3,344 matches
-
oameni de știință, care pun Întrebări, găsesc soluții, Încearcă, acționează conștient, participă efectiv și afectiv” la dezvoltarea propriei cunoașteri (Raynal, Riunier, 1997, p. 79). Metodele la care facem trimitere aici au marele merit că dezvoltă capacități cognitive superioare precum: gândirea divergentă și convergentă, imaginația constructivă,capacitatea de explorare, de emitere de ipoteze și verificare de ipoteze, capacitatea de descoperire, capacitatea rezolutivă, capacitatea de analiză critică și reflecție ș.a. Formarea spiritului științific nu este, prin urmare, o problemă de schimbare a adevărurilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spre Însușirea automatismelor, a tehnicilor de execuție, care fac munca mai ușoară, mai sigură, mai rapidă, care aduceconomie de efort intelectual și fizic, precizie și acuratețe, forță și corectitudine etc., cât și spre dobândirea unor procedee și metode de acțiune divergente față de modelele cunoscute, de invenție, de inovație, generatoare de noi idei, de forme inedite, originale de exprimare, de soluționare a problemelor de descoperire, de creație În cele din urmă. Cu alte cuvinte, metodologia actuală trebuie să facă față Însușirii atât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea creativității, a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate), ferindu-i de efortul căutării, al rătăcirii, al comiterii greșelii și de cel al descoperirii proprii, al inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
programat duce prea mult la „tutelare”, dirijând pas cu pas activitatea mintală a subiectului și prin aceasta Împiedicându-l să-și dezvoltate capacitățile creatoare, gândirea euristică; ea corespunde, deci, dezvoltării mai degrabă a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte gândirea divergentă, să Îndemne la rezolvare de probleme fără tipare stabilite, să folosească În mod independent operațiile mintale și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte gândirea divergentă, să Îndemne la rezolvare de probleme fără tipare stabilite, să folosească În mod independent operațiile mintale și apelul la gândirea euristică. Gândirea creatoare nu se poate programa. Se Întrevede chiar, că o soluție optimă În viitor va fi o asemenea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
operă creată, indiferent de domeniu, nu devine valabilă decât după ce a trecut prin etapa de verificare, care îi confirmă sau îi infirmă valabilitatea. Pentru parcurgerea acestor faze, procesul de gândire creatoare a elevilor poate fi: convergent, în faza de incubare; divergent, în faza de iluminare. Este atât divergent cât și convergent în faza de verificare. 3.6. Factorii creativității Factorii care determină sau pot influența creativitatea sunt foarte numeroși și variați. Ei se pot combina în structuri foarte diferite, ceea ce face
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
valabilă decât după ce a trecut prin etapa de verificare, care îi confirmă sau îi infirmă valabilitatea. Pentru parcurgerea acestor faze, procesul de gândire creatoare a elevilor poate fi: convergent, în faza de incubare; divergent, în faza de iluminare. Este atât divergent cât și convergent în faza de verificare. 3.6. Factorii creativității Factorii care determină sau pot influența creativitatea sunt foarte numeroși și variați. Ei se pot combina în structuri foarte diferite, ceea ce face ca fiecare creator chiar când este vorba
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
conflict reprezintă capacitatea elevilor de a preveni declanșarea unor conflicte, de a le înlătura sau de a le amâna. Fluiditatea, flexibilitatea și originalitatea reprezintă primii și cei mai importanți factori ai creativității, care conduc la siguranță la realizarea unor producții divergente. Pentru ca un copil să fie creator, el trebuie să fie capabil să stabilească legături artistice noi, neașteptate, originale, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, să poată realiza combinații artistice cu o anumită intenție. Insușirile personalității creatoare ale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
își perfecționează acuitatea vizuală, spiritul de observație, dobândesc unele deprinderi practice legate de cunoașterea diferitelor procedee a unor tehnici de lucru. In acest scop pot fi utilizate exercițiile de invenție cu efecte plastice surpriză. Acest exercițiu se bazează pe proprietatea divergentă a gândirii, pe inteligența creatoare. Prima cerință: elevii colorează suportul umed sau uscat, cu două sau mai multe tente de culoare, urmând apoi să le fuzioneze prin balansarea suportului sau cu ajutorul jetului dirijat de culoare. A doua cerință: elevii privesc
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
considerate literare susțin, aparent neintenționat, imagini idilizate despre capitala țării, despre frumusețile și bogățiile naturale ale țării sau despre curajul și vrednicia strămoșilor noștri. Manualele de istorie de clasa a IV-a determină în mai mare măsură puncte de vedere divergente în ceea ce privește încărcarea ideologică a textelor cu mitologie națională românească. Unul dintre manuale este apreciat ca fiind ponderat, echilibrat, chiar modern prin abordarea istoriei naționale din perspectiva istoriei vieții private. Chiar și așa, nu s-a renunțat la unele simplificări cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că statul X are o cultură mai „bună” decât statul Y, în cazul firmelor această afirmație se susține prin raportarea la performanță, adică firma A are o cultură organizațională mai favorabilă performanței decât firma B. Cultura organizațională a generat păreri divergente chiar la nivelul definiției. Apariția conceptului a forțat o fixare a definițiilor aferente în mai multe domenii. Problema operaționalizării acestora s-a dovedit a fi cea mai spinoasă. Pe de altă parte, o relativă confuzie este dată și de nenumăratele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mare de discipline socioeconomice, ceea ce face ca gestionarea lor să fie dificilă din punctul de vedere al posibilității găsirii unui numitor comun concretizat în concepte, prescripții metodologice sau corelații calitative, cu atât mai mult cu cât părerile diferiților autori sunt divergente, generând o „junglă a teoriilor managementului” (Koontz, 1961). De aceea, este utilă o delimitare clară a elementelor de interes asociate subiectului. Cercetările au fost apoi îndreptate spre identificarea unor legături între caracteristicile mediului înconjurător și cele ale structurii (Burns și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-ne propunerii lui Andrei Cornea, care, folosindu-se de analogia cu democrația, așa cum este ea prezentată de Platon, ca un fel de bazar de idei, teme și concepții de la care se pot revendica și inspira numeroase filosofii, ideologii chiar profund divergente, crede că și Republica în sensul ei profund este tocmai diversitatea și enorma ei receptivitate la interpretare, iar mesajul ei ar fi tocmai acela de a încerca să se găsească tot mai multe idei care să ducă mai departe în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
formă de determinism. Altfel spus, pot exista copii foarte inteligenți și mai puțin creativi și invers. De fapt, dilema este rezolvată atunci când analizăm mai bine gândirea umană. Astfel, Guilford oferă un model în care gândirea are două forme: convergentă și divergentă. El susține (1983) că testele de inteligență se focalizează asupra modurilor de gândire convergentă, în timp ce creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Din perspectiva supradotării aceasta duce la concluzia că simpla evaluare prin testele de inteligență curente omite o componentă semnificativă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atunci când analizăm mai bine gândirea umană. Astfel, Guilford oferă un model în care gândirea are două forme: convergentă și divergentă. El susține (1983) că testele de inteligență se focalizează asupra modurilor de gândire convergentă, în timp ce creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Din perspectiva supradotării aceasta duce la concluzia că simpla evaluare prin testele de inteligență curente omite o componentă semnificativă pentru predicția performanței viitoare a copiilor dotați, și anume gândirea creativă. Pentru evaluarea acesteia există însă instrumente psihologice specifice. Unii cercetători
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acestui stereotip. Un alt cercetător a descris copilul dotat ca dispunând de un vocabular bun, având abilități în a face rapid legături și generalizări, înțelegând cu ușurință conceptele abstracte, cu o memorie extraordinară, un nivel înalt de curiozitate și gândire divergentă. După o analiză a mai multor descrieri, James Galagher a concluzionat că ceea ce au în comun acești copii este „îndemnarea în a absorbi concepte abstracte, a le organiza mai eficace și a le aplica mai adecvat decât colegii de generație
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de bună purtare, în timp ce alții sunt adevărați copii problemă, putând fi evaluați de profesori ca situându-se sub nivelul mediu al clasei. Explicația acestei stări de fapt ne trimite înapoi la diferențierea făcută de Guilford între gândirea convergentă și cea divergentă. Copiii cu o gândire divergentă dezvoltată sunt adesea plictisiți, răspund într-un mod nonconformist, poate chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt adevărați copii problemă, putând fi evaluați de profesori ca situându-se sub nivelul mediu al clasei. Explicația acestei stări de fapt ne trimite înapoi la diferențierea făcută de Guilford între gândirea convergentă și cea divergentă. Copiii cu o gândire divergentă dezvoltată sunt adesea plictisiți, răspund într-un mod nonconformist, poate chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor. 4.4. Instrucția acceleratăă: pro și contratc "4.4. Instrucția accelerat\\: pro [i contra" Copiii dotați și talentați, fie ei divergenți sau convergenți din punct de vedere al gândirii, reprezintă o probă de foc pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze clasa ca un întreg, el se află în fața necesității de a oferi materiale din ce în ce mai interesante și avansate pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Studii efectuate de alți autori, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență posibilitatea de a distinge două tipuri de inteligență. Psihologul american a reliefat existența unei „gândiri convergente”, care ne poate duce la o singură soluție, spre deosebire de „gândirea divergentă”, care ne oferă mai multe. Aceste rezultate sunt pe linia celor care au vorbit de spirite „analitice” diferite de cele „sintetice” (Fr. Paulhan) sau de „inteligență analitică” deosebită de „inteligența inventivă” (R. Meili). Oricum, gândirea, a cărei funcție este rezolvarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gândirii este un obiectiv pedagogic central, cel puțin de la începutul secolului nostru, încât manualele propuneau probleme necesitând eforturi inovatoare la nivelul clasei de elevi corespunzătoare. Gr. Nicola dă exemple de asemenea chestiuni care au fost totdeauna prezente pentru stimularea gândirii divergente (p. 103): „cum explicați?”, „ce relație este între...?”, „cum s-ar putea obține...?”, „ce se întâmplă dacă...?”. Bineînțeles, asemenea întrebări fac apel la creativitate numai dacă se pun la o lecție nouă (și nu la repetarea uneia anterioare). Dacă elevii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e. Combinarea variată și convergentă a mesajelor verbale, parași nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate (cât de puțini sunt cei care, în explicarea noțiunii de spirală, nu recurg la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă poate produce confuzii, nesiguranță și chiar refuzul conținuturilor transmise. Să ne gândim la situația în care mesajul verbal al profesorului afirmă importanța deosebită a ceva, în timp ce parași nonverbal trădează o indiferență totală. Ceea ce nu-l interesează și pasionează pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
veșnicul său creion roșu, picta rapid semne de întrebare sau de confirmare.) Acestea pot fi în concordanță unele cu altele, ceea ce mărește efectul retroacțiunii în cauză, dar este posibilă și situația opusă. În practica curentă a școlii apar și (fb) divergente. Iată, spre exemplu, un (fb) II, întârziat, consistent, mixt, limitat, redundant: la două-trei zile după ce făceam tema, pe nepusă-masă, profesorul ne cerea să scoatem caietele pe bănci și, trecând pe la fiecare, spunea DA sau NU, fără alte detalii. Veșnicul său
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
marginalizat în cadrul psihologiei. Am întreprins un studiu privind numărul de referințe la creativitate din Psychological Abstracts publicate între anii 1975 și 1994. Pentru realizarea proiectului, am investigat baza computerizată de date PsychLit conținând articole publicate, utilizând ca termenii-cheie creativitate, gândire divergentă și evaluare a creativității, termeni atribuiți articolelor din baza de date cu un conținut centrat în principal pe domeniul creativității. Am identificat, de asemenea, înregistrări suplimentare care conțineau rădăcina creativ - fie în titlul, fie în rezumatul articolelor -, dar care nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]