1,706 matches
-
a concentrației H+ modifică ușor configurația moleculei de Hb și astfel reduce accesibilitatea oxigenului pentru gruparea hem. Creșterea fosfaților organici, în special 2,3-difosfoglicerat (2,3-DPG) din hematii, deplasează curba de disociere a hemoglobinei către dreapta și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
scădere a 2,3-DPG care conduce la o creștere a afinității Hb pentru oxigen, cu afectarea livrării oxigenului la nivel tisular, acest inconvenient poate fi diminuat prin adăugarea de inozină în sângele pentru transfuzie. O măsurătoare utilă privind curba de disociere a oxihemoglobinei este pO2 pentru 50% din saturația oxigenului (P50). Valoarea normală pentru sângele uman este de aproximativ 26 mm Hg la pCO2 de 40 mm Hg, pH 7,4 și temperatură de 370C. P50 diferă între speciile animale, adesea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lor sub formă de COHb și astfel hemoglobina este indisponibilă pentru transportul oxigenului. In acest caz concentrația hemoglobinei și pO2 din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon este transportat în sânge dizolvat, sub formă de bicarbonat și în combinație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
obișnuite de încărcare suplimentară cu acid sunt efortul fizic îndelungat (prin formare de acid lactic), cetoacidoza diabetică (acid acetoacetic și acid β hidroxibutiric), ingestia de săruri acidificatoare precum NH4Cl sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
carbon-acid carbonic). In plasmă, proteinele sunt tampoane eficiente deoarece atât grupurile carboxil cât și cele amino pot disocia, ca atare creșterile de pH sunt tamponate de carboxil, iar scăderile de grupările amino. Un sistem tampon important este cel furnizat de disocierea grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și a genezei numelui de loc. Cele trei aspecte repre zintă demersuri diferite, dar interdependente, acesta fiind unul dintre elementele specifice care particularizează cercetarea toponimică în raport cu cercetările lexicului comun. În ultimă instanță, ele reprezintă componente ale algoritmului etimologiei toponimice, iar disocierea lor este dificilă și poate duce de multe ori la confuzii de planuri. Originea stabilește limba în care s-a produs toponimizarea, adică dobîndirea statutului de nume propriu de loc și, implicit, populația (Namengeberul) care „a botezat“ astfel locul în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hatman, Ciulniță < Ciuliniță, Iloaiei < Ilioaiei) sau gramatical (Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea din seria apelativelor sau a numelor omonime. Un aspect care nu trebuie neglijat este denumirea apelativelor sau a antroponimelor toponimizate prin mecanismul figurii de stil denumite sinecdocă, a unei suprafețe geografice mai largi decît cea la care se referea apelativul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
realizat printr-un transfer intraonimic, funcția de individualizare fiind transpusă din planul social în cel geografic, de la persoană la topic. Și toponimele încadrate acestei ipostaze pot fi confundate cu alte ipostaze (conversiunea onimizantă a unor apelative, condensarea semantică onimizantă etc.), disocierea fiind realizabilă în fiecare caz în parte printr-o analiză specifică. Conversiunea intertoponimică înseamnă extinderea unui toponim asupra altui referent decît cel individualizat inițial, printr-un fel de metonimie sui-generis (ce doi referenți topici sunt alăturați, subordonați geografic etc.), fără
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînesc tradus în Város de maghiari și atestat ca atare cu secole în urmă. Numele a putut denumi inițial (în ambele limbi) teritoriul întregului scaun săsesc, iar ținutul din afara acestuia, Városvize (numele maghiar al Grădiștii), în romînește, „rîul orașului“. Deci disocierea denominativă între cele două ținuturi se făcea, în graiul popular, între Oraș și Rîuri (cele două localități Orăștioara de Jos și Orăștioara de Sus s-au numit mereu în maghiară Városvize, „Rîul Orașului“). Prima formă pentru Orăștioara a fost Orășioara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cum se numea latina populară, singura care se folosea în aceste părți, pentru că limba de cultură și a religiei era greaca, apoi slava. Merită menționat sufixul autohton -esc (și derivatul său -ește), cu care au fost formate derivatele implicate în disocierea romînilor de celelalte populații din zonă, romînesc și romînește (din nou ne deosebim de romanitatea occidentală, unde s-a folosit sufixul latin literar -ice, iar derivatele au alunecat semantic spre alte domenii decît cele privind originea etnică: „roman“ ca specie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
O2 al celulelor Oxigenul molecular formează cu ușurință o combinație reversibilă cu hemoglobina rezultând oxihemoglobina: . Această reacție determină capacitatea de încărcare cu O2 a sângelui în funcție de presiunea parțială; de fapt curba de încărcare a Hb.cu O2 sau curba de disociere a HbO2 (fig. 85). Cantitatea de O2 transportată de Hb crește până la pO2~50 mm Hg, iar pentru valori mai mari ale pO2 crește doar cantitatea de O2 dizolvată fizic, deoarece Hb este deja saturată cu O2. Forma curbei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a HbO2 (fig. 85). Cantitatea de O2 transportată de Hb crește până la pO2~50 mm Hg, iar pentru valori mai mari ale pO2 crește doar cantitatea de O2 dizolvată fizic, deoarece Hb este deja saturată cu O2. Forma curbei de disociere a Hb are câteva avantaje fiziologice. Aproape de porțiunea superioară a curbei se produce difuzia O2 prin bariera sânge-gaz din plămân și astfel încărcarea O2 pe molecula de Hb. In plus, scăderi mici ale pO2 din aerul alveolar nu pot afecta
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
variabile cum ar fi luminozitatea și pigmentarea pielii. Deși cantitatea de hemoglobină redusă este importantă, cianoza este adesea marcată în caz de policitemie și poate fi dificil de detectat la pacienții anemici. Factorii principali care pot determina deplasarea curbei de disociere a hemoglobinei sunt: pH ul și temperatura sângelui și concentrația fosfaților organici din hematii. Scăderea pH ului, creșterea pCO2 și creșterea temperaturii deplasează curba către dreapta; deci scad afinitatea hemoglobinei pentru oxigen. Modificări inverse deplasează curba către stânga. Cea mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
poate fi atribuit acțiunii prin intermediul pH-ului. O creștere a concentrației H+ modifică ușor configurația moleculei de Hb și astfel reduce accesibilitatea oxigenului pentru gruparea hem. Creșterea fosfaților organici, în special 2,3-difosfoglicerat (2,3-DPG) din hematii, deplasează curba de disociere a hemoglobinei către dreapta și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a concentrației H+ modifică ușor configurația moleculei de Hb și astfel reduce accesibilitatea oxigenului pentru gruparea hem. Creșterea fosfaților organici, în special 2,3-difosfoglicerat (2,3-DPG) din hematii, deplasează curba de disociere a hemoglobinei către dreapta și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
scădere a 2,3-DPG care conduce la o creștere a afinității Hb pentru oxigen, cu afectarea livrării oxigenului la nivel tisular, acest inconvenient poate fi diminuat prin adăugarea de inozină în sângele pentru transfuzie. O măsurătoare utilă privind curba de disociere a oxihemoglobinei este pO2 pentru 50% din saturația oxigenului (P50). Valoarea normală pentru sângele uman este de aproximativ 26 mm Hg la pCO2 de 40 mm Hg, pH 7,4 și temperatură de 370C. P50 diferă între speciile animale, adesea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
lor sub formă de COHb și astfel hemoglobina este indisponibilă pentru transportul oxigenului. In acest caz concentrația hemoglobinei și pO2 din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon este transportat în sânge dizolvat, sub formă de bicarbonat și în combinație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
obișnuite de încărcare suplimentară cu acid sunt efortul fizic îndelungat (prin formare de acid lactic), cetoacidoza diabetică (acid acetoacetic și acid β hidroxibutiric), ingestia de săruri acidificatoare precum NH4Cl sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]