7,734 matches
-
adevărată revelație, deoarece cuprinde mesajul profetic al lui Hristos către Ioan privind evenimentele „ce trebuie să aibă loc în curând“, adică profeții asupra sfârșitu-lui lumii. D. M. De ce ne rugăm? Rugăciunea este momentul nostru cel mai intim în relația cu divinitatea și o exprimăm într-un climat de liniște și reculegere. Ne rugăm lui Dumnezeu, pe care îl denumim Tatăl, ne rugăm Fiului Său și Duhului Sfânt. Invocându-L pe Tatăl ceresc, ne dezvăluim iubirea și încrederea că suntem acceptați ca
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
purtate de Papă în Vinerea Mare semnifică dragostea lui Hristos pentru umanitate. Portocaliu. Stimulator și tonifiant, portocaliul trezește simțurile, provoacă senzația de bună dispoziție. În arta religioasă, el simbolizează dragostea universală. În limbajul simbolisticii creștine, portocaliul este folosit pentru a reprezenta divinitatea ce iluminează spiritul credincioșilor. Călugării budiști poartă haine portocalii, în timp ce cavalerii Sfintei credințe au o cruce din velur portocaliu. Portocaliul este și culoarea epicurienilor, fiind asociat cu bucuria de a trăi. Galben. Simbolizează lumina spirituală, evocă mierea (după spusele lui
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
și om. În Vinerea Mare, bisericile sunt decorate cu violet. În monumentele simbolice ale Evului Mediu, Iisus Hristos poartă roba violetă în timp ce suferă, ceea ce semnifică că acesta își asumă în totalitate reînvierea și că, prin sacrificiul său, Fiul Domnului este reintegrat divinității. Negru. Antiteză a albului, este culoarea doliului, cu toate că la origini era considerat simbolul fecundității. Negrul reprezintă lumea din adâncuri, pământul unde are loc regenerarea acesteia, este simbol al obscurității și impurității. Alb. Reprezintă unitatea și puritatea, virginitatea asociată rochiilor de
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi avem sădită-n noi mânia, Izvor din adevăr sau nedreptate, Din neputințe ce hrănesc furia, Lamă letală-n minți înfierbântate. Cu gânduri negre vine agonia, Uităm de noi, chiar de divinitate, Astăzi avem sădită-n noi mânia, Izvor din adevăr sau nedreptate. Cuvântului ce-alungă bucuria, În fața Domnului, întâietate Nu-i dați! Doar rugăciunile-nălțate Pot readuce-n inimi armonia... Astăzi avem sădită-n noi mânia. Referință Bibliografică: Rondel pentru armonie / Olguța
RONDEL PENTRU ARMONIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384962_a_386291]
-
expresia unui mister trăit, or ideologia este ceva construit. 24. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, este inaplicabil tocmai pentru că e absolut. 25. Suveran față de natură, supus Divinității, nemuritor și liber prin depășirea extramundană a condiției sale - acesta este omul creștin. 26. Nimic nu poate înlocui creștinismul; nici toată cultura antică precreștină. Eu sunt de părere că apogeul Europei nu e la Atena, ci în Evul Mediu, când
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
invenție, creare de epocă și stil. Nu e neapărat un înțelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea este posibilă. În fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea față de divin, geniul este mai apropiat de cer; dar nu sunt în măsura în care este apropiat sfântul. 41. În fața lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. 42. Dumnezeu a făcut lumea și pe om
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Iisus Hristos - dar nu ne interesează! 48. Istoria e întemeiată pe istoria dintre Eva și dracul. Așa începe istoria, această rătăcire a omului, ca o damnație. iar la apariția lui Iisus Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat și divinitatea om și istoria a fost anulată. Emil Cioran are o afirmație extraordinară: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Creștinismul a punctat supraistoric, deși a apărut în istorie. 49. Sunt două mari discipline guvernate de principiul ireversibilității: termodinamică și istoria. 50
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
măreția lui Iisus Hristos, Platon este un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea este un simplu ''demiurg'', ceea ce în grecește înseamnă ''meseriaș''. 83. Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. 84. La
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Platon este un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea este un simplu ''demiurg'', ceea ce în grecește înseamnă ''meseriaș''. 83. Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. 84. La întrebările fundamentale ''de ce?'' și
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea este un simplu ''demiurg'', ceea ce în grecește înseamnă ''meseriaș''. 83. Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. 84. La întrebările fundamentale ''de ce?'' și ''în ce scop?'' aporetica
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CULTURA ȘI DIVINITATEA Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Actualul nostru Președinte a afirmat la instalarea sa mulțumind electoratului: ”Sunt președintele ales al tuturor românilor nu numai a celor care m-au ales.” O
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
ales.” O cultură politică nouă, complet nouă pentru jumătatea extracarpatică a țării. În mod similar se pune stringent problema: Dumnezeu, Domnul Dumnezeul nostru, este oare numai Dumnezeul celui care crede? Oare cum arată Dumnezeul celor care nu cred într-o Divinitate asemănătoare fizic omului ci respectă Dumnezeul lor care poate fi o idee, natura sau de cu o entitate materială de exemplu Mutu fotbalistul? În imperiul Austro-Ungar românii din Ardeal, unguresc pe atunci, se credeau urmași ai Dacilor romanizați după intervenția
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
să faci veste explozive pentru cei ce vor să intre în rai pe scurtătură? Mai bine sihastru flămând dar împăcat cu Domnul prin rugăciune . Cultura este cultură și se obține prin muncă nu printr-un bogat palmares de rugăciuni adresate Divinității oricând și oricum. Învață ca să asimilezi cultură s-au culege-o măcar din bisericile în care ți se oferă nu prin melodii popești oricât de frumos ar fi cânta. Fă întotdeauna ce face popa care a ajuns unde este învățând
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
popești oricât de frumos ar fi cânta. Fă întotdeauna ce face popa care a ajuns unde este învățând și muncind deși âți cântă să te rogi mai mult nicidecum să pui mâna și capul la treabă. Referință Bibliografică: Cultura și Divinitatea / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
fie iubită. Moda a îmbrăcat omul de la începuturi, acum tot ea îl desbracă de inhibiții, de prejudecăți și armonii impuse de circumstanțe. Femeia devine un simbol, iar bărbatul ține pasul cu ea spre a putea ajunge la farmecele cu care divinitatea a înzestrat acest chip al iubirii universale. De anghel zamfir dan Referință Bibliografică: istoria modei / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2113, Anul VI, 13 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]
-
cercul interior este cel al identității, iar cel de-al doilea este al alterității.’’ Din mișcarea cercului alterității se naște opinia, iar din mișcarea regulată a cercului identității apare știință, ceea ce înseamnă că la baza tuturor lucrurilor sunt două principii: divinitatea și materia. Prima e rațiune și cauza, cea de-a doua nu are nici formă, nici limită, ea are inițial o miscare dezordonată, insă divinitatea, preferând ordinea dezordinii, a strans-o într-un singur loc. Astfel substanță, materia, a fost
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
a cercului identității apare știință, ceea ce înseamnă că la baza tuturor lucrurilor sunt două principii: divinitatea și materia. Prima e rațiune și cauza, cea de-a doua nu are nici formă, nici limită, ea are inițial o miscare dezordonată, insă divinitatea, preferând ordinea dezordinii, a strans-o într-un singur loc. Astfel substanță, materia, a fost transformată în cele patru elemente prezente și la primii filosofi ionieni, dar și în cultura chineză veche: apă, aerul, pământul și focul. Din aceste elemente
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
există în ea. Aceste elemente sunt în continuă schimbare, cu excepția pământului care, fiind constituit din figuri geometrice, subinscrise unui cub, nu se poate schimba; celelalte au ca elemente definitorii astfel: focul o piramidă, aerul un octagon, iar apa un icosaedru. Divinitatea este cauza întregii creații, consideră Platon, deoarece binele este făcător de bine, prin însăși natură să, universul este cel mai frumos lucru pentru că seamănă cu divinitatea. Universul e o ființă însuflețita, creat după asemănarea ființei inteligibile, dar ca să fie perfect
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
ca elemente definitorii astfel: focul o piramidă, aerul un octagon, iar apa un icosaedru. Divinitatea este cauza întregii creații, consideră Platon, deoarece binele este făcător de bine, prin însăși natură să, universul este cel mai frumos lucru pentru că seamănă cu divinitatea. Universul e o ființă însuflețita, creat după asemănarea ființei inteligibile, dar ca să fie perfect, a fost creată și făptura celorlalte animale. Divinitățile sunt de natură focului că și sufletul, ele nu au corporalitate, iar viețuitoarele sunt, după mediul în care
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
binele este făcător de bine, prin însăși natură să, universul este cel mai frumos lucru pentru că seamănă cu divinitatea. Universul e o ființă însuflețita, creat după asemănarea ființei inteligibile, dar ca să fie perfect, a fost creată și făptura celorlalte animale. Divinitățile sunt de natură focului că și sufletul, ele nu au corporalitate, iar viețuitoarele sunt, după mediul în care trăiesc, zburătoare [aer], acvatice [apă], terestre [pământ], înzestrate cu corporalitate și suflet în același timp. Ceea ce trebuie să facă orice ființă este
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
că și sufletul, ele nu au corporalitate, iar viețuitoarele sunt, după mediul în care trăiesc, zburătoare [aer], acvatice [apă], terestre [pământ], înzestrate cu corporalitate și suflet în același timp. Ceea ce trebuie să facă orice ființă este să se identifice cu divinitatea, pentru aceasta fiind necesare virtutea, forța, sănătatea, simțuri bune, bogăția, neamul ales și buna reputație. A fi bun implică și a fi frumos, acel kalokagatos specific gândirii grecilor. Universul este unic, creat perfect și perceptibil simțurilor, nelimitat, sferic, ca și
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
bune, bogăția, neamul ales și buna reputație. A fi bun implică și a fi frumos, acel kalokagatos specific gândirii grecilor. Universul este unic, creat perfect și perceptibil simțurilor, nelimitat, sferic, ca și cel care l-a creat, nepieritor că și divinitatea. Universul conține totalitatea corpurilor care există, puse într-o ordine perfectă, care ne dă posibilitatea de a le cunoaște. Unicitatea, acel element fundamental al pitagoreicilor, se multiplică; totodată el consideră că și Heraclit că totul curge continuu, fiind deci în
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
efectiv existența naturală să socială, s-o facă pe masura intențiilor, ideilor umane. Dar încă nu s-a renunțat la realitatea ideală morală, politica, estetică, perfecțiunea fiind și azi, în sens mai mult sau mai putin figurat un atribut al divinității. Iubire platonica sau iubire perfectă? Cel mai tulburător mit rămâne cel al androginului, însoțind gândirea multor umaniști preocupați în mod firesc să definească iubirea. Mitul acesta apare în dialogul Banchetul, relatând o petrecere unde se discută despre Eros, acea fiinta-idee
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
dar oare uităm că Platon rămânea tributar totuși timpului în care trăia, mentalităților epocii? Pornind de la acest mit, al androginului, am încercat să identific posibilitățile practice de a găsi marea iubire, iubirea perfectă. Dacă totuși considerăm că perfecțiunea rămâne atributul divinității, ca oamenii nu sunt perfecți ci perfectibili, este totuși demn de reținut ce consideră azi hotărâtor în realizarea acestui mit doi mari psihologi români: Corneliu Mircea, în lucrarea Intercomunicarea, si Mielu Zlate, într-un manual destinat elevilor de clasa a
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
cu ofer Când bate la porți închise, străine. (Iubirea) Se întâmplă uneori chiar celor credincioși, să cadă în stări depresive, care permit întâmplătilor nedorite din trecut să revină uneori obsesiv, să ocupe locul gândurilor senine, să tulbure chiar legătura cu divinitatea. Lipsa voinței și a puterii de iertare ar fi una din cauzele care te țin legat de persoanele cu încărcătură energetică negativă cu care ai venit în contact. Una din căile de ieșire din aceste stări este rugăciunea. Poezia ca
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]