1,331 matches
-
care, la un moment dat, nemaiputând trăi divizați, nemaipu tând accepta să fie exilați în afara lor înșiși, nemaisuferind să-și multiplice chipul până la disoluție, decid să iasă din rând pentru a se regăsi, sunt numiți, cu un termen oarecum pretențios, „disidenți“. Pretențios, pentru că pare să indice, în primul rând, un dezacord politic, ideologic, moral. De fapt, în joc e stricta nevoie de a reveni la autenticitate, nevoia de a recupera omul întreg, după ce, ani de-a rândul, el a fost sacrificat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a recupera omul întreg, după ce, ani de-a rândul, el a fost sacrificat prin teroare, căzut „sub vremi“, dislocat, uitat. Disidența este însă o soluție individuală. Nu „se ia“, nu se predică și nu justifică judecarea celorlalți. A te „face“ disident, în urma unei deliberări abile, interesate și vanitoase (sunt cazuri...), e a recădea în inautenticitate. La fel, a face din disidența ta un „capital“ de prestigiu, o tribună, de la a cărei înălțime dai de pământ cu „lașitatea“ comunității. Fiecare om își
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cea instituită prin dictat ideologic sau prin șantaj intelectual) e comunitatea întemeiată pe ipoteza fiului risipitor: o comunitate din care poți pleca și la care te poți în toarce. În mod paradoxal, conducătorul comunității nu are decât de câștigat de pe urma „disidenților“ ei. Abia în contact cu tendințele „apodemice“, adică centrifugale, ale subordonaților săi, el devine nece sar și legitim. E ceea ce nu înțelege autoritarismul, mereu preocupat de egalizarea reacțiilor, de extir parea orică rei specii de singurătate. Adică a oricărei manifestări
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Sau: "Comunismul a răpit omului independența materială, pentru a nu o avea și pe aceea spirituală"; "Comunismul a desăvârșit ceea ce străinii nu reușiseră: au făcut din România țară de robi." Urmează o proiecție care, astăzi, nu-i tocmai acceptată: "Nu disidenții comuniști vor dărâma comunismul în România, ci reîntoarcerea în cultură a unor mari filosofi și gânditori ca Eminescu, L. Blaga, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, C. Noica sau Mircea Eliade". Contrapunctic, un diagnostic exact asupra valorii "filosofiei marxiste" românești: "Cărțile marxiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care are operă, are coloană vertebrală, are statut de rezistent autentic și ne-gonflat, a avut și are curaj, ba mai posedă și o tinerească vivacitate a condeiului (de unde i s-au tras destule...). Cum se comportă țara față de acest disident real? Nu i-a restituit cetățenia. Nu l-a reprimit în Uniunea Scriitorilor. Cine-i publică textele, își riscă slujba (vezi cazul L.I. Stoiciu). I s-a interzis semnătura în unele reviste. Critica obedientă descoperă acum, la spartul târgului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fi fost priviți cei doi dacă învingeau nemții. Și Sturdza, și Crăinicianu, ar fi fost considerați eroi vezi cazul aproape similar De Gaulle. Istoria o scriu învingătorii. C ărți însângerate. Cu un alt prilej vorbeam despre neplăcuta surpriză oferită de disidentul Milan Kundera, dovedit a fi fost colaborator al Securității cehoslovace. Periodicul praghez "Respekt", reluând cazul în dezbatere, lărgește aria referirilor, trecând în revistă toate numele marcante acuzate de a fi susținut hitlerismul, iar "Adevărul literar și artistic" se consideră dator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sistemul totalitar. Autorii probează cum ideologia comunistă a avut numai un succes parțial în schimbarea valorilor sociale, aceasta generînd nu de puține ori reacții împotriva regimului opresor. O dovadă elocventă a aserțiunii de mai sus o reprezintă întreaga pleiadă de disidenți care au preferat să sufere în numele dreptății și libertății decît să se resemneze și să se adapteze condițiilor impuse. Pentru unii dintre aceștia, în mod paradoxal, închisorile comuniste s-au transformat într-un prilej de resemnificare sau chiar de dobîndire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
liberali (aproximativ 30 % din grupul parlamentar liberal) au decis să voteze împtriva propriului guvern, producînd scindarea Partidului Liberal și căderea celui de-al treilea guvern Gladstone. De acum încolo, Partidul Liberal a fost divizat între gladstonieni și unioniști. Conduși de disidentul J. Chamberlain, aceștia s-au alăturat Partidului Conservator. Divizării Partidului Liberal i-a corespuns implozia mișcării autonomiste irlandeze. O prima încercare de discreditare a lui Parnell a survenit în aprilie 1887, cînd ziarul The Times a publicat o scrisoare semnată
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
drept, această tendință s-a datorat și scăderii votului pentru Fianna Fail. În primă coaliție, Fianna Fail a avut drept partener Partidul Progresiv-Democrat, un partid relativ nou apărut pe scena politică irlandeză, în anul 1985, format dintr-un grup de disidenți din Fianna Fail, nemulțumit de stilul de conducere al liderului Fianna Fail, Charles Haughey. Doctrinar, progresiv-democrații erau de centru dreapta, adepți ai liberalismului economic. Coaliția dintre cele două partide de la începutul anilor 1990 nu a funcționat, deoarece Fianna Fail era
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
primite de acestă de la diverși analiști vestici care "au crezut cu naivitate în mitul lui Ceaușescu, prezentat că un supernegociator disident și că singurul lider comunist de încredere, ceea ce l-a ajutat mai tîrziu pe acestă să-i caracterizeze pe disidenți drept trădători." (V. Tismăneanu). ANEXE A. Republică Irlanda 1. Irlanda 2002 - Populație 3.917.203 oameni; - Urbană 59,6 % - Dublin 28,7 % - Religie Catolică- 88,4 % - Vorbitori de irlandeză 42 % 2. Șefi de guverne 1922-1932 William Ț. Cosgrave (F.G
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
emoții, sentimente și pasiuni politice 150. Andrei Codrescu - Noi n-avem bun-gust, noi suntem artiști 151. A.C. Grayling - Alegerea lui Hercule. Plăcerea și datoria în secolul XXI 152. Nadia Anghelescu - Identitatea arabă. Istorie, limbă, cultură 153. Adam Michnik - Mărturisirile unui disident convertit 154. Marta Petreu - Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian 155. Umberto Eco - De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn și interpretare 156. Mircea Mihăieș - Despre doliu. Un an din viața lui Leon W. 157. Ruxandra Cesereanu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
anilor 1960. Dar regele Mihai era decis să speculeze ponderea politică, chiar minimală, pe care reprezentanții puterilor occidentale o aveau la București. Nemulțumit de componența cabinetului Groza, care includea comuniști în fruntea ministerelor cheie, "frontiști" în celelalte și pe liberalul disident Gheorghe Tătărăscu la conducerea afacerilor externe monarhul demarează o acțiune de protest ingenioasă și relativ eficientă, care va rămâne cunoscută sub numele de "greva regală". Gestul monarhului se traducea prin refuzul de a semna orice tip de act emis de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un rol important în demascarea politicii aventuriere, antipopulare, a lefegiilor de la Belgrad ai imperialiștilor" ("Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod al agresiunii": 1951, 76; Calinin: 1950, 17-19; Piradov: 1949, 18-22). Deși Tito se considera un comunist disident, Stalin îl transformase într-un proscris. Se pare că ruptura nu fusese anticipată numai la Moscova, ci și la Belgrad. Tito le-ar fi lăsat sovieticilor prima mutare (publică) pentru a câștiga susținere populară în țara pe care o conducea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
partidului, Nicolae Ceaușescu. Va avea însă un rol decorativ până la moartea sa survenită în 1974, chiar dacă îi vor fi încredințate anumite funcții importante în domeniul educației. La aceeași ședință, Gheorghe Apostol își exprima satisfacția de a fi interpretat corect atitudinea disidenților. Neavând, așa cum ar fi fost cazul, "o educație temeinică de partid", cei doi "au pierdut simțul realității" și "s-au văzut multă vreme numai pe ei și mai puțin pe partid, interesele partidului și ale statului". Pe cale de consecință, se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în acel caz (Dej a avut nevoie de aprobarea directă a lui Stalin pentru a o demite pe Ana Pauker din funcția de ministru de Externe și din Biroul Politic al PMR) decât în 1957. Chiar dacă ipoteza sfătuirii celor doi disidenți de către Kremlin este plauzibilă, implicarea directă a sovieticilor pentru susținerea lor nu este atestată de nici o sursă documentară. La fel cum, în afara lui Georges Haupt, nici o altă sursă nu confirmă faptul că Chișinevschi și Constantinescu ar fi fost eliminați în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și-a păstrat amprenta pragmatică: disidența calculată poate fi considerată și în acest interval forța motrică a politicii externe a Bucureștiului. Dar, treptat, finalul anilor '70 aduce în prim-plan o deteriorare vizibilă a percepției externe a regimului. Persecuția puținilor disidenți și defectarea spectaculoasă a capului spionajului românesc, Ion Mihai Pacepa, vor contribui la compromiterea parțială a prestigiului internațional al lui Ceaușescu. În plus, președenția lui Jimmy Carter a dus la revalorizarea drepturilor omului ca instrument de politică externă americană. Acest
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a sacrificat atât de mult. În ceea ce privește problemele umanitare, acestea ar fi putut fi menționate acasă doar vag, fără prea multă publicitate. El a crezut că asta nu va aduce prea multe necazuri în interiorul țării noastre. Dar s-a înșelat. Situația disidenților sovietici nu s-a schimbat desigur peste noapte, dar au fost fără doar și poate încurajați de acest document istoric. Însăși publicarea sa în Pravda i-a conferit greutatea unui document oficial. A devenit gradual un manifest al mișcării disidente
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
clasă a căror expresie o reprezentau statele "burgheze", pentru că aboliseră însăși clasele poziționate la baza acestui conflict. Adevăratele drepturi ale omului aveau să se nască abia după declanșarea revoluției mondiale, înspre a cărei înfăptuire numai Moscova putea jalona calea. Existau disidenți în Uniunea Sovietică? Nu erau decât niște instrumente lipsite de personalitate și manipulate de către capitalismul global; mai mult, reprezentau o minoritate insignifiantă în interiorul unei societăți sovietice care ar fi subscris imperativelor ideologice ale PCUS (vezi Vincent: 1995, 61-75). Această argumentare
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismul sistemic, așa cum se poate observa și din acceptarea în cele din urmă a variantei occidentale de drepturi ale omului. Tot ce îl interesa era stabilitatea politică, internă și externă, și tocmai aceasta a fost afectată masiv de grupurile de disidenți sovietici impulsionate de rezultatul conferinței. Din punct de vedere ideologic, adoptarea, fie și superficială, a principiilor liberale în privința drepturilor omului, s-a dovedit a fi rezultatul unei comodități inacceptabile în cadrul a ceea ce ar fi trebuit să fie lupta împotriva realității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Tinu se putea pronunța relativ la obligațiile umanitare care îi reveneau RSR prin prisma CSCE în felul următor: Apărătorii ultrazeloși ai "drepturilor omului" s-au întrecut în a furniza subiecte de senzație și de divagație căutând să descopere feluriți "contestatari" sau "disidenți" în vreo țară socialistă sau alta. Ca și cum nu ar fi la îndemâna oricui cifrele și comunicatelor oficiale cu prilejul consultărilor electorale și care informează despre numărul "voturilor contra" (pentru a nu vorbi de "contestatarii" din țările occidentale unde de ani de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Liga va organiza, în anii următori, numeroase conferințe de presă, prin intermediul cărora s-a atras atenția publicului occidental asupra încălcării sistematice a drepturilor omului în România, în special sub forma represiunii psihiatrice, frecventă în Uniunea Sovietică, procedeu utilizat pentru neutralizarea disidenților politici prin internarea forțată în clinici pentru pacienți cu boli mentale. "Simpla mediatizare a unui caz însemna un câștig, pentru că sporea șansele ca cel vizat să nu fie "eliminat" de către autoritățile de la București, care nu-și puteau permite încălcarea flagrantă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ar fi putut fi considerat de asemenea inconceptibil, spectatorii maghiari și refugiații români prezenți au cântat împreună "Deșteaptă-te române", imnul național al românilor transilvăneni" (Socor: 1988c, 641-642, subl. m.). La nivel social, Ceaușescu părea a fi de acum singurul disident din România, "pentru că președintele era acela a cărui viziuni erau opuse celor ale majorității" (Shafir: 1988a, 3). La nivel european, incluzând aici Vestul și Estul, s-ar fi putut afirma exact același lucru despre RSR. Când Imre Nagy, simbolul revoluției
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Moscova: Ceaușescu era în căutare de materii prime pentru a finanța o industrie grea disproporționat de extinsă în raport cu posibilitățile și nevoile economice ale țării, în timp ce Brejnev urmărea reintegrarea pe orbita sovietică, fie și sub alte forme, mult mai laxe, a disidenților "lagărului socialist" și, în același timp, reluarea relațiilor cu China (Moore: 1977, 1-7; King: 1976b, 1-21; King: 1979, 340-348; Socor: 1976, 701-732). Mai persista însă între cele două state problema Basarabiei asupra căreia, cum era de altfel de așteptat, nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ce fel de dreaptă avem noi? Marea majoritate este pornită din același trunchi P.C.R., dar nemulțumită că n-a ajuns din prima la putere; spărsese o vitrină și n-a ajuns ministru! Platoul cu friptura dreptei e asortat cu falși disidenți, pușcăriași care-și dau aere de martiri, alte cinstite fețe uitate de Dumnezeu pe planetă, toți cei care au avut înainte de naționalizarea din 11 iunie 1948 câte o râșnită și cer acum o uzină electronizată, alți borfași politici și plevușcă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
datoria într-un mod exemplar și toate zvonurile despre o pace separată erau false. Apelul se încheia astfel: Nu putem permite ca germanii să ne învingă voința. Faceți-vă datoria și continuați să luptați!" Partidul Laburist Român (un grup de disidenți liberali sub conducerea lui George Diamandy) s-a adresat Sovietului Soldaților de la Socola, cerîndu-le să înceteze să se mai amestece în afacerile interne ale României. Sovietul Soldaților (de la Socola) a dat un răspuns bombastic: Punctul 1: toate zvonurile privind o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]