35,147 matches
-
surprins în câteva cuvinte de Immanuel Kant. O crudă și devastatoare realitate a nației noastre, de aproape douăzeci și șapte de ani încoace. Ușor, dar sigur, s-a reușit, într-o perioadă relativ scurtă de timp, din neglijență și nepăsare, distrugerea identității noastre culturale. Cel mai dureros: cu premeditare! Cei cărora, având pâinea și cuțitul în mână, ar fi trebuit să le pese, nu au făcut altceva decât să-și urmărească propriile interese. Meschine, din păcate! Monumente istorice și de arhitectură
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și de complexitatea factorilor denudaționali. Distrugerea orizonturilor de roci mai dure ce protejează formațiunile mai moi și scoaterea la zi a acestora a atras după ea accelerarea ritmului de nivelare a reliefului și înlocuirea formelor structurale printr-o suprafață topografică cu noi caracteristici geomorfologice. Cuesta prezintă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pârâului Lohan, ca și zonele limitrofe, se înscriu ca arii de maximă intensitate seismică (gradul 8). Această încadrare a fost confirmată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, dar mai ales de cel din 4 martie 1977, care a provocat mari distrugeri în partea sudică și centrală a Moldovei. 4. HIPSOMETRIA BAZINULUI LOHAN. Harta hipsometrică a fost realizată urmărindu-se curbele de nivel de 150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Formarea stratului de zăpadă în general începe la câteva zile după prima ninsoare. În medie, stratul de zăpadă apare în a treia decadă a lunii noiembrie. La suprafața solului, stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului de zăpadă este un proces lent care începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la altitudini de peste 300 m, în zonele adăpostite și cu pădure. 3. DIFERENȚIERI
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
întrucât, după cum vom vedea ulterior, Vrancea, în special, și devălmășia, în general, s-au destrămat ca urmare a influenței unor factori externi, înainte să apuce să dea vreun „test” ca formă de organizare și resursele să poată fi exploatate până la distrugere. Stahl (1998, vol. I, p. 162) afirmă că, „după ce a fost dizolvat patrimoniul comun al Vrancei și s-a trecut la administrare prin organe de stat, au rămas totuși rămășițe ale vechiului sistem”. În lipsa acestui test empiric voi încerca, pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială pentru crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
au tăiat fără limită. Perioada aceasta de abuzuri cu efecte devastatoare asupra pădurii este foarte bine ilustrată de D. Sârbescu Lopătari (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 183 184): Nu cred să fi existat vreodată vreun chip mai barbar de distrugere a unei păduri, ca acesta. [...] pe de o parte, focuri năprasnice, pe de alta sutele de topoare au lucrat în zeci de ani la tulpinele brazilor și au doborât la pământ și ce era bun de lucru și ce nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
COMUNIST Manifestul comunist e evanghelia roșie a comunismului. Chiar unul din autori îl numește „evanghelia“ lor: așa evanghelie la așa autori. E cea mai crâncenă manifestare umană din câte am citit. Nu-i interesează pe Marx și pe Engels decât distrugerea legică a burgheziei în istorie, nimicirea unei clase, chiar dacă în burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu cât un secretar de stat sovietic. Da’ n-are importanță. Să piară burghezia! Ăsta e tot conținutul Manifestului. MIHAI I Regele
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
iar prezența lor în viața noastră, mai ales când capătă conotație istorică, trebuie luată în considerare. După 1948, ura organizată ca principiu de guvernare a pustiit societatea română: a pustiit sufletele oamenilor și relațiile dintre ei, așa cum, prin instinctele de distrugere declanșate, a pustiit acumulările trecutului și, deopotrivă - devenite ale tuturor și ale nimănui -, pământul țării, apele și pădurile ei. Procesul acesta continuă astăzi în alte forme. Ceea ce ne chinuim noi să punem pe picioare este în fond o țară devastată
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
s-a spus tot, s-au scris atâtea cărți, hărți cu destine cu drumuri de apă și pământ, divine căi spre cerul mort. Pudoare Ce închipuire poartă oglinda astăzi, ce închegare gata să se spargă, ce risipire prin ani! Ce distrugere cumplită, și nesăbuință? Treci neobservat de nimeni care să te oprească. Treci mai departe, obsedat de punțile tot mai subțiri; nu mai privi, în adâncul oglinzii au rămas doar grinzi. Portret Aș chema un gest, să mă înțelegi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
politica demografică comunistă în perioada 1965-1989. Conținutul armonios structurat deschide o fereastră spre ieri, prezentând, fără părtinire sau resemnare, imaginea omului de rând supus de autoritățile comuniste unei agresiuni continue, atât prin controlul excesiv al vieții private, cât și prin distrugerea valorilor naționale. În egală măsură, lucrarea demonstrează, prin evidențierea și aplicarea creatoare a tehnicilor, metodelor și elementelor inovante din pedagogia modernă, cât de important este ca individul care trăiește într-o societate democratică să conștientizeze existența unor alternative politice abuzive
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mai ales în ultimii zece ani. Titluri ale unor astfel de lucrări, consultate de această lucrare, sunt: „Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu” de Gail Kligman, „Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel” de Radu Ioanid, „Distrugerea trecutului României” de Dinu C. Giurescu și „Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârșit de sistem”, care conține comunicările prezentate în cadrul manifestărilor organizate la Sighet, în iulie 2002. Această lucrare nu urmărește decontextualizarea problemelor ce țin exclusiv de politica demografică, ci, dimpotrivă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cu ansamble semiurbane cu confort scăzut și supraveghere optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate ale țării erau menite sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
scăzut și supraveghere optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate ale țării erau menite sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul era același: consiliile comunale, sesizate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
București, au fost demolate, iar populația a fost strămutată în Otopeni, în blocuri de patru etaje. Demolarea satelor a fost de fapt o încununare a politicii de industrializare forțată, care a dus la destructurarea societății rurale românești, nu numai prin distrugerea unei sănătoase tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nu aveau grupuri sanitare sau instalații de racordare la rețeaua de gaz. Lipsa spațiilor comune și a parcurilor completa această structură urbană care reprima viața comunitară, în ansamblul ei. De fapt, sistematizarea urbană a regimul comunist dn România a însemnat distrugerea orașelor în proproție de 85 %90 % și apoi reconstruirea lor cu blocuri tip, cu rețele stradale aproape complet schimbate. În aceste orașe socialiste, în care s-au realizat ansambluri urbanistice, economice, culturale, științifice și artistice moderne, prea puține mărturii ale
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
trebuia să facă parte bisericile și mănăstirile, ele nu se încadrau în linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit în timpul sistematizării din anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării capitalei a fost Biserica Enei. Construită mai întăi din lemn, în anul 1611, de o anume Iana, soția unui târgoveț, rezidită, între 1720-1724, din cărămidă și piatră de către
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de sistematizare a distrus și alte monumente semnificative pentru arta europeană și pentru istoria românilor: bisericile mănăstirilor Cotroceni și Pantelimon, în 1984, respectiv 1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii Văcărești a fost unul dintre cele mai mediatizate acte totalitare pe plan extern. Complexul Văcărești, biserica și clădirile auxiliare (turnul-clopotniță, casa domnească, capela înconjurată de o galerie de coloane, chiliile călugărilor, stăreția, două bucătării) serviseră drept închisoare între 1864-1970
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
zidurile sfărâmate. Pănă la 15 decembrie 1986, în preajma Crăciunului, terenul pe care fusese ridicată între 17161740 falnica mănăstire era complet liber, totul fusese ras de pe fața pământului”. Din fericire au fost și monumente istorice și religioase care au scăpat de distrugere ca urmare a aplicării soluției translatării, soluție care s-a aplicat pentru prima dată, la inițiativa inginerului Eugen Iordăchescu, în cazul bisericii de la Schitul Maicilor, în data de 5 iulie 1982, pe o distanță de 245 m; aceeași metodă sa
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
septembrie 1985, biserica Sf. Ioan Piață, care din cauza reflectării ei în vitraliile nou așezate la magazinul Unirea, dar și a ieșirii „cu un pas înainte” spre bulevard, a fost mutată în 1986. (anexele 16-17) Reamenajarea Bucureștiului și a altor orașe, distrugerea monumentelor istorice și a lăcașurilor de cult au stârnit reacții, dezbateri și acțiuni de protest în rândul populației dar, mai ales, în cercurile profesionale, toate punând în discuție planurile de sistematizare și căutând soluții de protejare a monumentelor. Astfel, între
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
societatea românească prezenta toate simptomele decadenței: criză economică profundă provocată de o economie ineficientă, lipsită de competitivitate pe piața internațională; structuri politice depășite, osificate, energii sociale blocate; deteriorarea accentuată a valorilor morale și spirituale prin îngenuncherea și manipularea cultelor religioase, distrugerea spiritului de familie, a simțului de răspundere în viața particulară, cât și în cea socială, dezumanizarea muncii cinstite, responsabile și creatoare, devenită exclusiv mijlocul de câștigare a unei bucăți de pâine prin supunere totală față de ordinele, cel mai adesea incompetente
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la fel o să procedeze și ei cu noi. Ajuți, vei fi ajutat. Noi suntem croitorii propriei vieți, de aceea, să o croim corect. Că unde e lucru făcut rău, de acolo se strică mai tare. Nu trebuie să ajungem la distrugere, noi suntem frumosul, coroana copacului! Bunica Bunica mea este cel mai bun prieten și o mare comoară. Ea știe să dea un sfat bun la timpul potrivit, ea poate să fie bună, să fie grijulie, blândă, dar și severă. Nu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
străzilor existente are îmbrăcăminte definitivă (asfalt sau pavajă. Inconvenientul principal îl constituie lățimea părții carosabile care este de maximum două benzi. În urma precipitațiilor abundente din cursul anilor 1997 și 1998 au avut loc alunecări de teren care au dus la distrugerea a numeroase străzi. Pentru a elimina riscul producerii unor 80 accidente s-a executat spargerea îmbrăcămintii asfaltice și inlăturarea ei, inclusiv decopertarea materialului instabil în vederea descărcării de sarcină a zonei de alunecare. O altă problemă cu care se confruntă localitatea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
am început să opunem rezistență, să ne opunem abuzurilor și muncii istovitoare, dar foloseam tehnica lor foarte avansată. Apoi am început să opunem rezistență de grup împotriva violenței care creștea odată cu dorința noastră de libertate: bătaie, carceră, foame sau chiar distrugerea, moartea. Cănd au putut să ne înlocuiască cu roboții ne-au teleportat pe o altă planetă, nu de unde ne aduseseră, dar în alt Sistem Solar pentru a pierde complet contactul cu ei. I-am obligat și am luat cu noi
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ai destui ani pănă la adănci bătrănețe. A fost doar o glumă, scuze. Evelin: Cosmos va rămăne cu mine pănă în ultima clipă cănd ne întoarcem împreună acasă sau murim. Dacă nu mai putem pleca acasă voi da semnalul de distrugere a navei, apoi a lui Cosmos și apoi a mea. Profesorul: Dar, de ce nu ne lași nava și pe Cosmos ca să contribuie la progresul tehnic al oamenilor pe care i-ai creat? Evelin își pune în paharul de suc o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]