4,704 matches
-
mai inteligent! Doar era în timpul serviciului!". El dovedește că nu poate să înțeleagă și să aprecieze, în simplitatea întrebării doctoriței Donțova, căldura umană cu care ea se apropie de Dioma. Confruntările directe dintre Rusanov și Kostoglotov duc la interferența zonelor discursive ale celor două personaje, cu precizarea că zona lui Rusanov se extinde prin replici directe care sunt continuate în discursul interior. În acest spațiu reprezentat de discursul interior se refugiază Rusanov din fața a ceea ce el numește "grosolănia" sau "proasta creștere
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
independență sau libertate a conștiinței, acest gen de calități nefiind de găsit la Rusanov; acesta abandonează mereu disputa, din lașitate, consolându-se cu gândul că va ajunge să-l "verifice" pe suspectul Kostoglotov. Spre deosebire de Rusanov, Efrem Podduev are o zonă discursivă formată în majoritate din replici directe, adresate celorlalți fără menajamente, fapt ce vorbește despre firea frustă a personajului, care nu are nimic de ascuns. Totuși, într-o discuție foarte importantă, cum este cea cu medicul său, chirurgul Evghenia Ustinovna, discursul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cea cu medicul său, chirurgul Evghenia Ustinovna, discursul direct nu poate acoperi complexitatea trăirilor acestui personaj, aflat la limita dintre viață și moarte. Este vorba despre ultima lor discuție care merită reținută pentru ilustrarea modului în care se întrepătrund zonele discursive. Ea este importantă, de asemenea, pentru a arăta raportul dintre ceea ce se spune, ceea ce nu se spune și ceea ce se așteaptă drept replică. În dialogul dintre cele două personaje, replicile directe sunt puține și scurte. Ele sunt completate de semnale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dar această replică de răspuns concisă nu comunică tot adevărul, pentru că, în cazul relației medic-pacient, oricum nu se spune niciodată tot adevărul. Așadar, această replică directă se cere continuată și, în acest caz, plasată între paranteze, procedeu prin care zona discursivă a personajului se extinde inevitabil: (Cum să-ți explic eu ție, nefericitule, că nu-i același lucru cancerul la limbă și cancerul buzei inferioare? Extirpezi ganglionii de sub maxilar și, deodată, te pomenești că sunt atinse căile limfatice din profunzime. Acestea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
această renunțare este echivalentă cu diagnosticul cel mai grav: "...la rândul ei, se gândea și ea: la ce bun? La ce bun, dacă bisturiul nu reușește s-ajungă din urmă metastazele?"400. În discuția prezentată, aflăm verdictul medical datorită interferențelor discursive. În schimb, în discuția ulterioară, dintre aceeași Evghenia Ustinovna și un alt pacient, Proșka, nu mai avem acces la "secretele" personajelor, iar sentința în cazul acestui bolnav se va pronunța prin intermediul biletului de ieșire, de neînțeles pentru majoritatea bolnavilor: "tumor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
singur, ar fi trebuit să i-l ducă ea. Ce mai, să trăiești fără picior aia nu mai era viață. Viața-i dată pentru fericire 401. Oleg Kostoglotov, ca și alte personaje din Pavilionul canceroșilor, este înconjurat de o zonă discursivă caracterizată de prezența unor numeroase și variate construcții hibride, care presupun stabilirea unor relații dialogice, așa cum am observat în secțiunile anterioare. Dacă în cazul discuțiilor cu Rusanov discursul lui Kostoglotov este limitat la intervenții directe, în dialogul cu Vera Gangart
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prezența unor numeroase și variate construcții hibride, care presupun stabilirea unor relații dialogice, așa cum am observat în secțiunile anterioare. Dacă în cazul discuțiilor cu Rusanov discursul lui Kostoglotov este limitat la intervenții directe, în dialogul cu Vera Gangart, zona lui discursivă se extinde mult, ca semn al implicării sufletești. Se pot cita, în acest sens, fragmente de discurs interior, izolate de alte tipuri de discurs din discuția lui Kostoglotov cu Vega. Acest dialog vine după o perioadă în care ei nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o s-o ierte, iar apoi, cândva, o să clarifice totul.) Dragă, îi era oricum dragă. Numai că ce voia el, de fapt? Condamnat pe viață, ce mai voia, oare?...402 Deși nu este personaj de roman, Ivan Denisovici are o zonă discursivă cu raza destul de mare, deoarece în mediul lagărului multe replici nu pot fi rostite. Deținuții nu se pot adresa gardienilor cu o replică precum cea din fragmentul următor, astfel încât celor dintâi nu le rămâne decât discursul interior: Nu lăsați locuri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lua-te-ar dracu', de ce-i fi lătrând de pomană? Nu vezi că le strângem noi și fără comanda ta!403. Un alt personaj-deținut, Gleb Nerjin din romanul Primul cerc, se află într-o situație asemănătoare, în care zona sa discursivă se extinde mult din cauză că personajul nu își permite să spună direct ce gândește. Așa se întâmplă în discuția cu Iakonov: Eu, desigur, prețuiesc foarte mult meritele dumneavoastră personale în știința articulației... Își bate joc!) Păcat că monografia dumneavoastră originală a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
paranteze fragmente de discurs interior ce aparține Nadiei. Ea îi dăduse lui Șceagov dovezi de atenție și de interes, dar, pentru a scăpa de sentimentul de vinovăție, elaborase, pentru ea însăși, justificări ale fiecărei acțiuni. Se produce, astfel, interferența zonelor discursive ale celor două personaje, Șceagov și Nadia. Acest fapt este realizat de scriitor într-un mod desăvârșit: deși elementele de discurs ale personajelor respective nu sunt replici exprimate, ele se "își răspund", formând parcă un dialog coerent, în care Nadia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
motive, credințe și scopuri care explică istoria. Hayden White, unul dintre cei mai influenți narativiști ai filosofiei contemporane, formuleză o teorie a narativității cu referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare. La nivel discursiv media pot genera diferite moduri de prezentare a narațiunii care presupun strategii diferite de interpretare din . partea audienței ca în cazul benzilor desenate unde narațiunea, deși segmentată în imagini cu temporalitate distinctă, constituie totuși o imagine care pare să evolueze
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru a putea fi integrate în text pentru că dacă axa verticală ar fi un corespondent a tot ce ar putea spune naratorul despre subiect, ar trebui să fie infinită. Devierile liniilor de la axa orizontală sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă limitele. În acest loc se poate observa și o slăbiciune, dar și o speranță de autoritate, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cuvintele își descoperă limitele. În acest loc se poate observa și o slăbiciune, dar și o speranță de autoritate, de hegemonie din partea discursului, mai ales când acesta își propune să clasifice artele în termenii ierarhizării care subordonează artele vizuale, artelor discursive sau muzicale. Pe de altă parte, se poate face referire la experiența pe care omul, ca ființă vorbitoare, o trăiește în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai autoritare, devin chiar locuri ale cuvântului mai puternice decât cuvântul, pentru că sunt mute și pentru că poartă cu ele o virtualitate discursivă infinit mai autoritară decât a discursului verbal. Cea mai puternică forță logocentrică, așa cum spune Derrida, stă tocmai în această muțenie a operelor de artă și eliberarea de autoritatea cuvântului stă tocmai în discursul care relativizează lucrurile, în acel discurs care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare genealogică printr-o oarecare abatere de la structurile discursive, considerate uneori, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
motive, credințe și scopuri care explică istoria. Hayden White, unul dintre cei mai influenți narativiști ai filosofiei contemporane, formuleză o teorie a narativității cu referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare. La nivel discursiv media pot genera diferite moduri de prezentare a narațiunii care presupun strategii diferite de interpretare din . partea audienței ca în cazul benzilor desenate unde narațiunea, deși segmentată în imagini cu temporalitate distinctă, constituie totuși o imagine care pare să evolueze
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]