J.J. Rousseau (Ibidem, pp. 110-111) s-a diminuat serios spre sfârșitul secolului XX. 66
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, p. 166). 34 Djoro Tzvetkov, op. cit. p. 118. 35 Ibidem. 36 Ibidem, pp. 118-119. Percepția categoric negativă asupra acestei elite pare, la rândul său, accentuată retroactiv de noile și mult mai gravele discrepanțe din societatea postcomunistă, capabile să acutizeze o invidie socială preexistentă. 37 În cuvintele autorului, "s-au adoptat o serie de legi noi care au asigurat accesul la "educația de masă". La sfârșitul anilor '50, numărul analfabeților era nesemnificativ, acestea fiind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Jauss se arată mai preocupat de stabilirea granițelor acestui tip de scriitură imitativă decât de trasarea precisă a unui teritoriu exact, ceea ce-l apropie, conceptual, de modelul mimetic al Antichității. "O parodie sau un travesti pot să se servească de discrepanțele dintre "superior" și "inferior", atât pe plan formal, cât și conținutistic, pentru a-și submina obiectul îndeobște un text de autoritate (s.n.) prin imitație implicit critică, sau pentru a-l supralicita prin "imitația ridicată la rang artistic superior de versiune
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și să primesc favoruri așa cum primesc ei"". Subiectul se apropie și de fantasticul animalier (metamorfozarea în măgar vizând, desigur, și romanul lui Apuleius), dar și de fabulă, prin intenția moralizatoare și maniera ironică de a aborda realitatea. Parodia rezultă din discrepanța sesizabilă între personajele dezinvolte, posesoare ale unui limbaj mai puțin cultivat, și limba pe care ele o folosesc, latina, dar o latină forțată să se "mlădieze" pe un subiect "mai puțin nobil". Stilul nobil, grav, care ar trebui să ne
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
falii care se adâncește între perspectiva naratorului, cel care aparține unei lumi metatextuale de gradul al treilea, și perspectiva personajului Don Quijote, cavalerul rătăcitor și "rătăcit". "Lumii de gradul întâi a Spaniei renascentiste", detaliază Mariana Neț în subcapitolul "Parodia rezultat al discrepanței perspectivelor" din volumul O poetică a atmosferei: "Don Quijote îi aplică structuratorii romanelor cavalerești, deci ai unei lumi de gradul al doilea, aflată în competența sa culturală, căreia personajul (asumă că) îi aparține explicit și care, ca urmare a acestui act
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să descopere și care sunt operele de la care a pornit sau măcar să precizeze dacă parodia ridiculizează categoria epicului romanesc în întregime. "Parodia cere însă obligatoriu (s.n.) ca cele două planuri să nu se suprapună, ca între ele să fie o discrepanță. (...) În cazul stilizării nu există această discrepanță, dimpotrivă ambele planuri cel ce stilizează și cel stilizat ce transpare în el se află în concordanță unul cu celălalt", mai scrie parcimonios Tînianov. Cum textul parodic urmuzian presupune asumarea sa de către cititor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care a pornit sau măcar să precizeze dacă parodia ridiculizează categoria epicului romanesc în întregime. "Parodia cere însă obligatoriu (s.n.) ca cele două planuri să nu se suprapună, ca între ele să fie o discrepanță. (...) În cazul stilizării nu există această discrepanță, dimpotrivă ambele planuri cel ce stilizează și cel stilizat ce transpare în el se află în concordanță unul cu celălalt", mai scrie parcimonios Tînianov. Cum textul parodic urmuzian presupune asumarea sa de către cititor prin raportarea la textul parodiat, recunoașterea are
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe anumite probleme centrale ale acestei practici, ca aspect de metodologie. Verificăm astfel și un alt model, comparabil parțial, în acest sens (Riegle, f.a.), care pune accent, în conturarea unei astfel de paradigme, pe: ► Recunoașterea și perceperea oportunității, sesizarea de discrepanțe, a unor condiții favorabile sau nu, de situații conflictuale conturate tot mai evident în practică într-o anume dimensiune a realizării educației, după paradigme care trebuie schimbate și care cer a altă soluționare mai eficientă și eficace. Delimitarea, definirea acestei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a pragului, părerile sunt împărțite: a) Prepararea fără prag (Ene, Prelipceanu) Argumente: -materialul permite realizarea de margini subțiri, care se pot finisa și lustrui, ceea ce la ceramică nu este posibil; -dacă se face prag, contracția dăunează adaptării corecte la prag, discrepanța dento-protetică fiind de 200-300 microni (maxim admis: 100 microni); -se poate realiza un prag excavat vestibular, din motive fizionomice (grosime). b) Prepararea cu prag (Gall, Găucan, Rîndașu) Argumente: -numai grosimea de 1 mm îndeplinește cerințele estetice; -numai grosimea de 1
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la modelul acreditat de poetica realismului psihologic și social, de care Lovinescu însuși se prevala pentru a indica literaturii noastre direcția bună, orientând-o de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la romantismul minor al sămănătorismului la modernitate. Cum se explică, atunci, discrepanța dintre principiile criticii lovinesciene și practica literară stricto sensu? Dar oare e vorba cu adevărat despre o discrepanță? Refuzând pactul mimetic, literatura lui Lovinescu rămâne obligatoriu îndatorată sămănătorismului și ratează "obiectivitatea"? Nu cumva "romanțarea" lovinesciană e o metodă mai subtilă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literaturii noastre direcția bună, orientând-o de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la romantismul minor al sămănătorismului la modernitate. Cum se explică, atunci, discrepanța dintre principiile criticii lovinesciene și practica literară stricto sensu? Dar oare e vorba cu adevărat despre o discrepanță? Refuzând pactul mimetic, literatura lui Lovinescu rămâne obligatoriu îndatorată sămănătorismului și ratează "obiectivitatea"? Nu cumva "romanțarea" lovinesciană e o metodă mai subtilă și mai modernă de "obiectivare", ce reclamă depășirea practicilor obișnuite ale mimesis-ului? Răspunsul cred că l-am dat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
corul ciulinilor de la Brăhășoaia care intonează marțial: „Mulțumim din inimă copoșilor...” Vise de doi bani Pe zi ce trece mi se face tot mai scârbă de ceea ce se întâmplă în țara aceasta parcă bătută de Dumnezeu. Există atâta discrepanță între realitatea crudă ce te lovește în față la tot pasul și elucubrațiile politicienilor pe de o parte și presa pe de altă parte încât îți vine să-ți iei câmpii sau să începi să urli și tu în rând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
activitățile online ale unei astfel de comunități virtuale (τ=0,206 p<0,05). Acești subiecți prezintă, probabil, un nivel mai scăzut al atașamentului față de comunitatea locală, în timp ce păstrează convingerile religioase care stau la baza ei, considerând că există o discrepanță între crezuri, doctrine și manifestările comportamentale ale membrilor. Ei sunt în continuă căutare a unor comunități care să corespundă așteptărilor lor cu privire la o conduită pe care o consideră în conformitate cu valorile spirituale inițiale. Ideea reîntoarcerii la valorile primare (apostolice, în cazul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
utilizarea unei terminologii specifice minime în limbi străine; (3) Relaționarea elementelor semnificative din matematică, știință și tehnologie cu sistemele componente ale mediului ca întreg (cu sisteme naturale, umane și integrate) și problematica fundamentală a lumii contemporane (resurse, economie, probleme geopolitice, discrepanțe teritoriale în dezvoltare). (4) Dobândirea unor deprinderi și abilități intelectuale (metode generale de învățare) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată; (5) Dobândirea unor deprinderi (abilități) și metode generale de învățare și utilizarea unei metodologii de investigare a elementelor, fenomenelor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
drepturilor omului pentru 1986. Acolo se arăta că în România nu sînt tolerate și alte orientări politice decît cea a guvernului. Criticile la adresa regimului și a politicii lui erau "înăbușite de către omniprezentul Departament al Securității Statului". În privința drepturilor omului, existau discrepanțe majore între "standardele general acceptate" și practicile din România. În raport se arăta că deși în România religia este activă și are o răspîndire largă, guvernul impunea adeseori restricții cultelor religioase nerecunoscute oficial și în special sectelor evanghelice. Membrii acestor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abia încearcă să planteze semințele. Din acest punct de vedere, se poate afirma că abia artele poetice care au urmat textului lui Boileau s-au subsumat pe deplin unui caracter normativ. Majoritatea acestora nu au rodit însă datorită unei duble discrepanțe atât dintre spiritul clasic și spiritul diverselor națiuni la care s-a încercat acomodarea acestuia, cât și dintre spiritul clasic și spiritul veacului, care începuse deja rotirea lentă, dar sigură, către alte orizonturi. În ceea ce privește ultimul aspect, începuturile secolului al XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
propriile înclinații în favoarea nevoilor colective, generale ale literaturii. În acest mod, se poate explica tensiunea care se creează între scrierile cu caracter teoretic ce reiau într-un număr covârșitor principiile clasice și operele literare în care domină influențele romantice. Această discrepanță paradoxală nu poate fi explicată doar prin faptul că teoria e, de obicei, în întârziere față de creație sau că poezia "nu creează după canoane teoretice"202, acestea fiind deduse ulterior din viața artei, ci și prin încercarea de a sistematiza
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ca majoritatea pașoptiștilor, Asachi are intuiția valorii, care este asociată cu fenomenul clasic și reprezentanții acestuia, dar are, totodată, și intuiția necesității afirmării spiritului național în contextul istoric al secolului al XIX-lea. Această dualitate a dus, probabil, și la discrepanța oarecum paradoxală între caracterul progresist al acțiunilor sale în domeniul învățământului și atitudinea cu totul refractară față de activitatea revoluționară de la 1848 sau față de Unirea Principatelor. Fire profund clasică, Asachi nu a putut fi adeptul zbuciumului pașoptist, care contrasta puternic cu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
XX-lea, ca fiind "localuri infecte, mizerabile expresii ale degradării sociale". Nu s-a scris până în prezent despre acest aspect privitor la dezvoltarea psihiatriei românești. Ne oprim, de aceea, ceva mai pe larg. Este necesar să observăm, în această direcție, discrepanța care exista între legislația cu privire la alienați și practica propriu-zisă. O incursiune în istoria dreptului românesc ne-o confirmă 76. Chiar în secolul al XIX-lea, judecata decurgea încă empiric. Iată cum descrie instituția judecătoriei și judecata în sine O. Stănciulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]