1,567 matches
-
a organismului. Manifestările stresante pot fi cognitive, emoționale, fizice și comportamentale. În general, subiectul nu poate discerne între eustres și distres întrucât atât stresorii pozitivi, cât și cei negativi, produc reacții specifice și nespecifice nediscriminative. În cazul eustresului (pozitiv) apar dominante următoarele caracteristici: - îmbunătățirea performanțelor fizice sau psihice; - creează motivație afectivă; - favorizează activitatea mușchilor, inimii și minții; - creează stare de bună dispoziție și străduință; - prepară organismul pentru „fugă sau luptă”. În contrast, distresul (stresul negativ) prezintă ca principale caracteristici: - scăderea performanțelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la Quintilian dubla ipostază, de trop și de figură retorică în formula simulare per contrarium, și dobândește valoare de filosofie la teoreticienii romantici germani, de exemplu la Fr. Schlegel, care o vor raporta la sinele absolut și la transcendent, prefigurând dominanta ontologică a postmodernismului, pentru care ironia va reprezenta un semn distinctiv. Sumara selecție de valențe istoricește constituite, indică deja dificultatea disocierii clare 134 între ironia ca principiu filosofic, etic, psihologic, retoric și ironia ca aspect al stilului literar. Acest polimorfism
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurdului care să justifice încadrarea sa în galeria scriitorilor absurdului sau în cea a precursorilor acestora. În acest scop va trebui să identificăm componente ale unei estetici "absurdiste" la Caragiale, pe care să le raportăm la o suprastructură care reflectă dominante ale creației literare aflate sub semnul acestei categorii în spațiul cultural european postbelic. Întrucât etalon pentru această suprastructură este, în ciuda propriilor proteste, cea mai mare parte a operei lui Eugen Ionescu, apreciem că se impune reliefarea acelor elemente care conectează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Sarafoff, / Servește-te de cartof" S-a constatat că omul caragialian este subjugat de trei pasiuni: politica, de fapt "marea trăncăneală" pe teme politice, amorul și gastronomia 87. Cea de-a treia dimensiune a tripticului tematic bazat pe cele trei dominante ale universului caragialian, primește în paginile urmuziene tot o configurație parodică dublată de o marcare aluzivă. Observăm, astfel, că aproape toți constituienții "discursului gurmand"88 asimilat prozei caragialiene, dobândesc în textele lui Urmuz valori cu semn schimbat. În primul rând
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
naționali și supranaționali 10. Unul dintre reprezentanții curentului, Renaud Dehousse, se opune dezvoltării federațiilor de partide ca actor de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale pentru stabilitatea integrării europene 11. În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
al căror țel era o Europă unită. Experiența dezastruoasă a național-socialismului a subliniat că „Europa nu este doar o unitate politică în sfera puterii, ci o realitate spirituală.” Imediat după război, problemele economice au fost extrem de presante și au rămas dominante în dinamica postbelică europeană. Mișcarea spre coordonate mai largi nu s-a manifestat doar în economie. Ea s-a resimțit cu claritate și în domeniul politicii internaționale. A devenit tot mai evident pentru toate statele (în condițiile înarmării nucleare și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
edifică forma muzicală polifonică ce-i poartă numele, se prezintă sub două aspecte tonale raportate la un centru zonal de referință, cu nominalizări distincte, corespunzătoare fiecăreia: Subiect - tema expusă în centrul tonal (zona tonală) de referință; Răspuns - tema enunțată în dominanta centrului tonal de referință . Este un fel de cadență tematică cu subiectul-tonică și răspunsul-dominantă într-un centru tonal determinat, echivalentul relației I - V . Privitor la caruselul tematic și corespondența tonală subiect - răspuns, I. S. Bach completează grila tonală de gradul
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Bach completează grila tonală de gradul I (aria tonală delimitată de 5ta superioară și cea inferioară, raportate la un centru de bază), cu o „licență”: răspunsul din zona tonală a subdominantei este, uneori, expus în relativa acesteia și nu în dominantă (tizul tonal al centrului de bază al fugii). Structura finită a formei de fugă bachiană, raportată la perechea parametrică temă-centru tonal, conține, sinoptic, clișeele individualizate pe formatul fiecărei fugi, ca schemă generală de sinteză. Expozițiile, cele responsabile cu expunerile temei
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
structură specială cu privire la clișeul general de enunțuri tematice din cadrul formatului de sinteză al fugii bachiene. Derulajul melodic este marcat prin clipuri tematice, de tip Subiect-Răspuns, în centrii tonali de referință. Confirmarea este evidentă prin cele patru enunțuri: „sol minor”-Subiect; dominanta lui „sol minor”-Răspuns tonal; „Si b major”, relativa lui „sol minor”- Subiect; „sol minor”-Subiect. Tema este marcabilă și prin formatul tripartit, cu secțiunile delimitate tonal și enunțuri ale clipului tematic corespunzătoare celor trei componente „clasice”: expoziție-dezvoltare/evoluție-repriză. La
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
poate întregi formatul de sinteză în sensul că: - Dacă se consideră 5ta și 4ta delimitările rezumative pentru Subiect și Răspuns, ca sugerări tematice prin eliminarea formulei ornamentice (dubla broderie), seria centrilor tonali și a enunțurilor tematice aferente se extinde cu dominanta relativei, fa, subdominanta, do, relativa subdominantei. În acest sens, este marcabilă și reluarea succintă a temei, în dominanta tonalității de bază, ca răspuns real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
și Răspuns, ca sugerări tematice prin eliminarea formulei ornamentice (dubla broderie), seria centrilor tonali și a enunțurilor tematice aferente se extinde cu dominanta relativei, fa, subdominanta, do, relativa subdominantei. În acest sens, este marcabilă și reluarea succintă a temei, în dominanta tonalității de bază, ca răspuns real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de susținere a celor trei zone tonale, generale, din fuga bachiană: Tonica (și dominanta); Relativa (și dominanta relativei); Subdominanta (și relativa subdominantei) - sol-re, Sib-Fa, do-mib (cu „Sib-Fa-do” permutate). - Dacă se acceptă, in abstracto, o reconfigurare a 5tei/4 tei prin includerea ornamentului „eliminat” (dubla broderie), se poate reconsidera formatul original al clipului tematic și
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de susținere a celor trei zone tonale, generale, din fuga bachiană: Tonica (și dominanta); Relativa (și dominanta relativei); Subdominanta (și relativa subdominantei) - sol-re, Sib-Fa, do-mib (cu „Sib-Fa-do” permutate). - Dacă se acceptă, in abstracto, o reconfigurare a 5tei/4 tei prin includerea ornamentului „eliminat” (dubla broderie), se poate reconsidera formatul original al clipului tematic și prin aceste sugerări
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
do-la-re-sol-do. - Fuga conține cinci platforme tonal-funcționale delimitate prin cadențe afirmate și pedale extinse: 1) Do, debutul fugii până la prima cadență explicită (la); 2) La, de la cadență până la următoarea (a doua cadență) afirmată (re); 3) Re, de la cadență până la tronsonul-pedală pe dominantă (sol); 4) Sol, tronsonul-pedală; 5) Do, tronsonul-pedală. DO-LA-RE-SOL-DO este o super-cadență care acoperă întreaga fugă prin aceste sectoare tonal-funcționale afirmate și confirmate prin reprezentativitate tonală și tronsoane cadențiale extinse. Super-cadența celor cinci platforme armonice este în corelație de autosimilitate cu
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
intolerant și abuziv, o forță a naturii dirijată deopotrivă către succes și autodistrugere. Daniel Day-Lewis nuanțează acest personaj pornind de la inflexiunile vocii, cu o căldură umană pînă la tonurile hîrșîite, guturale ale unei uri care bolborosește, de la mimica expresivă la dominantele posturale. Vocea determinată a lui Daniel vine în contrast cu vocea stinsă, obosită a lui Henry Plainview sau cea efeminat suavă cu derapaje isterice a lui Eli Sunday, pastorul evanghelist. Mustața "pe oală" ca și sclipirea metalic-cinică a privirii îi conferă un
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative legate de rnodificările performanței ci necesită și referiri la o serie de date ale psihofiziologiei cade exemplu cele privitoare la interacțiunea analizatorilo sau la dominantă. 3.3. Calitățile atenției 1) Volumul atenției Cantitatea de obiecte sau fenomene ce pot fi cuprinse simultan în câmpul reflectării clare, poartă denumirea de capacitate de aprehensiune sau câmp al atentiei (vezi capitolul despre percepție). Stabilirea volumului atenției se poate
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
progresează oboseala, deoarece sunt un rezultat al inhibiției de protecție. În măsura în care nu se modifică orientarea de bază a activității, ele reprezintă fenomene adaptative, pentru că asigură momentele de odihnă necesare unei activități de durată. 3) Concentarea atenției presupune orientarea între o dominantă, un focar de excitație, și zonele învecinate relativ înhibate. Examinarea stabilității atenției se face în laboratoarele de psihologie prin teste care solicita sarcini monotone: teste de baraj sau de operații aritmetice simple. Aceste teste se numesc teste de atenție concentrată
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
26). Principiul forță din care s-au împărtășit toate formulele de extremă dreapta a fost "ideia națională", care, desfăcându-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cristescu et al., 1994, p. 30). Avem astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
persiste chiar și în condiții politice ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
preventive pe care omul a trebuit să le creeze Începând cu: alegerea locului unde să viețuiască, locuință, vestimentație, alimentație, mijloace de securitate individuală sau colectivă. Toate acestea l-au făcut pe om să treacă de la un comportament inconștient, În care dominantă era componenta biologică, la un comportament eficient În care dominantă este rațiunea, dar care a avut mereu ca fundament existența, subzistența și supraviețuirea. În fapt În vechiul regim demografic omul era victima constrângerilor foarte puternice și posibilitățile lui de alegere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu: alegerea locului unde să viețuiască, locuință, vestimentație, alimentație, mijloace de securitate individuală sau colectivă. Toate acestea l-au făcut pe om să treacă de la un comportament inconștient, În care dominantă era componenta biologică, la un comportament eficient În care dominantă este rațiunea, dar care a avut mereu ca fundament existența, subzistența și supraviețuirea. În fapt În vechiul regim demografic omul era victima constrângerilor foarte puternice și posibilitățile lui de alegere foarte limitate, ceea ce permite afirmația că o societate În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe tânăr opozant sau intolerant, orientare care ține de contextul social și În general de ceea ce societatea oferă tânărului În perioada când se formează pentru că, printre altele, simțul critic În dialectica dezvoltării umane este extrem de acut la această vârstă. O dominantă În comportamentul adolescentului devine preocuparea pentru realizarea În plan personal În ceea ce privește perspectiva ca existență, carieră și familie. Toate acestea presupun un plan pentru independență economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care În general o vede
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
știe nimic” ca fiind extrem de ilustrativă pentru individul aflat la vârsta adolescenței și nu numai. Familia ca unitate socială fundamentală Iată așadar cum formarea familiei este o preocupare a adolescentului aflat În etapa adolescenței târzii, când aceasta devine chiar o dominantă, cu adânci resorturi biologice și implicit sociale. Iar dacă familia este un deziderat biologic și social pentru om, să vedem ce reprezintă ea În fapt pentru societate și perspectiva acesteia În evoluția sa istorică? Definită ca o microcomunitate umană Întemeiată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
justiție și patriotism, În care spiritul de dreptate, echitate, dragostea de neam și țară se regăsesc În forma cea mai pură, neviciate de interesele, compromisurile și experiențele conjuncturale de mai târziu. Preocuparea adolescentului pentru realizarea În plan personal devine o dominantă și se rezumă la existență, carieră și familie. Un tânăr În această situație Își face un plan pentru independența sa economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care o vede desăvârșită prin Întemeierea unei familii. Acest
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]