2,551 matches
-
de partea cealaltă Snegur, Muravschi, Ungureanu ș.a., din nou Chișinău după ce pe 30 august 1991 mi-a acordat primul interviu în Parlament, după 51 votul care a consfințit INDEPENDENȚA Republicii Moldova. în spatele meu așteptau cei de la BBC ... Petru Lucinski a fost distant, politicos și ... exact. Până atunci mai făcusem interviuri cu Mircea Druc (Primministru), Nicolae Dabija (redactor, Limba Română) și reprezentantul opoziției - Vladimir Voronin (astăzi președinte). François Mitterand, la Iași, în Palatul Culturii, a fost cel mai bine păzit președinte. Față în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
LUCHINSCHI era un intelectual ales, preferat de Moscova pentru loialitate. De 2 ori am stat de vorbă cu el (în timpul mandatului) dar totdeauna a vorbit rusește sub motiv că nu știe bine limba română pe care o vorbea perfect. Era distant, rece, calculat, șiret și originar KGB. Nu mi-a plăcut. Duminică, 11 februarie 2001, l-am avut oaspete în studioul TV Vaslui cu ocazia întâlnirii cu Ion Iliescu. Printre altele s-a discutat problema vizelor pentru moldovenii de peste Prut, iar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ajuns model, nu-l pot decât glorifica pe Constantin Ciopraga. Sunt oameni care nu dispar... multe generații; sunt destui care comunică fără să vorbească, sunt minți excepționale în trupuri chinuite... Profesorul, cărturarul, istoricul și criticul literar și mai ales OMUL - distant, echilibrat, autoritar, dar mai ales exact, expresiv și... cald - după un popas rece în Sala pașilor pierduți, din Universitatea Iași pe care a slujit-o magistral - s-a dus într-o stea... să mai vegheze la limba română. Modelul, rămâne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Culturile organizaționale deschise sunt receptive, primitoare față de noii salariați. Acestora le sunt suficiente câteva săptămâni pentru a percepe că au devenit "ai casei", că sunt tratați și fac parte din firma respectivă. Culturile organizaționale de tip Închis sunt secretoase și distante În raport cu noii angajați. În consecință integrarea acestora În noua firmă este un proces de lungă durată, uneori chiar ani de zile. e) Orientarea spre un control redus În raport cu cea spre un control intens. Criteriul pentru delimitarea acestei dimensiuni a culturii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
astăzi În condițiile tranziției noastre un etern deziderat. După părerea mea, marea majoritate a profesorilor din România nu răspund problemelor studenților, dorinței lor de calificare superioară. Profesorii s-au constituit ca o clasă politică ce Întoarce spatele tinerilor studenți. Sunt distanți față de aceștia și problemele lor de calificare profesională, În cea mai mare parte, nu-i interesează. Nu intrăm În amănunte. Câtă diferență față de universitățile din Vest, față de un curs ales liber de către studenți (din mai multe cursuri echivalente opționale), care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
prima categorie sunt de fapt dezvoltări ale teoriilor modernizării. Giddens (1990) conceptualizează globalizarea ca produs sau chiar echivalent al modernității, localizând începuturile acestui proces în secolul al XIX-lea. Globalizarea reprezintă "intensificarea relațiilor sociale de pe cuprinsul globului, care leagă localități distante în așa fel încât evenimentele locale sunt produse de întâmplări care au loc la mii de mile distanță și viceversa. Acesta este un proces dialectic, întrucât astfel de evenimente locale se pot manifesta într-o direcție adversă față de relațiile de la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nebunatică, episoadele călătoriei la Paris sau la moșia din Bărăgan fiind semnificative. Față de Felix manifestă o grijă tandră și protectoare, ajutândul să se adapteze noului mediu și vieții de student. Este veselă, grijulie, generoasă cu moș Costache, dar ironică și distantă față de clanul Tulea (scena reuniunii familiale din salonul casei lui Costache, de exemplu). Toate aceste schimbări de comportament explică diferențele de percepție ale celor din jur. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
această situație pentru a continua să critice Administrația. El a întrebat-o pe Ridgway cum de nu vrea Casa Albă să discute cu susținătorii amendamentelor, dacă tot se opune cu atîta înverșunare suspendării Clauzei. Wolf a descris Administrația ca fiind distantă. Susținătorii proiectelor de lege solicitaseră o întrevedere cu președintele, dar acesta refuzase să-i primească. Nici dumneata, nici subsecretarul Whitehead, nici secretarul Shultz și nimeni altcineva de la Casa Albă nu ne-a chemat niciodată ca să ne spună: "ascultați, avem niște
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1984 Idem, Yearbook on International Communist Affairs, 1985: Parties and Revolutionary Movements, Hoover Institution Press, Stanford, CA, 1985 Idem, Yearbook on International Communist Affairs, 1986: Parties and Revolutionary Movements, Hoover Institution Press, Stanford, CA, 1986 Stanciu, Ion, and Cernovodeanu, Paul, Distant Lands: The Genesis and Evolution of Romanian-American Relations, "East European Monographs, Boulder", Columbia University Press, New York, 1985 Stebbins, Richard P., The United States in World Affairs, Harper & Row Publishers, New York, 1965 Stern, Paula, Water's Edge: Domestic Politics and the
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de o dimensiune ontologică. Plăcerea tipizării se manifestă și aici, autorul analizând de fapt multiplele fațete ale tipului clasic ca bază a argumentării sale. Ca urmare, se mai scot în evidență trăsături precum caracterul elitist, erudiția, sociabilitatea, dar o sociabilitate distantă manifestată mai ales prin conversație elevată sau corespondență, relaționarea prin prietenii. În acest sens, se sugerează că începuturile literaturii române moderne e vorba de epoca pașoptistă stau sub semnul mentalității clasice deoarece exista un puternic sentiment de prietenie precum și o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Social Belgian, Statul trebuie să fie "activ și dinamic", dar "trebuie, de asemenea, recunoscută existența entităților sociale mai mici; ele pot oferi foarte mult în materie de colaborare și de organizare și, chiar mai bine decît Statul, care este prea distant și prea vast, ele permit participarea activă a tuturor celor interesați" (Congresul al XIV-lea, 1959). Societatea nu este o sumă de indivizi izolați, ci este formată din grupuri sociale naturale, din comunități care formează tot atîtea grupuri intermediare între
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de rusă câțiva ani mai târziu, își amintește: „În expresia lui era ceva sever, ceva care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
grupul social mare, instituționalizat, caracterizat printr-un grad de organizare foarte ridicat, prin scopuri și acțiuni bine definite și planificate. Dominantă este organizarea formală, mai puțin cea afectivă; relațiile Între membri se bazează pe diverse norme sociale, de accea sunt distante, reci, impersonale. O analiză de pionierat și mai amănunțită a grupurilor primare și secundare este realizată de psihologul american C.H.Cooley (1909. Despre grupurile primare el spunea că "sunt acelea care se caracterizează printr-o asociație intimă, față În față
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
alte efecte decât la Nichita Stănescu), oniricul Dimov se complace într-un necontenit joc al măștilor, plonjând deliberat în bufonerie și burlesc, abandonându-se firesc minutului revelator, încercând astfel să-și voaleze solitudinea. Așadar, asediind necunoscutul, el e colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la elevi și invers. "Reușita dialogului școlar dintre elevi și profesor nu depinde numai de pregătirea profesională sau științifică a acestuia... Ea este în funcție de atitudinea pe care o manifestă profesorul față de recepția elevilor. Modul său de a fi, amabil sau distant, rigid sau tolerant, iritant sau calm, poate amplifica și, respectiv, bloca fluxul comunicării" În sfârșit, efectele formative ale obiectelor de învățământ, precum și activitatea educativă a profesorilor sunt influențate considerabil de relațiile de comunicare dintre educatori și elevi. Pentru a cunoaște
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu siguranță, profeți evrei care s-au aflat într-o poziție similară, cea a lui Moise apropiindu-se cel mai mult de cea a lui Mahomed. Este adevărat că în iudaism relația dintre Dumnezeu și lume rămâne, global, mult mai distantă decât în celelalte două religii monoteiste. Actele de pe pământ ale lui Dumnezeu se revelează ca o enigmă de neînțeles pentru om, iar dacă Dumnezeu nu-i răspunde lui Iov, e și fiindcă Dumnezeu însuși este răspunsul 3. Suferințele lui Iov
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
era deja construită și asigura infrastructura de transport necesară valorificării petrolului. 48 Mult timp, capitala ținutului a fost deplasată când mai spre nord, când mai spre sud. În cele din urmă, s-a impus Ploieștiul, avantajat de poziționarea lui la mijlocul distantei dintre cele două râuri. Beneficia de acces la drum comercial spre Brașov, prin Văleni, de trasarea căii ferate și a soselei prin pasul Predeal. 49 Mărturie stau tezaurele arheologice găsite în zonele Roman și Cernăuți. 50 În timp, drumul a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
detalii elementare: nu reiese prea clar dacă subiecții știau cu ce se ocupă cercetătorul sau nu și în ce măsură acest lucru ar fi putut afecta calitatea datelor culese. De asemenea, este neclar care a fost relația dintre cercetător și subiecți: apropiată, distantă etc. și care ar fi numărul de subiecți care au furnizat informații detaliate în fiecare dintre cele trei studii de caz. Toate aceste mici inexactități nu afectează discursul de fond și concluziile, însă, din păcate, creează adesea o imagine de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fost folosit pentru influențarea directă a șefului Bisericii Ortodoxe în contactele pe care le are cu acesta, aceasta în măsura în care există posibilități (avându-se în vedere că aceste contacte sunt destul de rare și, în același timp, că patriarhul se poartă destul de distant cu el). Totodată agentul a avut și sarcina de a ne sesiza toate aspectele ce se desprind din comportarea pe care o are patriarhul. Pe plan extern, agentul a fost folosit pentru cunoașterea activității pe care o desfășoară membrii unor
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
constituie un mijloc de apărare, adesea foarte eficientă, împotriva amenințării depresive ce urmărește adolescentul în goană după un „obiect” niciodată satisfăcător: nu există de acum înainte nimic de așteptat, nimic de sperat, nimic de căutat, nici de iubit. Adolescentul devine distant, inaccesibil. Această experiență a vidului amenință rapid baza narcisiacă, putând culmina cu senzații de irealitate, de plutire (cf. exemplul Jacques). Pentru Gutton (1986), acest gol, această plictiseală intensă, constituie una dintre formele majore ale stării de proastă dispoziție și are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rezistență inconștientă încă de la începutul tratamentului. Pentru a implica pacienții ca și colaboratori activi în procesul terapeutic. Pentru a diminua probabilitatea de a forța pacientul să retrăiască experiențele traumatice care reîntăresc tiparele originale de comportament maladaptativ. Un punct de vedere distant într-o regresie parțială utilizând cunoștințele adulte ale pacientului, perspectivele sale și înțelegerea matură oferă circumstanțele optime pentru o terapie productivă și rapidă. Pentru a folosi o abordare retrogradă, mergând înapoi pe segmente de timp, ceea ce este cea mai bună
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
În măsura în care se derulează exclusiv la „birou” sau implică un număr redus de evaluatori în analiza aceleiași propuneri de proiect, evaluarea de tip convențional permite agenției de implementare reducerea costurilor de gestionare a programului. Însă, pe de altă parte, o evaluare „distantă” a propunerilor de proiect în acestă etapă crește riscurile ca proiectul să ridice probleme în faza de implementare. Dimpotrivă, evaluarea participativă permite ca, în condițiile în care evaluatorul constată că o propunere de proiect este relevantă, însă are nevoie de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și pedepselor. Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de răspundere din partea elevului, „exigența” cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și de abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru a fi autentică, trebuie să evite cele două extreme, la fel de dăunătoare: autoritatea distantă, rece, severă, și autoritatea excesiv de afectuoasă, de amabilă. Așa cum precizează A. Berge, autoritatea autentică implică coerențe: „Un educator slab este mai înainte de orice un educator incoerent și care, drept urmare, lasă întotdeauna pe copii în incertitudine asupra faptului în care el
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
odăii, În fiecare noapte după cină, cu un pahar În mână, și priveau cum ardea orașul În depărtare, cum se reflectau vâlvătăile incendiilor În apele negre ale golfului, pe când flăcările aprige și exploziile dădeau scenei un aer mut, ireal și distant; ca ultima instanță roșie, printre siluete și umbre, a unui coșmar tăcut de Bruegel ori El Bosco - cunosc restaurante din Paris ori New York, comentase Olvido, ai căror clienți ar da o ciurdă de bani ca să cineze cu o asemenea panoramă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]