2,302 matches
-
acestuia. Analiza detaliată a rezultatelor la astfel de teste indică de asemenea posibile ținte ale obiectivelor educaționale concrete. Evident că astfel de măsurători nu trebuie absolutizate. Testele înseși nu sunt decât reflectarea unor selecții tematice și procedurale ce pot fi discutabile. Faptul că acestea sunt operate în comitete internaționale, care încearcă să armonizeze diferențele dintre sistemele de învățământ și dintre programele naționale, nu face decât să depună mărturie despre globalizare. După ce a afectat cultura și piața muncii, era de așteptat ca
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poată fi utilizate în practică este evidentă. Recomandările care se fac sunt vagi, generale și dificil de operaționalizat. Dacă ar putea fi totuși operaționalizate, procesul ar fi atât de laborios și costisitor în ceea ce privește timpul și banii, încât efectele ar fi discutabile. La aceste dificultăți se adaugă demonstrațiile făcute de diferiți teoreticieni, prin care se arată că eforturile de generare a unor algoritmi sau a unui instrumentar oarecare sunt sortite eșecului datorită chiar specificului domeniului. Argumentele acestor demonstrații nu trebuie ignorate, pentru că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că ponderea cheltuielilor pentru consumul alimentar este în creștere, iar pe de altă parte, studii sociologice sugerează o creștere continuă a sumelor alocate de populație pentru îmbunătățirea sănătății, în special pentru prevenirea stărilor de boală. Acest fapt, corelat cu calitatea discutabilă a sistemului de distribuție a apei potabile în marile orașe, ar avantaja consumul apelor minerale. O cercetare de piață arată că există o creștere a interesului pentru produsele naturale, între care apa minerală, marcată de mărirea ponderii acestora în coșul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și în cazul mediului înconjurător general, definirea mediului înconjurător concurențial este relativ dificilă. Dacă se trece de formularea laconică utilizată în manualele de management general și se încearcă o conceptualizare în măsură să fundamenteze aprecieri lipsite de echivoc, definițiile devin discutabile. De fapt, în multe cazuri practice, aceste definiții se dovedesc discutabile pentru că generează probleme, în loc să le rezolve. Dificultatea este firească, dacă se acceptă faptul că discuția despre mediul concurențial implică o discuție despre conceptele de piață sau de industrie, ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
relativ dificilă. Dacă se trece de formularea laconică utilizată în manualele de management general și se încearcă o conceptualizare în măsură să fundamenteze aprecieri lipsite de echivoc, definițiile devin discutabile. De fapt, în multe cazuri practice, aceste definiții se dovedesc discutabile pentru că generează probleme, în loc să le rezolve. Dificultatea este firească, dacă se acceptă faptul că discuția despre mediul concurențial implică o discuție despre conceptele de piață sau de industrie, ca loc de manifestare a competiției. Deja binomul piață-industrie este de natură
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în utilizarea matricelor de portofoliu. În spatele acestor matrice se ascund concepte care trebuie cunoscute în profunzime, inclusiv din punctul de vedere al limitelor conceptuale. O analiză a acestor instrumente arată că utilizarea este deosebit de dificilă și problematică, iar rezultatele sunt discutabile pentru numeroase familii de cazuri ale organizațiilor gestionate, de unde necesitatea unei prudențe în realizarea oricărei construcții decizionale bazate pe acestea. Conceptele proxime specifice managementului strategic asociate acestor tehnici sunt afacerea, unitatea strategică de afaceri, segmentarea strategică și industria (vezi capitolul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și, în special, limitări ale acesteia. Fiecare manual care menționează matricea face și o listă de observații privind limitările sale. Câteva dintre cele mai comune ar fi (Wheelen și Hunger, 2006): • caroiajul este prea simplist; • legătura segment de piață-profitabilitate este discutabilă; • segmentul de piață și rata de creștere a pieței nu sunt singurele elemente care să definească poziția competițională, respectiv atractivitatea industriei; • raportarea la concurentul principal duce la ignorarea concurenților mici cu creșteri puternice, care „vin din spate”. Dar mai există
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
transforma, elimină!” - sugerează stilul transformărilor organizaționale asociate. De la un concept interesant, ambalat într-o formă șocantă, s-a trecut la o adevărată manie, manifestată, în special, în utilizarea abuzivă a etichetei. Rezultatele noii creații a managementului american par a fi discutabile, Wheleen și Hunger (2006) menționând atât studii care confirmă, cât și studii care infirmă încrederea acordată. Ambele abordări au legături indirecte cu încercarea firmelor de a obține o focalizare mai clară pe competențele lor distinctive. Acest lucru înseamnă o concentrare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sovietice. Perioada dintre anii 1950 și 1990 e marcată de desfășurarea activității în conformitate cu un plan economic centralizat de dezvoltare a țării, într-o viziune total diferită de ceea ce este economia de piață. În consecință, rezultatele economice ale acestei perioade sunt discutabile, dat fiind faptul că prețurile erau administrate de stat, iar resursele firmei erau gestionate, practic, din afara ei. În mod evident, tendința tuturor indicatorilor era una pozitivă, de reclamă. Deși existau, mai ales spre sfârșitul perioadei, câțiva indicatori care nu se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
privatizare este redusă, dar fără privatizare probabilitatea e, practic, nulă. În fond, deși există încă numeroase firme de stat în zona Brașovului, restrângerile de personal au fost chiar mai drastice decât în cazul Electropreciziei. Acestea fiind mult întârziate și concepute discutabil, au diminuat considerabil șansa de redresare reală a firmelor și posibilitatea de reinserție în activitate a unui număr mare de disponibilizați. I.5. Produsele - prezent și perspectivetc "I.5. Produsele - prezent și perspective" Până în 1990, istoria Electropreciziei a fost marcată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
utilizarea extensivă a resurselor naturale, la utilizarea intensivă a resurselor cunoașterii. 3.1.4. Concluzie Dacă pentru Lisabona 2000 important era anul de pornire la un drum lung și sinuos, cu multe realizări politice și administrative, dar cu performanțe economice discutabile, iată că noua strategie, Europa 2020, vine și formulează clar orizontul de timp, dând astfel un contur pragmatic și realist unei dezvoltări care se dorește a fi eficientă. Stabilirea obiectivelor după regula SMART reprezintă nu numai o lecție fundamentală de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Cel mai simplu și poate comod răspuns ar fi: ambele, dar acesta ar păcătui prin naivitate, pentru că Republica este mult mai mult decât atât. Republica are ca teme etica, politica, literatura, arta, metafizica, educația și multe altele și, deși este discutabil dacă se poate susține o îmbinare perfectă a mai multor sau chiar a tuturor domeniilor, totuși este clar că Platon a intenționat desfășurarea structurii unui argument total. Dialogul propune un model rațional al Omului, dar și unul al Statului, al
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
om în flux continuu și alert. Posibilitățile noastre de a procesa cantități mari de imagine scad însă exponențial. Omul renunță să filtreze și se reorientează conceptual dinspre calitatea procesării informației spre cantitatea acumulării de date. Fizicienii contemporani au impus perspectiva discutabilă conform căreia introducând informație, noi negăm entropia lumii. Orice nouă informație introdusă presupune din partea sistemului care o acceptă, un efort de readecvare. Societatea suferă mutații numai „plătind” în manieră istorică, adică consumând energii umane. În acest fel, cu cât o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
stimulare constantă, bine dozată, și de un program de lucru strict supravegheat. De asemenea, putem reține observația lui Le Gall, care subliniază valoarea muncii în grup pentru temperamentele neemotive și inactive, în timp ce pentru alte tipuri efectele muncii în echipă sunt discutabile; sentimentalii, de exemplu, se integrează mai greu în grup și preferă să lucreze singuri. În concluzie, putem spune că temperamentul, ca subsistem al personalității se referă la o serie de particularități și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care analizează actul comunicativ ca o relație de schimb între parteneri care au, fiecare, simultan, dublul statut de emițător și receptor. Ca urmare, mai vechea atribuire ce acorda rolul de emițător profesorului și pe cel de receptor elevului/elevilor, devine discutabilă; c. analiza exclusivă a informațiilor codificate prin cuvânt și, deci, centrarea pe mesajele verbale, pierde tot mai mult teren în fața cercetării diversității codurilor utilizate (sunet, cuvânt, gest, imagine, cinetică, poziție etc.) și acceptării multicanalității comunicării (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de mâncare, de somn și de alte trebuințe, ca să-și vadă de munca lor creativă. Fără îndoială, această concepție este una dintre sursele credinței larg răspândite că creativitatea își are rădăcinile în nebunie. Cu toate că legătura dintre creativitate și alienare rămâne discutabilă, există nenumărate dovezi anecdotice și empirice că, pentru a ajunge la rezultate creative, este nevoie de un înalt nivel de motivație. De exemplu, scriitorul John Irving a declarat că muncea la romanele lui câte 12 ore pe zi, zile la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sunt mai bine caracterizate prin „structura categoriilor conducătoare”, decât prin raporturile dintre clase (Aron, 1960, p. 276). În literatura de orientare marxistă, revoluțiile politice care ocazionează schimbarea categoriilor conducătoare sunt, în ultimă instanță rezultatul confruntărilor dintre clase. Acest lucru pare discutabil, Marx însuși recunoscând că toate revoluțiile din trecut au fost înfăptuirile unor minorități care și-au însușit beneficiul transformării revoluționare a societății. Schema „clasă contra clasă” nu rezistă unei analize decât dacă asimilăm „ordinele” sau „statele” din Vechiului Regim cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al managementului participativ. Tehnicile de gestiune a întreprinderii au vizat creșterea productivității acestora prin sporirea democrației interne a organizațiilor. Participarea implică multe dintre reflecțiile filosofice specifice democrației. În ce măsură este justificată participarea la conducere a unor membri ai comunității cu competență discutabilă? Este de așteptat ca democrația, prin accentul normativ pe egalitatea șanselor de participare la dezbatere și pe proceduri, să afecteze în mod negativ eficiența colectivităților? Care sunt șansele unei conduceri democratice de a evita destinul funest al birocratizării și al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
democrației. O astfel de schimbare printr-o lege care promovează mascat o strategie, neprecedată de discuții publice, reprezintă o formă a puterii discreționare birocratice, care promovează interesele unor grupuri sau opinii insuficient examinate, propulsate în grabă și bazate pe competențe discutabile. Testul final al opțiunii nedemocrate este confuzia ideologică din lege: se afirmă principii care, apoi, în procedurile concrete cuprinse în lege, sunt anulate. Segregare socială și spațială - Gyöngyi Pásztor și László Péter În sens sociologic, segregarea se referă la separarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nici ale organizațiilor întemeiate pe adeziunea la un set de valori, cum ar fi Organizația Conferinței Islamice sau defunctul Consiliu pentru Ajutor Economic Reciproc (CAER) al statelor comuniste din zona de influență a Uniunii Sovietice. De asemenea, caracterul „regional” este discutabil în cazul unor alianțe militare (care iau forma unei OIG) în care puteri extraregionale se implică în problematica de securitate a unei regiuni definite geografic. Un alt criteriu frecvent utilizat în elaborarea tipologiilor se referă la scopurile organizațiilor - unele au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
abordare a politicii internaționale se regăsesc subiecte precum: evaluarea gradului în care drepturile omului, așa cum sunt ele consacrate pe plan internațional, sunt echitabile față de femei; promovarea femeilor în lumea relațiilor internaționale; introducerea unor probleme de tip low politics, în mod discutabil asociate doar cu universul feminin, pe agenda de politică externă și pe agenda internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe negocieri informale, participanții încercând să ajungă la un consens pe baza unei viziuni comune asupra necesității păstrării stabilității internaționale (Ibidem, pp. 119-120). Măsura în care un concert de putere poate fi privit ca o instituție a securității colective este discutabilă. Potrivit lui John Mearsheimer, un autor care aparține tradiției realiste, un concert de putere apare de obicei în urma unui război în care o coaliție de state cu puteri comparabile a învins un potențial hegemon, conflict de regulă epuizant pentru toți participanții
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
militar. Instituția securității colective are ca scop final respectarea legalității internaționale. Optimismul liberal este vizibil mai cu seamă în încrederea față de beneficiile reciproce aduse de cooperare, iar dimensiunea normativă - în respingerea fermă a războiului. Eficiența sistemului de securitate colectivă este discutabilă. Pe de o parte, adversarii subliniază că există imposibilitatea practică și/sau legală de a pedepsi o Mare Putere agresoare și de a restabili ordinea. Experiența istorică din anii 1930 sau din perioada antagonismului Est-Vest ar îndreptăți o asemenea poziție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
situații viitoare, ce produce efecte împotriva membrilor săi în cazul în care aceștia devin agresori. Faptul că securitatea colectivă este o formulă ce rămâne atașată concepției statocentrice îi oferă, din punct de vedere politic, avantajul de a face mai puțin discutabile interpretările feluritelor situații în care „toți” trebuie să sară în ajutorul „unuia”. Instituția poate oferi Marilor Puteri un mediu în care acestea să-și urmărească interesele în mod pașnic, iar statelor mai slabe le dă un mecanism suplimentar la care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu era instituționalizat. Din punct de vedere ideologic, se aflau față în față „cavalerii taberei libertății” și „apărătorii proletarilor de pretutindeni”, fiecare având interese globale, inclusiv de prestigiu. Considerarea celor „doi mari” drept puteri de statu-quo este, la rândul ei, discutabilă: sferele de influență erau definite în Europa, pentru restul lumii manifestându-se o puternică competiție. Nu exista o concepție comună asupra securității, doctrina nucleară a „distrugerii reciproc asigurate” scăpând cunoscutei dileme - îndepărtarea amenințării nu se mai face prin capacitatea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]