6,217 matches
-
publice prin petițiuni subscrise de cătră una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscriitorilor. Nu cumva alineea a doua a acestui articol: Numai autoritățile constituite au dreptul de-a adresa petițiuni în nume colectiv. este originea prețioaselor dispozițiuni din prețiosul regulament al ceremonialului? Dar care-i acel nume colectiv? Sau nu știe onor. d. Brătianu, inspiratorul acestei cabale, ce este un nume colectiv? Nisip, grâu, apă, aur, popor, națiune sunt nume colective. Copiștii ignoranți ai articolelor noastre constituționale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
libertatea de-a prezenta prea onorabilei Case reprezentative, din pozițiunea mea oficială, îngrijirile aceste ale bisericii greco - orientale române, fac mai întîi, pentru a determina pozițiunea bisericii mele, observarea următoare: biserica greco - orientală română, după dezvoltarea ei canonică și după dispozițiunile clare ale legilor cardinale în vigoare, cuprinde loc în rândul bisericilor autonome din patrie și ca atare ea este în drept ca, în marginea legilor țării, să conducă și să reguleze în mod independent afacerile sale, nu numai cele strict
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
definitiv cu putere guvernamentală astfel de institute, ci ar trebui totodată înlăturate și autoritățile bisericești superioare, cari nu pot sau nu vreau a vindeca astfel de rele; dar fiindcă, așa ceva nu se poate presupune despre nici o confesiune din patrie, această dispozițiune riguroasă a proiectului, transpusă în lege, ar prezenta relațiile noastre interne într-o coloare, care nicidecum nu răspunde adevărului. Pe terenul legislațiunii mai nouă e un fenomen caracteristic acea dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu se poate presupune despre nici o confesiune din patrie, această dispozițiune riguroasă a proiectului, transpusă în lege, ar prezenta relațiile noastre interne într-o coloare, care nicidecum nu răspunde adevărului. Pe terenul legislațiunii mai nouă e un fenomen caracteristic acea dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale confesionale și preste tot confesiunile și bisericile nu pot nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și de la domnitorii sau guvernele, acelora. Precum această dispozițiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale confesionale și preste tot confesiunile și bisericile nu pot nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și de la domnitorii sau guvernele, acelora. Precum această dispozițiune, după cum e știut, s-a dezvoltat ca material la un proiect de lege dintr-un caz provenit la un gimnaziu greco-oriental român, așa e afară de îndoială că ascuțișul ei este îndreptat cu deosebire contra învățămîntului bisericii greco - orientale române; pentru că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru științele mai înalte, să învețe cu temei limba maghiară, nu numai pentru că aceasta în timpul mai nou a devenit limba oficială de stat, ci și pentru că, în împrejurările noastre, limba maghiară e un factor însemnat pentru cultura științifică. Însă acele dispozițiuni ale proiectului de lege, ca testimoniile de maturitate în institutele confesionale cu limbă de propunere nemaghiară să nu se deie în limba de propunere a institutului, ci în cea maghiară paragrafele 38, 89), apoi ca rigoroasele candidaților la profesură să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
60, 62 și 69): toate acestea sunt pretențiuni ce trec preste scopul propriu al instrucțiunii publice, cari nu numai taie în drepturile de autonomie ale bisericei, ci încă și îngreuiază foarte mult calificarea profesorilor confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul limbei maghiare s-a pierdut din vedere; că și în cauză de limbă orice pretențiune exagerată poate produce reacție și poate zădărnici și cea mai bună intențiune, că așadar, prin aplicarea unei astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ochii Parlamentului nostru, în mijlocul căror nu va întîrzia a produce o intensivă piroteală. În ce consistă acest proiect în forma sa cea din urmă? El coprinde în 14 paragrafi dispozițiile generale pentru supraveghearea navigațiunii între Galați și Porțile de Fier, dispozițiuni din cari estragem următoarele amănunte: Art. 1 al proiectului stipulează că, pentru supraveghearea navigațiunii între punctele mai sus arătate, se instituie o Comisiune Mixtă (neprevăzută în Tratatul de la Berlin, ba chiar contrară dispozițiunilor lui), în care comisie delegatul Austriei va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
navigațiunii între Galați și Porțile de Fier, dispozițiuni din cari estragem următoarele amănunte: Art. 1 al proiectului stipulează că, pentru supraveghearea navigațiunii între punctele mai sus arătate, se instituie o Comisiune Mixtă (neprevăzută în Tratatul de la Berlin, ba chiar contrară dispozițiunilor lui), în care comisie delegatul Austriei va avea prezidiul permanent, iar celelalte trei state țărmurene (Serbia, Bulgaria și Romînia) vor fi reprezentate fiecare prin câte un delegat. Art. 2 prevede că, pentru a se evita paritatea eventuală de voturi, Comisia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se compune: În comunele urbane de alegătorii col. I, II, III și de... delegații colegiului al IV [-lea] pentru Cameră... Ei formează un singur colegiu și aleg prin scrutin de listă... Alegerea delegaților colegiului al IV [-lea] se face conform dispozițiunilor legii electorale pentru Cameră. Aci vedem sufrajul universal al d-lui C. A. Rosetti, cu cunoscuta svîrlire a colegiului al IV[-lea] sub epitropia delegațiunii. Amestec straniu de demagogie și despotism! 210 {EminescuOpXIII 211} Dar și mai interesant: În comunele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Acest funcționar poate, după plac, a se substitui șefului său ierarhic (ministrului de interne) și chiar autorității guvernului". Albert Gigot, ca prefect, a dat o circulară în care a recunoscut expres că "poliția poate numai cu multă greutate să observe dispozițiunile legei (! ) privitoare la apărarea libertăței personale". Un alt prefect de poliție de mai nainte mărturisește că, "deși însuși este legist, totuși în cele din urmă s-a deprins de a nu-i mai păsa de legalitate". Poliția prefecturei e suverană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuvenit României; mai târziu abia s-a unit cu majoritatea. Contele Karolyi a mai declarat că, daca România va admite propunerile austriace, Austria înclină a mai face multe concesiuni privitoare la executarea reglementelor, la mânuirea poliției fluviale și la alte dispozițiuni. lată o preântâmpinare cât se poate de amicală. Afară de asta se știe de un an încoace că guvernul austriac voiește a propune toate ușurările și concesiile numai pentru a ajunge la regularea definitivă a cestiunii Dunării. Se ivește în adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la 5 mai cuprinde următorul memorabil pasaj: S-a, zis de multe ori că Constituțiunea noastră a fost un compromis și, plecând d' aci, unii susțin că, împrejurările ce esistau la 1866 nemaiexistând astăzi, a sosit timpul d' a modifica dispozițiunile cari au fost rezultatul compromisului. Nu suntem de această părere. La popoarele libere Constituțiunile nu pot fi decât niște compromise, căci trebuie să aibă în vedere toate interesele, atât acelea ale majorității cât și ale minorității. La noi n-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce fel de relațiuni de "bună vecinătate" sunt cele dintre monarhia noastră și statul român. Ni se zice ca o scuză în adevăr că nu prea trebuie să ținem seamă tocmai de cel din urmă dintre toastele unui banchet, de vreme ce dispozițiunea cheflie a celor de față trebuie să fi ajuns la culme. Dar ne mai aducem aminte și de zicătoarea, asemenea adevărată, in vino veritas (în vin adevărul) și observăm anume că graiul cel neîngrădit al senatorului șovinist n-a făcut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stărei igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și înțelept chibzuite, care să ție seamă de toate neajunsurile populațiunii. Daca s-a făcut un început bun cu propunerea de reforme, mai trebuie să le urmeze acestora dispozițiuni cari să augure sanificarea deplină a relelor ce bântuie în mod constant satele și cari, continuând cu asprimea de acum, ar putea pune în cestiune însăși existența poporului. M. E. [11 decembrie 1888] 1 8 8 8 Acum, când anul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aducem aminte de îndoielele ce născuse, acum câțiva ani, executarea Tractatului de Berlin. Părea la întîia vedere că acest tractat va fi nerealizabil, dar puțin câte puțin dificultățile au fost aplanate și Tractatul de la Berlin a putut fi executat, în dispozițiunile sale principale, în mai puțin timp decum cutezam a spera. Tot astfel va fi și cu Tractatul de la Londra, care, nu e decât o anexă a Tractatului de la Berlin. ["PRINȚUL DIM. GHICA... "] 2264 Prințul Dim. Ghica, un interes mare național
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebuie să recunoască apostolii, martirii, duhovnicii, fecioarele și toți sfinții pe care i-a iubit.” 5. “Antrenamentul în acest Bardo are o importanță particulară chiar încă din timpul vieții.” “Să studieze și să învețe nesățios această artă a morții și dispozițiunile date mai sus, până când încă e deplin sănătos, fără să aștepte ca moartea să intre în el.” Mai mult, conform , manifestarea etapei comparative are loc, în planul sufletesc, în mai multe etape, când sufletului i se prezintă succesiv iluzii kermice
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
directe la legile din 1935 din Germania, care sunt recunoscute ca inspirație, afirmând apologetic că „poporul german este și trebuie să fie o entitate rasistă”. 81. „Regimul medicilor, Extras din Decretul-lege nr. 3789/1940 pentru organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor (dispozițiunile referitoare la medicii evrei)”, În Pantelimonescu, Statutul evreilor, pp.121-131. 82. Al. Popovici, „Problema sănătății În statul legionar”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. 83. Ștefan Anghelescu, „Fascismul și familia”, Porunca Vremii, vol. 11
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organiza acest învățământ religios și, prin urmare, de a rândui normele după care preoții noștri să poată să-și înceapă activitatea lor de cateheți ai tineretului. Tot în ședințele noastre vom hotărî și vom stabili aceste norme, ținând seama de dispozițiunile legii învățământului public. În felul acesta, prin toate hotărârile luate de noi în aceste ședințe, noi nădăjduim să găsim calea cea mai fericită de colaborare și de bună înțelegere, care trebuie să domnească între Biserică și Stat“31. Această declarație
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doar cu promisiuni vagi. Parlamentul a fost convocat la 25 septembrie/ 8 octombrie 1900. Carp Își reia programul: propunea cedarea către un sindicat de bancheri a venitului monopolului hârtiei de țigarete pe 12 ani și 7 luni, precum și modificarea unor dispozițiuni din legea impozitului asupra băuturilor spirtoase („legea țuicii” care s-a și votat În parlament, cu amendamente, ce-i drept, dar a declanșat imediat răscoale țărănești În mai multe județe). Alte măsuri mai vizau concesiuni de petrol Încă neprecizate, desfacerea
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
le-am făcut eu” <ref id="133">133 E. Diaconescu, op. cit., p. 16. </ref>, se asocia punctului de vedere exprimat de plenipotențiarii ruși, ținând să precizeze că „opera Congresului ar fi incompletă, dacă Înalta Adunare ar lăsa să subziste o dispozițiune de la care va atârna În viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României” <ref id="134"> 134 Vezi Protocolul nr. 9, ședința din 17/29 iunie 1878, În Sorin Liviu Damean
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
pe care l-am depus pe biroul Camerei. Articolul l-am redactat astfel: „Femeia majoră prin trecerea ei în căsătorie își păstrează deplinătatea capacității juridice putând exercita toate drepturile civile, fără ca actele sale să fie supuse aprobării soțului ei. Toate dispozițiunile contrarii celor de față rămân abrogate, în afară de ce e privitoare la regimul dotal”. De ce m-am oprit numai la modificarea acestui articol, trecând peste celelalte articole referitoare la incapacitatea femeii măritate cuprinse sub Cap. VI, titlu V din Cartea I
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prestată la comună și la sat. 6. Introducerea noțiunilor în școlile secundare de fete, cu începere din clasa I. Medici femei după un curs de pedagogie, să facă educația medicală a elevelor. 7. Intervenția pe lângă organele în drept, pentru respectarea dispozițiunilor legale privitoare la obligativitatea învățământului primar pentru fete. 8. Desăvârșirea învățământului primar prin cursuri complimentare de gospodărie rurală, predate în ambianța lor. Cuvântul femeilor, anul II, nr. 35-36, din 27 mai 1934. 35TC "35" Apel lansat de Comitetul de inițiativă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
seducțiune și se pedepsește cu închisoare corecțională de la 1 la 3 ani.” Un triumf al noului cod penal este și sancționarea seducătorului, dând prin aceasta satisfacție principiilor moralei și dreptului. ș...ț Personalitățile de netăgăduită suprafață intelectuală care au creat dispozițiunile atât de lăudabile ale noului cod au ascultat, desigur, nu numai vocea sentimentală intimă a conștiinței lor, ci și imperativul de crudă realitate a necesității educării și promovării individului, infuzând forțe noi, amplificând vitalitatea instituțiunii familiei, prin ocrotirea femeii. Această
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
viață sunt dintre cele mai proaste. Femeile primesc salariile cele mai scăzute. În industria textilă, spre pildă, se plătește și 20 (douăzeci) de lei pe zi! Lehuzele au drept la concediu plătit Dar legea merge mai departe. Ea cuprinde și dispozițiuni de ajutorare reală a femeilor în caz de lehuzie. Femeia lehuză n-are voie să muncească 6 săptămâni înainte și după naștere. Pentru acest răstimp, ea are dreptul la un concediu plătit. Bineînțeles, această dispoziție a fost înscrisă în lege
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]