1,499 matches
-
mai sunt cheia de boltă a achizițiilor comerciale, începe civilizația de hiperconsum, acest imperiu în care soarele mărfii și al individualismului nu apune niciodată. Miza principală consta odinioară în a fi afiliat la un grup și în a crea o distanțare socială. Ce a mai rămas din ea în momentul noilor obiecte de comunicație care accelerează schimburile individuale și fac posibile simulările eului, la ora când explodează cererile privitoare la sănătate, la divertisment și la o existență mai confortabilă? Ordinea consumului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ritmurilor de viață, practicile în care accepți să pierzi timp sau în care îți acorzi răgazul de a te îngriji de tine. Prins în goana accelerată a temporalității, turbo-consumatorul este oare închis doar în timpul imediatului și, prin aceasta, privat de distanțarea simbolică și utopică? Trăiește el într-o stare de imponderabilitate temporală, scăpat de povara oricărei legături cu trecutul? Această idee pare fragilă într-un moment în care asistăm la triumful cultului patrimoniului, al pasiunii „autenticității”, a obiectelor încărcate de sens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Departe de a se eclipsa, idealurile normative devin active în noi teritorii, în cele ale consumului îndeosebi. În această privință, turbo-consumerismul trebuie prezentat nu atât ca o ordine ce face să dispară reculul subiecților, cât ca o dinamică ce favorizează distanțarea de prezent, responsabilizarea etică a cumpărătorului. Efectul Divatc " Efectul Diva" Dacă ideal-tipul turbo-consumatorului se impune, este și pentru că faza III a destabilizat profund vechile modele de clasă, codurile simbolice diferențiale care structurau, din cele mai vechi timpuri, practicile și gusturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
există decât o vitrină în care individul nu mai distinge imaginea reflectată a propriei persoane, ci se pierde în contemplarea obiectelor/semnelor multiplicate”9. Cum să nu sesizăm diferența adusă de momentul III, care generează - chiar dacă nu exclusiv și regulat - distanțarea și neîncrederea subiecților? Tot așa cum se intensifică autonomizarea individului față de marile instituții colective, există și o mai mare distanțare de mărci și de produsele de consum. Ceea ce nu vrea să însemne pierdere a interesului, ci doar mai multă reflecție din partea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
contemplarea obiectelor/semnelor multiplicate”9. Cum să nu sesizăm diferența adusă de momentul III, care generează - chiar dacă nu exclusiv și regulat - distanțarea și neîncrederea subiecților? Tot așa cum se intensifică autonomizarea individului față de marile instituții colective, există și o mai mare distanțare de mărci și de produsele de consum. Ceea ce nu vrea să însemne pierdere a interesului, ci doar mai multă reflecție din partea consumatorului, care dispune acum de o masă de informații și de cunoștințe mediatico-științifice pentru a-și face cumpărăturile. Tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în societatea de hiperconsum care, preamărind plăcerile vieții private, favorizează traiectorii mai personalizate, priorități diferite între polul privat și polul profesional al existenței. De aici rezultă diversificarea modurilor și a gradelor de implicare a propriei persoane în viața profesională. Când distanțare, când atașament pasional: faza III e însoțită de pluralizarea și de subiectivarea modurilor de a te raporta la muncă 11. La fel cum se adâncesc inegalitățile economice, tot astfel se adâncesc și inegalitățile subiective în materie de implicare profesională. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
semnul expansiunii sociale a dorinței de frumusețe, al unei estetizări a comportamentelor și al aspirațiilor majorității oamenilor. Odată cu faza III se afirmă un tip de individualitate cu sensibilitate estetică, o estetizare a stilurilor de viață și a consumului marcată de distanțarea față de utilitarul strict și de finalitatea experiențelor făcute doar pentru plăcere 37. Pe măsură ce abundența îi permite fiecăruia să aleagă dintre nenumăratele elemente ale ofertei, gusturile se singularizează și se diversifică pretutindeni, concomitent cu modelarea de către registrul estetic a unui consum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de fericire și de trai mai bun. Conform adversarilor mondializării liberale, aceasta a antrenat mai întâi o adâncire vertiginoasă a inegalităților dintre țările bogate și cele sărace, dintre averile câtorva superbogați și nivelul de trai mizerabil a miliarde de oameni. Distanțarea de societatea creșterii e prezentată ca fiind singura soluție capabilă să asigure un minimum de justiție socială. Apoi, creșterea sălbatică este devastatoare pentru echilibrul mental și social prin aceea că-i face pe oameni sclavi ai banului și ai mărfurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
lui Anderson, tranzacțiile lor (de pildă botezurile reciproce) nu degajă atît un aer de schematism alegoric, cît unul de formalism bizar (foarte diferit de polifonia umanistă a marilor filme precedente ale lui Anderson, Boogie Nights și Magnolia) : o combinație de distanțare riguroasă și flamboaianță excentrică, de inspirație teatrală, care face ca, în uluitoarele secvențe finale, Daniel, a cărui competitivitate a devenit patologică, autodistructivă, să arate ca unul dintre monștrii lui Eisenstein din Ivan cel Groaznic refilmat de Stanley Kubrick. Va curge
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
este angajat pe această cale, ca și omologul său român, Partidul Social Democrat (PSD). Trebuie să precizăm însă că în cadrul acestor formațiuni există mai multe tabere; unii sunt mai flexibili din punct de vedere doctrinar și înțeleg să evite o distanțare prea mare față de cei ce se situează de cealaltă parte a clivajului; ceilalți preconizează un respect scrupulos al programului minimalist și consideră că e necesară urmarea acestuia pentru a obține un echilibru precis. Raportul de forțe evoluează continuu în favoarea primilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
eșecurile și abuzurile, cauzate de o proastă gestiune individuală. Pentru versantul anticomuniștilor, contestarea regimului comunist este colectivă, vizând atât forma cât și fondul sistemului, și radicală, propunând o politică de lustrație. (d) Din punct de vedere economic se observă o distanțare progresivă care se instalează între viziunea unei reforme progresiste, susținută de FSN, și o reformă printr-o terapie de șoc, sprijinită de către partidele istorice. Din acest punct de vedere, poziționarea maximalistă va fi asociată în mod direct cu o poziționare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
poziție antinațională, au pus și problema Basarabiei. În momentul în care sa pus această problemă, pe vremea lui Hrusciov, U.S. a amenințat cu dezmembrarea României, folosind în acest sens Budapesta, lansând zvonuri cum că frontiera româno-ungară ar putea fi revizuită. Distanțarea de Moscova, prin Declarația din aprilie 1964, a fost susținută de China care, prin Mao Tse Dung, declara la 10 iunie 1964 în fața a 32 de jurnaliști japonezi: „Teritoriul ocupat de U.S. este prea mare... Ea ocupă multe teritorii străine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe forța dreptului, când pe dreptul forței, într-o mobilitate progresivă. Dualități ce fac ca „Homo” să fie mai mult „sapiens” și „faber”, lăsându-se mai laterală, trăirea afectivă, ca fiind fragilă, trecătoare. O lucrare care convinge, prin extrapolare, cu distanțările ce rezultă din cartezianismul esenței divine și relativismul, aleatorismul socio-uman. Iar între astea două, interogativul dramatic uman: „dar eu, încotro s-o iau?” Un încotro, de care depinde infinitul de dincolo. Un altfel de „out... out”. Deși lucrarea gravitează, competent
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii spațiului public. „Privilegierea imaginii Înseși este aceea care erodează forța socială și politică a arhitecturii. Dar mai important, ea produce o potențială distanțare a arhitecților de utilizatorii clădirilor pe care le proiectează... ― (Leach 1999: 10) Deși discursul din care este preluat acest citat nu privește direct subiectul acestei lucrări - legătura afectivă a utilizatorilor cu spațiul urban - poate totuși susține teza lucrării: o posibilă
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
întortochiat care este însăși viața noastră și care trebuie să ne ducă la adevărata libertate, după cum ne asigură Mântuitorul: „Adevărul vă va face liberi!” (Ioan, 8, 33). PAGINI DE POLITICĂ EXTERNĂ A ROMÂNIEI Vasile BUGA Relațiile româno-sovietice în anii ’80 Distanțarea de tutela Moscovei, la începutul anilor ’60, continuată în mod ferm în anii ’70, asigurase conducerii române un puternic suport intern și internațional. Este suficient să amintim, în acest sens, Declarația de independență a PMR din aprilie 1964, stabilirea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau personajele erau reale, de cele mai multe ori era vorba despre literatură propagandistică de un nivel scăzut. Cu timiditate au apărut mărturii în Germania, unii legionari și-au scris și publicat memoriile în străinătate, justificându-și atitudinile, acțiunile, toate acestea - cu distanțarea critică necesară - dovedindu-se utile ca izvoare istorice. în același timp, câteva extrem de sumare mențiuni orientate ideologic au fost publicate în România, unele la fel de scurte, dar neutre, putând fi aflate și în câteva dintre sintezele occidentale despre Mișcarea Legionară. însă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istoric preocupat de actualitatea studiului său, așa cum o face, de pildă, Norman Davies, conștient că nici o carte de istorie care vrea să explice prezentul „nu este vreodată scrisă la momentul potrivit”. Cel din urmă găsește, totuși, legitimitatea studiului său în distanțarea de experții „apăruți peste noapte”: acestora le reproșează că se dedică prea ușor crizelor prezente, fără a le stabili însă precedentele istorice. Propune, în schimb, o cronologie stratigrafică, de factură arheologică, „plecând de la stratul cel mai modern, de suprafață, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dobrogea, Oltenia, Banat, Maramureș ș.a. Capitolul 12 este intitulat „De la supunerea față de Uniunea Sovietică la autonomie, 1957-1965” și atinge relațiile târzii cu puterea care impusese comunismul în România. în planul raporturilor cu Moscova, Dej avea să facă pasul spre o distanțare treptată, aceasta și în condițiile răcelii față de Hrușciov. La începutul anilor ’60, relațiile cu URSS s-au răcit, dar România a continuat să urmeze modelul sovietic. însă ruptura nu era profundă, ea nu afecta decât în mică măsură legăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în al doilea rând, prin colectarea articolelor într-un singur volum, autoarea pune la dispoziția unui public mai larg un instrument prin care se poate apropia de un trecut nu prea îndepărtat, și totuși puțin cunoscut. Monica Lovinescu vorbește cu distanțarea pe care i-o oferă lipsa constrângerilor ideologice, depărtarea de țară și de presiunile exercitate asupra familiei rămase acasă - mama sa pe care comuniștii încercaseră să o folosească pentru a tempera entuziasmul anticomunist al Monicăi Lovinescu murise în iunie 1960
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
metodă. Pornește de la motivații, mai precis de la ideea lui Mark Kramer, autorul articolui „The Prague Spring and the Soviet Invasion of Czechloslovakia: New Interpretations”, potrivit căuia, pe baza punerii în circulație a unor noi surse documentare trebuie continuată cercetarea cu privire la „distanțarea sovieto-română”. Apoi, profesorul Retegan exprimă pe scurt opinii cu privire la politica externă a României față de evenimentele din Cehoslovacia și trece la discutarea surselor în ordinea importanței lor și a rolului pe care l-au avut acestea în lămurirea unor aspecte. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ales că, în plan intern, liderul de la București a dus o politică de tip stalinist. Autorul s-a rezumat să sugereze răspunsul: Ceaușescu a fost un lider foarte abil și pragmatic, care a văzut evenimentele interne din Cehoslovacia ca o distanțare față de Moscova. „Partidul și poporul nostru - spunea Ceaușescu - urmăresc cu cea mai caldă simpatie și se bucură din inimă de succesele pe care le obțineți în opera de construcție a socialismului”. Evoluția și repercusiunile reformelor de la Praga îl interesau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui studiu care să îmbine contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un început salutar pentru o cercetare de calitate în domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea în timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a viziunii mult prea optimiste despre „perioada de aur” a arhitecturii românești interbelice. De asemenea, pe măsură ce arhitecții români vor putea călători și vor stabili contacte cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lucrarea Autismul infantil , Cristina Mureșan vorbește despre un mit al “ copilului sălbatic “ apărut în beletristică și potrivit căruia existau copii care erau percepuți ca fiind total diferiți de ceea ce era considerat “ normal “ și față de care se manifestă o tendință de distanțare, de excludere din viața socială. Istoria științifică a autismului se poate considera că începe cu relatarea unui caz celebru de către doctoral Itard, în 1799. Este vorba despre Victor, “ sălbaticul din Aveyron “. Observațiile făcute de doctorul Itard în legătură cu simptomele pe care
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
executare a regulamentelor sportive speciale pentru probe, pentru coechipieri, pentru adversari, cu o lejeritate care depinde de hazard în incipitul mijlocul și sfârșitul jocului, de noroc în execuția mișcării și în perfecționare fizică și mentală. Se admite că există o distanțare față de organizatori finanțatori, antrenori și arbitri, cu o precizare a intervenției acestora și cu o reglementare a acțiunii publicului suporter sau nu. În mileniul al treilea, Olimpismul devine moral, se bazează pe fairplay și începe să aibă o amprentă vizibilă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
poate căpăta chiar forma înrădăcinării geografice. Departe de a avea un sentiment de apartenență spațială sistematică, individul sportiv este confruntat cu un spațiu local, cadru de viață și câmp strategic, cu care întreține relații de o intensitate variabilă, de la o distanțare mentală egală cu indiferența, până la ceea ce unii autori numesc "cosubstanțialitate" sau "geograficitate", prin nașterea caracterului social la nivelul interacțiunii dintre indivizi, a schimbului social, perceput la nivelul colectivității actorului social sportiv, ca unică variantă a supraviețuirii, pornind de la principii ale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]