1,319 matches
-
convenit să stea la capul locului, că nu-i nici un pericol, că nu fug nicăieri. Și Într-adevăr, vreo cinci sau șase zile am lucrat așa. Se obișnuiseră, mâncam mâncarea de la ei... Acest tractorist, nea’ Gheorghe, mi-a adus plăcintă dobrogeană și friptură de pasăre și de miel. Când mă Întorceam, le duceam și colegilor țigări și mâncare: pâinea care rămânea de la soldați și o gamelă cu mâncare pe care o țineam numai eu știam cum. Colegii abia așteptau să mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
melodia lu’ „O, ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O, brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: „Ce-ați colindat?”. Și era unu’, Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... „Ei, am colindat «O, ce veste»”... N-o spus, de fapt, ce-am colindat, dar ăla era informat deja cu ce-am colindat... Și nu mai știu câți am fost, vreo șapte-opt inși, și ne-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
GÂNDURI DE LA MARE, revistă apărută la Constanța, lunar, între ianuarie 1937 și mai 1942, condusă de Titus Cergău. Rubrici: „Cărți noi”, „Însemnări”, „Reviste”, „La redacție”, „Artiști dobrogeni”. Numărul versificatorilor este mare: Gr. Sălceanu, I. Dumitrescu-Frasin, Titus Cergău, Ada Val, Em. Papazisu. Proză semnează M. Pricopie, Al. Gherghel ș.a. publicistică - Ioan Micu (Panait Cerna), Roman Secăreanu (Poezia princiară a lui Radu Gyr), I. Simionescu (Dobrogea românească), N. Iorga
GANDURI DE LA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287154_a_288483]
-
Secăreanu (Poezia princiară a lui Radu Gyr), I. Simionescu (Dobrogea românească), N. Iorga (Istoria Dobrogei). Apar traduceri din poezia lui Al. Blok, Baudelaire, Petőfi și din scrierile lui Ovidiu, căruia i se dedică numărul 9-10/1939. Se publică și folclor dobrogean. Alți colaboratori: Ion Vlad, Gh. Enăchescu, Ion Neicu. D.B.
GANDURI DE LA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287154_a_288483]
-
fatal, sunt „oameni cu păcat”, și despre „lupii” vânați de reprezentanții ordinii publice, în fine, despre „marile construcții ale socialismului”. Este greu de reținut ceva valabil din punct de vedere estetic din aceste texte dramatic conformiste: câteva pagini descriptive (peisajul dobrogean din povestirea Bedros din Bazargic) sau mesajul ascuns din Scrisoare de pe mare, o mică narațiune pe care Ion Vartic o socotește „o capodoperă a prozei scurte românești”. Drum fără pulbere concentrează toate fantasmagoriile literaturii angajate (varianta stalinistă) și ale „metodei
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
romanul. Fapt sigur este că Drum fără pulbere este un execrabil roman politic care falsifică totul: tipologia, psihologia de clasă, datele esențiale ale epocii. Viziunea gazetărească partizană și, încă o dată, mistificatoare, este evidentă. Excepție fac câteva pagini descriptive (despre stepa dobrogeană, cartierele pitorești ale Constanței), care amintesc că în această scriere propagandistică, imensă și falimentară, se află un scriitor autentic. Și, cum va dovedi mai târziu, chiar un mare scriitor. Scriitorul adevărat se putea observa, în aceeași perioadă de confuzie și
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
, Costa (21.II.1916, Livezi, Grecia - 9.VII.1985, București), poet. Învață carte în limba română, la școala primară din sat. În 1926 familia sa imigrează în România, stabilindu-se la Silistra, în Cadrilaterul dobrogean. Viitorul poet își face studiile medii la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, unde îl are profesor pe Pericle Papahagi. La București studiază literele, filosofia și dreptul. În timpul vieții G. publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
, revista literară și artistică apărută bilunar, la Silistra, din 1935 până în martie 1936. Redactor: M. Papadopol. În articolul La un an, se arată că revista continuă tradiția publicațiilor locale „Dunărea”, „Plaiuri dobrogene”, „Analele Dobrogei”, „Rod nou” și „Lumină”. Colaborează cu poezii Dimitrie Batova, Nikita Al. Macedonski, Demetrie Mihail Dascălu, Eleonora Ionescu, E. Ar. Zaharia, - sub pseudonimul George Dan -, George Danubia, Toma Păscu, Alex. Gherghel, Bebe Stanciu, iar cu proza, G. Tăvala. M.Pp.
CUGET DOBROGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286552_a_287881]
-
La Farmecul nopții, care luase Premiul scriitorilor tineri pe anul respectiv. Textul, vizibil influențat de O’Neill (cum observa Al. Piru), se remarcă prin introspecția analitică pe care autorul o aplică unor personaje din spațiul predilect al literaturii sale, cel dobrogean, văzut încă de pe acum ca o alternativă la dimensiunile existențiale „mioritice”, definite de Lucian Blaga, și chiar ca o subdiviziune particulară a specificității „bărăganice”, ilustrată de scriitori ca A. I. Odobescu și Panait Istrati și teoretizată de un eseist ca Vasile
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
alții, C. face parte, din 1946 până în 1950, din Asociația (anticomunistă) Mihai Eminescu, condusă de preotul catolic Marie-Alype Barral. La sfârșitul anului 1947, lui C. îi apare la Editura Cultura Națională romanul Blocada, prima parte dintr-o trilogie epică, Simfonia dobrogeană, pe care piesa La Farmecul nopții, ca și nuvelistica debutului o anticipează. Cartea este retrasă curând din librării și interzisă de cenzura comunistă, în urma unor atacuri „marxizante” - cum le numește autorul ei - ale lui B. Elvin și Al. I. Ștefănescu
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
dar nu o pierde biserica românească. Deși în acest timp nu găsim pentru Dobrogea o directă stăpânire a mitropolitului Ungro-Vlahiei, totuși el are toată vremea stăpânire efectivă, indirectă. Mitropoliții de origine greacă de la Silistra și Varna, care nominal aveau păstoria dobrogenilor creștini, erau cu totul atârnați de noi. La București erau aleși și sfințiți; aici trăiau, aici se supuneau poruncilor mitropolitului nostru. Condica sfântă a Mitropoliei mele este plină de numele lor. Mulți nici nu știau unde le este scaunul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
soseau la timp pentru publicare 378). Dintre colaboratorii Revistei Catolice, mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limită continentală a rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. 1.2. Teritoriul rezervației este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecție integrală, zone tampon și zone economice. 1.3. Zonele cu regim de protecție integrală sunt protejate, în mod obligatoriu
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
din zona înghețând la temperaturi mai joase. 2.16. Lacul Rotundu (228 ha) a) Delimitare ... Lacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parches, în partea vestică a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunării, complexul lacustru Somova-Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
protecție integrală lacul Rotundu și are următoarea delimitare: - la nord, limită sudică a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (girla nouă); - la est, girla nouă și limită de est a ghiolului Saun; - la sud și vest, contactul Podișului Dobrogean cu zona palustra Saun până la limita sudică a pădurii. 3.8. Insula Popina (260 ha) Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume și cuprinde o bandă ce înconjoară insula spre lacul Razim, având o lățime de circa
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
lacului Razim; - la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman. 3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha) Protejează zonele cu regim de protecție integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare: - la nord, limită lacului Ceamurlia spre Podișul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Mării negre; - la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantației (grindul Chituc); - la sud, grindul
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Sălaj C. Produse de panificație Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de mere Schamagochs de Ciumesti - băutură răcoritoare
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de mere Schamagochs de Ciumesti - băutură răcoritoare de Livadă - băutură răcoritoare Soroli de Brăila - băutură răcoritoare de Buzias E. Ape minerale naturale
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
de Argeș; - de Carei; - de Oaș; - de Vâlcea; - de Sibiu; - de Harghita. B. Produse din carne Salam: - de Sibiu. Cârnați: - de Pleșcoi. C. Produse de panificație Pâine: - ardelenească cu cartofi; - ardelenească cu coaja bătută. Covrigi: - de Buzău; - de Brașov. Plăcintă: - dobrogeană. D. Fructe procesate: - magiun de prune de Râureni. ---------------
ORDIN nr. 212 din 30 martie 2004 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice şi denumirile de origine protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157006_a_158335]
-
2 ----------- "Țesătoria de pe acțiuni bis județul (82,9 mătase" Lupeni (S.A.) Hunedoara 13,1) Principalul obiect de activitate Producerea de țesături tip mătase crude și finite cu destinație confecții; comercializarea bunurilor realizate. 12. "Contex Societate Constanța str. 78,4 Întreprinderea Dobrogeana" comercială Căpitan ----------- textilă - S.A. pe acțiuni Papadopol (54 + "Dobrogeana" (S.A.) nr. 14 județul 29,1) Constanța Constanța Principalul obiect de activitate Producerea de fire țesături groase și saci din fibre liberiene; comercializarea bunurilor realizate. 13. "Varotex" - S.A. Societate Vaslui str.
HOTĂRÂRE nr. 1.327 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193057_a_194386]
-
Lupeni (S.A.) Hunedoara 13,1) Principalul obiect de activitate Producerea de țesături tip mătase crude și finite cu destinație confecții; comercializarea bunurilor realizate. 12. "Contex Societate Constanța str. 78,4 Întreprinderea Dobrogeana" comercială Căpitan ----------- textilă - S.A. pe acțiuni Papadopol (54 + "Dobrogeana" (S.A.) nr. 14 județul 29,1) Constanța Constanța Principalul obiect de activitate Producerea de fire țesături groase și saci din fibre liberiene; comercializarea bunurilor realizate. 13. "Varotex" - S.A. Societate Vaslui str. 217,9 Întreprinderea de comercială Ștefan cel ----------- tricotaje Vaslui
HOTĂRÂRE nr. 1.327 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193057_a_194386]
-
35%), Isverna (77%), Izvoru Bârzii (12%), Obârșia-Cloșani (44%), Podeni (98%), Ponoarele (65%) 199. ROSCI 0199 Platoul Meledic Județul Buzău: Lopătari ( 200. ROSCI 0200 Platoul Vașcău Județul Bihor: Cărpinet (54%), Criștioru de Jos (2%), Vașcău (14%) 201. ROSCI 0201 Podișul Nord Dobrogean Județul Constanța: Vulturu ( Județul Tulcea: Babadag (38%), Baia (30%), Beidaud (23%), Casimcea (24%), Ceamurlia de Jos (2%), Cerna (9%), Ciucurova (68%), Dăeni ( Dorobanțu (47%), Frecăței (12%), Hamcearca (39%), Horia (31%), Isaccea (22%), Izvoarele (53%), Jurilovca (2%), Luncavița (14%), Mihai Bravu
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
spp. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91X0 Păduri dobrogene de fag; ──────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────── 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Z0 Vegetație forestiera moezlaca cu tei argintiu; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Vegetație forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9260 Vegetație forestiera cu Castanea sativa; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9280 Vegetație forestiera cu Quercus frainetto; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 92AO Zăvoaie cu Salix albă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrancioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagră, Sfrancioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presura de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat dobrogeana) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates) Viperidae - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi și/sau forme intermediare) (Vipera de stepa) - *Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de fâneața) AMFIBIENI
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]