1,677 matches
-
drumului dintre lumină și întuneric, pe care Dumitru Irimia îl străbate, stilistic și chiar statistic, în fascinația față de limbajul eminescian din poezie : În raportul direct dintre termenii-extremă lumină și întuneric, sub aspectul frecvenței, predomină familia lexicală a celui dintâi (...). Sensul dominării este răsturnat, însă, de familia termenului umbră, cu o frecvență foarte ridicată. Component fundamental al imaginii lumii în viziune eminesciană, termenul depășește, prin semantica sa metaforică, limitele opoziției lumină-întuneric, dar chiar considerat numai sub acest aspect semantic, din perspectiva acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
umbră, cu o frecvență foarte ridicată. Component fundamental al imaginii lumii în viziune eminesciană, termenul depășește, prin semantica sa metaforică, limitele opoziției lumină-întuneric, dar chiar considerat numai sub acest aspect semantic, din perspectiva acestei opoziții, prezența sa tot impune o dominare a stării de întuneric sau tinzând spre întuneric (s.a.). Faptul de ordin statistic reflectă o componentă din plan semantic: drama confruntării lumină-întuneric (Irimia: 2012, 197). Dacă reputatul eminescolog și specialist în stilistică urmărea în poezie jocul umbrei, între lumină și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și lumea cefală (cu șefi, divizată). În primul caz, puterea aparține societății: controlați de societate, șefii ei nu sunt șefi. E o societate de egali, ființe umane libere. E o lume organizată în așa fel încît face imposibile raporturile de dominare între ființele umane, și împiedică "dorința nefastă" (a domina/a se supune). În lumea cefală, puterea s-a rupt de societate și s-a întors împotriva ei: societatea e controlată de șefi, "lideri", un grup dominant, o clasă conducătoare. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Legea. În acest tip de lume, este imposibil ca Legea să nu fie fundamentul lumii, Adevărul ultim. Ce spune Legea? Că membrii comunității sunt și trebuie să rămînă egali. În ce constă Adevărul? Un imposibil: dezbinarea, "dorința nefastă", relațiile de dominare și de supunere între oameni. Pentru că se supun Legii și-i sunt servili, acești oameni sunt liberi. A te supune Legii înseamnă a nu te supune nimănui; a servi Legea, înseamnă a nu servi pe nimeni. Pentru că, în viziunea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ea conține un risc major, un posibil în măsură să distrugă acest tip de lume: dezbinarea, "dorința nefastă", "inversarea datoriei". A deveni servitorul Legii eterne, a menține statu quo, înseamnă a perpetua "unitatea", a împiedica apariția șefilor, a relațiilor de dominare între oameni. Rămînînd conservatoare, societățile "primitive" rămîn "indivizibile". Omul modern este în stare să admită că dorința de statu quo a "sălbaticilor", refuzul schimbării este o formidabilă dorință de libertate și de egalitate? POSIBILELE ȘI IMPOSIBILELE LIMBAJULUI NOSTRU "Este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este o structură mentală rezultînd din interiorizarea, de către agent, a structurilor obiective ale cîmpului social în care intervine. Așa arată limbajul acestui tip de sociologie, care se vrea un studiu științific și critic al realității sociale, o "analiză rațională a dominării". Cît de științifică este teoria care, pentru a gîndi lumea, o împarte în politică, economie, artă, știință, le folosește adică limbajul, asimilează cu totul viziunea asupra lumii proprii omului modern? Cît de critică este sociologia care vorbește de cîmp economic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
localizeze, dacă putem spune așa, punctul său de orbire, etnologul ajunge să vadă specificul spațiului shongaï. Fernand Braudel respinge categoric lucrările lui Pierre Clastres la care ne-am referit îndelung. O societate fără ierarhie socială, fără guvernanți și guvernați, fără dominare, fără șefi, fără stat, este, pentru el, cu totul imposibilă. El pune accentul pe două non-imposibile: limbajul nu poate să nu producă relația comandă/supunere; statul nu poate să nu fie o necesitate biologică 137. Acest demers presupune ca cercetătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
știință au studiat aceste efecte grație progreselor neuro-științei, care permite observarea creierului în activitate în miile de situații ale vieții cotidiene, dar mai ales în fața reclamelor. Studiile au arătat că lumea reclamelor provoacă fenomene de memorizare inconștientă, de dorință de dominare a celuilalt, de nevoie de identificare cu aceste simboluri sau mărci. Aceleași studii au arătat raporturile dintre bani și individualism, manipularea imaginii corpului de mass-media. Dar nu e cazul să ne alarmăm. Cel mai adesea primim aceste mesaje fără a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de către forța publicitară, este dificil să-i reziști. Mai târziu a fost experimentate alte mecanisme: manipularea gândului cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile de producție
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pasivă, respingerea categorică, toleranța măsurată? Cum să acceptăm prezența „tele-ecranelor” în casele noastre sau, dimpotrivă, cum să ne ferim de mesajele pe care le transmit. În primul rând, privind în jurul nostru, văzând că reclamele pentru automobile folosesc întotdeauna noțiuni de dominare și de rivalitate socială, că dietele pentru slăbit fac același lucru, iar genericele publicitare determină atitudini egocentrice prin simplu fapt de a prezenta cascade de bani și dorința de a poseda, după cum arată studiile psihologice publicate în cele mai bune
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este adesea un instrument pentru afirmarea de sine mai ales pentru bărbați. Berlinele luxoase, coupé sport sau - cum e la modă mai nou - impozantele vehicule 4X4 sunt asociate uneori, în mod explicit, în reclame cu seducția sau cu fantasma de dominare masculină. Astfel, un clip publicitar pentru marca Volvo arăta, în 2007, un bărbat la volanul mașinii sale adoptând atitudini virile și purtând ochelari de soare și haină de piele. La sfârșitul reclamei apărea următoarea frază: „Cu ea am impresia că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dopaminei de 2 doi evoluează la masculi: crește la masculii dominanți, mai precis în striatum ventral, evidențiat în experimentul cu automobilele, dar nu și la masculii dominați sau de rang intermediar. Astfel, activitatea striatumului ventral este asociată cu statutul de dominare. Imaginile automobilelor, activând zona striatumului ventral, pun telespectatorii, temporar, într-o situație de dominanță față de semenii lui. Ceea ce se manifestă prin rapoarte de forță între macaci se evidențiază sub forma unor semne exterioare de dominanță la oameni. O reclamă pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
compactă: dintr-odată dispar în spatele coloanelor și, după un moment, iese un automobil. Un bărbat iese, învingător. Evident, acesta este bărbatul care s-a ridicat deasupra masei celor care alergau și transpirau. Prin intermediul acestui clip apare ideea unei relații de dominare între, pe de o parte, un individ care are un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor acestora se găsește femeia, miza dominanței între masculi. H. Walter a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor acestora se găsește femeia, miza dominanței între masculi. H. Walter a remarcat, în tot regnul animal, că semnele exterioare de dominare, numite și caracteristici sexuale secundare decid luptele de influență pentru accesul la femelă. Caracterele sexuale secundare (caracterele sexuale secundare sunt organele sexuale) iau forma unei cozi înfoiate la păuni, a unor canini proeminenți la gorilă (un animal totuși vegetarian!) sau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
accesul la femelă. Caracterele sexuale secundare (caracterele sexuale secundare sunt organele sexuale) iau forma unei cozi înfoiate la păuni, a unor canini proeminenți la gorilă (un animal totuși vegetarian!) sau a dintelui imens al narvalului. Astfel de semne exterioare de dominare le permit masculilor să stabilească ierarhii pentru că ele reflectă forța și vitalitatea indivizilor; aceste semne ajută și femelele să aleagă, știut fiind că încearcă să selecteze masculii cu o bună vitalitate. La specia umană, automobilul joacă un astfel de rol
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
indivizilor; aceste semne ajută și femelele să aleagă, știut fiind că încearcă să selecteze masculii cu o bună vitalitate. La specia umană, automobilul joacă un astfel de rol Este frapant de constatat că reclama pentru un BMW activează schema de dominare între masculi pentru accesul la femele prin intermediul unui scenariu de o claritate uimitoare. Activarea unei astfel de scheme mentale este de natură să intre în rezonanță cu activarea striatumului ventral al telespectatorilor masculi care privesc această reclamă. Numeroase reclame pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
femele prin intermediul unui scenariu de o claritate uimitoare. Activarea unei astfel de scheme mentale este de natură să intre în rezonanță cu activarea striatumului ventral al telespectatorilor masculi care privesc această reclamă. Numeroase reclame pentru automobile se exprimă în registrul dominări și al seducției. Pentru a încheia, cităm exemplu Peugeot-ului 307, care prezintă un automobilist la volanul unei mașini gigant. La început nu ne dăm seama de caracterul supradimensionat (proporțiile automobilului sunt conforme cu cele ale unui model normal), dar camera
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este dominant în sensul cel mai literal al termenului. Reclama se termină când el iese din mașină și femeile, căzând în admirație la picioarele lui, își ridică ochii spre el. „Vedeți lucrurile la scară mare!” este sloganul acestei reclame. Concluzie Dominarea între masculi pentru accesul la femele este un motor puternic al comportamentului animal și uman. Chiar și într-o societate egalitaristă moștenirea trecutului rămâne fixată în neuroni și dă frâu liber acestui instinct dacă i se oferă stimulii adecvați. Publicitatea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
liber acestui instinct dacă i se oferă stimulii adecvați. Publicitatea este, bineînțeles, un astfel de stimul. Cu atât mai mult trebuie să ne întrebăm asupra efectelor sale perverse din cauza cărora ființa umană își activează o reală și ancestrală potențialitate de dominare: este responsabilitatea puterilor publice să încurajeze această tendință sau să o stopeze. Deocamdată suntem în prima situație. Pentru mai multe informații Erk, S., Spitzer, M., Wunderlich, A.P., Galley, L., Walter, H. (2002), „Cultural objects modulate reward circuitry”, Neuroreport, vol. 13
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
despre a-ți însuși un bun care-ți face plăcere și care îți poate modifica imaginea și statutul social. O analiză reclamelor în domeniul automobilelor a arătat de exemplu că resursele psihologice ale cumpărării sunt adesea legate de ideea de dominare (dominarea celorlalți având o mașină mai mare, vezi fișa 32) sau de seducție. Reclamele pentru produsele de slăbit fac apel, după cum vom vedea, la noțiunea de comparație socială care ne determină să ne întrebăm dacă suntem mai mult sau mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a-ți însuși un bun care-ți face plăcere și care îți poate modifica imaginea și statutul social. O analiză reclamelor în domeniul automobilelor a arătat de exemplu că resursele psihologice ale cumpărării sunt adesea legate de ideea de dominare (dominarea celorlalți având o mașină mai mare, vezi fișa 32) sau de seducție. Reclamele pentru produsele de slăbit fac apel, după cum vom vedea, la noțiunea de comparație socială care ne determină să ne întrebăm dacă suntem mai mult sau mai puțin
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nesfârșit: dacă ne face plăcere să privim un film de groază mâncând pop-corn este pentru că angoasa favorizează ingerarea alimentelor grase, dulci sau sărate; de ce suntem impresionați de prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor”? Pentru că lumina roșie proiectată în spatele său întărește sentimentul de dominare pe care îl degajă! Aproape pentru fiecare emisiune de divertisment poate fi identificat un resort emoțional moștenit de la strămoșii noștri, activat de divertisment. Repertoriul nostru mintal și emoțional este un patrimoniu cu care trebuie să lucrăm și care nu e
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o lumină albastră este proiectată atunci când vorbesc concurenții, însă atunci când vorbește prezentatorul se aprinde o lumină roșie. Efectul unei astfel de regii este că prezentatorul pare mai autoritar. Un experiment a arătat efectele culorii roșii asupra raporturilor de competiție și dominare. Psihologii Russell Hill și Robert Barton au studiat efectul culorii roșii în luptele de arte marțiale. Un concurent îmbrăcat în roșu are mai multe șanse să câștige decât adversarii săi. Pentru asta au centralizat informații despre meciuri de box, de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai rar atunci când purtau un tricou de o altă culoare și câștigau mai multe meciuri când jucau în tricoul roșu. Se pare că roșul impresionează adversarul. Autorii acestui studiu consideră că majoritatea animalelor care se luptă pentru stabilirea relațiilor de dominare ierarhică au culoarea penajului în diferite nuanțe de roșu. Zoologii au constatat că cu cât un animal are o pigmentație roșie intensă cu atât ocupă un rang mai înalt de dominare în grup. Pigmentația roșie este cauzată aparent de puternice
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
majoritatea animalelor care se luptă pentru stabilirea relațiilor de dominare ierarhică au culoarea penajului în diferite nuanțe de roșu. Zoologii au constatat că cu cât un animal are o pigmentație roșie intensă cu atât ocupă un rang mai înalt de dominare în grup. Pigmentația roșie este cauzată aparent de puternice concentrații de testosteron, hormonul agresivității. Când vedem un adversar roșu, creierul deduce că acesta are un nivel crescut de testosteron și, în consecință, este foarte agresiv. Logic, suntem intimidați și ne
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]