9,274 matches
-
de la casă, de la Cobb și de la domnișoara Jixon, de la trusa de machiaj dăruită de Societatea Anglo-Latesthiană, de la operele lui Gilbert și Sullivan. Scoate din buzunare mustața falsă, ochelarii și beretele. Astea mi-au adus numai necazuri, îi spune el trist domnișoarei Jixon. E suit în avion și trimis la Londra. Aici îl așteaptă o anchetă oficială la CG. Le-a parvenit deja raportul ambasadorului, dar părerile judecătorilor, înaintea sosirii lui, sunt împărțite. Problema este că rapoartele lui au fost apreciate de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
pe ceilalți câini. Liliane îl întreabă din priviri dacă vrea să-l aștepte cu liftul. Lionel confirmă. De la parter se aude glasul inconfundabil al lui madame Agnès: — Ce se-ntâmplă cu liftul la etajul patru? Întrebarea rămâne fără răspuns. — Bună ziua, domnișoară Liliane, spune Lionel, de cum intră în liftul care poate căra maximum 200 de kilograme. — Bună ziua, domnule Lionel, răspunde ea, încercând să-l potolească pe Robespierre, care ar vrea să-l muște puțin pe Lionel dacă ar fi lăsat să ajungă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dinți și s-o conducă pe Liliane, câțiva pași, prin parc. — Bună dimineața, madame Agnès, se grăbește Lionel să salute primul, ținând ușa la lift deschisă, să iasă vecina cu odorul. — Dumneavoastră erați, domnule Lionel? Da’ uite-o și pe domnișoara Liliane... Ce matinală sunteți azi... Înțeleg că drăguțul de Robespierre vrea să facă un pipi mic? zice madame Agnès, încercând să-l mângâie pe Robespierre, dar oprindu-se la timp. — Bună ziua, madame Agnès. Măcar sâmbăta și duminica să-l plimb
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
oprindu-se la timp. — Bună ziua, madame Agnès. Măcar sâmbăta și duminica să-l plimb și eu, că în rest... profit de dumneavoastră. La revedere, madame Agnès. Mă grăbesc, să nu se scape pe mine. La revedere, domnule Lionel. — La revedere, domnișoară Liliane. După ce fata iese, madame Agnès îi spune lui Lionel, complice: — Săraca domnișoară Liliane, nu se mai mărită: fetele bune n-au noroc. Uite eu... Noroc cu câinele ăsta, are și ea un suflet de care să se-agațe. Știți
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
plimb și eu, că în rest... profit de dumneavoastră. La revedere, madame Agnès. Mă grăbesc, să nu se scape pe mine. La revedere, domnule Lionel. — La revedere, domnișoară Liliane. După ce fata iese, madame Agnès îi spune lui Lionel, complice: — Săraca domnișoară Liliane, nu se mai mărită: fetele bune n-au noroc. Uite eu... Noroc cu câinele ăsta, are și ea un suflet de care să se-agațe. Știți că Robespierre e proaspăt? Înainte a avut alt câine. — Serios? se arată Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în ciorap, pe urmă pe Robespierre sub o subsuoară de femeie și, la urmă de tot, figura dezolată a lui Liliane. O fată cu un picior în ghips poate fi omologată la categoria oloage? — Exact, spune Agnès în loc de bună seara. Domnișoara Liliane și-a scrântit piciorul. — Nu e grav, minimalizează Liliane. Și tocmai acum s-a oprit și liftul: dracii ăia de copii ai albanezilor de la opt s-au jucat cu el până l-au stricat. E un scandal. Am să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dracii ăia de copii ai albanezilor de la opt s-au jucat cu el până l-au stricat. E un scandal. Am să-l sun pe Clovis, trebuie să ia măsuri. Am ajuns o țară de imigranți. Cum o să urce acum domnișoara Liliane până la etajul patru? Lionel se uită lung la cârja și la ghipsul lui Liliane. Doar nu degeaba face el în fiecare dimineață exerciții de forță. Se hotărăște pentru un gest demn de Fred Astaire, dintr-un film hollywoodian. — Domnișoară
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
domnișoara Liliane până la etajul patru? Lionel se uită lung la cârja și la ghipsul lui Liliane. Doar nu degeaba face el în fiecare dimineață exerciții de forță. Se hotărăște pentru un gest demn de Fred Astaire, dintr-un film hollywoodian. — Domnișoară Liliane, îmi permiteți să vă duc în brațe până la vastele dumneavoastră apartamente? — Sunteți prea amabil, domnule viconte, intră Liliane în rol. Lionel o ia în brațe și începe să urce scările. Liliane ține în mână cârja, pe care o manevrează
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
i se adresează el văduvei. Azi am vrut să mă sinucid, ca să nu se împlinească prezicerea ghicitoarei. Vreți să-mi țineți puțin cămașa, să mă îmbrac? Mulțumesc. M-am aruncat în râul Maine. Vă rog să mă scuzați, doamnă sau domnișoară, că nu-mi dau seama după cum arătați. — Domnișoară, îl ajută mezina și-i întinde pantalonii. — Nu știu să înot. M-am dus la fund. Ca un pietroi m-am dus. Și m-am trezit pe mal. Vă rog să mă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să mă sinucid, ca să nu se împlinească prezicerea ghicitoarei. Vreți să-mi țineți puțin cămașa, să mă îmbrac? Mulțumesc. M-am aruncat în râul Maine. Vă rog să mă scuzați, doamnă sau domnișoară, că nu-mi dau seama după cum arătați. — Domnișoară, îl ajută mezina și-i întinde pantalonii. — Nu știu să înot. M-am dus la fund. Ca un pietroi m-am dus. Și m-am trezit pe mal. Vă rog să mă scuzați, domnișoară. — Corect, îl încurajează fata mai mare
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu-mi dau seama după cum arătați. — Domnișoară, îl ajută mezina și-i întinde pantalonii. — Nu știu să înot. M-am dus la fund. Ca un pietroi m-am dus. Și m-am trezit pe mal. Vă rog să mă scuzați, domnișoară. — Corect, îl încurajează fata mai mare, ajutându-l să-și pună haina. M-ați nimerit. — Mă bucur. E clar, orice aș face, o să mor duminică, de ziua mea. Clarvăzătoarea a văzut clar. — E o prostie, o nouă coincidență, nu se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
te rog, cu focul! Lionel o privește lung. A terminat să se îmbrace. Își ia la revedere de la onorata adunare. — Am să plec acum, te-am pedepsit destul. Să știi că sunt supărat pe tine. La revedere, doamnă, la revedere, domnișoarelor. Succesiune ușoară! Iese, evitând să calce prin băltoacele pe care le-a făcut la intrare. Este ora 14.30. Lionel intră în show-room-ul firmei de pompe funebre La Mort des Autres. Proprietarul se apropie de el. Crede că hainele i
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o librărie, decis să-și respecte contractul cu editura care-i plătise avansul. Or, primul pas în scrierea unor memorii serioase este cumpărarea unui caiet corespunzător. Se duce glonț la raionul de papetărie și i se adresează unei vânzătoare prietenoase: — Domnișoară, aș dori să cumpăr un caiet. Ce fel de caiet? întreabă întemeiat domnișoara, ținând cont de oferta diversificată expusă în rafturi. — Habar n-am, răspunde sincer Lionel. — La ce vă trebuie? încearcă fata să-l ajute. — Vreau să-mi scriu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Or, primul pas în scrierea unor memorii serioase este cumpărarea unui caiet corespunzător. Se duce glonț la raionul de papetărie și i se adresează unei vânzătoare prietenoase: — Domnișoară, aș dori să cumpăr un caiet. Ce fel de caiet? întreabă întemeiat domnișoara, ținând cont de oferta diversificată expusă în rafturi. — Habar n-am, răspunde sincer Lionel. — La ce vă trebuie? încearcă fata să-l ajute. — Vreau să-mi scriu memoriile. — Sunteți scriitor? cade pe spate vânzătoarea, dar se sprijină cu umerii de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în numele lui Jean, și al lui Gustave, și al întregului personal de la celebrul restaurant Duc d’Anjou. Am fost prezentați într-o lumină jalnică, poate și din cauză că am vrut să asigurăm o lumină intimă celor doi porumbei: domnul Lionel și domnișoara Liliane. E clar că tot ce s-a întâmplat în acea seară de pomină s a datorat exclusiv faptului că noi știam de transmisia în direct, la televizor. Altfel, nu am fi acceptat nici sub tortură ca un client să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sobrietate profundă, morală, echilibrată; desigur, fiind și umorist, contrapuncta, uneori, cu mici glume. Umorul, poate, ne-a și apropiat... După 1990, criticul instituție a dispărut. Domnul Teatru, cum i se spunea, nu și-a mai găsit locul. Nici Doamna sau Domnișoara Teatru. De ce? Pentru că a dispărut spaima față de cronici. În anii ’70 ’80, dacă Silvestru desființa un spectacol, cu o violență de care numai el era În stare, creatorul respectivului spectacol era pus la index vreo șapte luni. Nu-i mai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
să se orienteze spre un loc de muncă ordinar: M-am angajat din nou, Însă ca vânzătoare... nu am putut găsi altceva. Totuși a fost primul meu loc de muncă decent. Nu avea de ce să Îmi fie rușine. Eram doar domnișoara drăguță de la non stopul de pe colț care zâmbea tuturor și era mereu amabilă. Era ceva cu totul nou pentru mine. Un oraș În care nimeni nu te cunoaște, nimeni nu știe trecutul tău, nimeni nu știe nimic despre tine...”. Accesibilitatea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Închiriez un apartament și să mă Întrețin o perioadă. M-am angajat din nou, Însă ca vânzătoare. Nu am putut găsi altceva. Totuși a fost primul meu loc de muncă decent. Nu avea de ce să Îmi fie rușine. Eram doar domnișoara drăguță de la non-stopul de pe colț care zâmbea tuturor și era mereu amabilă. Era ceva cu totul nou pentru mine. Un oraș În care nimeni nu te cunoaște, nimeni nu știe trecutul tău, nimeni nu știe nimic despre tine. După câteva
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
anunțurilor din ziarele de mică publicitate (Anunțul telefonic, Anunțul de la A la Z, Anunțuri concrete, Anunțuri publicitareă sau din revistele sexy-porno (Eros și Amor, Sex 2000, Galeria etcă. „...Tânăr curat, discret și fără prejudecăți ofer servicii de companie doamnelor și domnișoarelor generoase” - cam așa sună un anunț de acest fel. Carlos ne dezvăluie câteva din secretele meseriei: „Reclama e mai rentabilă În ziare decât În reviste porno, deoarece clientela e formată din femei serioase, care nu cumpără toate prostiile...”, apoi Îl
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
F2: Întârziată fără vreme se plimbă Toamna prin grădini, cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Și cum abia plutește-n mers, ca o marchiză, de parcă-ntregul univers privește-n urmă-i cu surpriză, un liliac, nedumerit de-alura ei de domnișoară, s-a-ngălbenit, s-a zăpăcit și de emoție-a-nflorit a doua oară. * B1: Toamna, cu-a ei albă frunte și cu galbenii conduri, a lăsat argint pe munte și rugină pe păduri. * B2: Murmur lung de streșini, risipite șoapte cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pentru a-și fixa în memorie locul acestuia în bancă pentru ca, la ora viitoare, să devină o veche cunoștință. Apoi întrebă: Ați primit toți copiii manuale? Un băiețel ridică două degete așteptând să fie întrebat. Tu nu ai carte? Nu, domnișoară... Dacă a lipsit când ni s-au dat manualele,... spuse o fetiță fără a fi întrebată, întorcând capul spre cel aflat în dificultate, cu un zâmbet în care se putea desluși o doză infimă de reproș. Nu-i nimic, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
său, profesorul Paiu veni cu o propunere, având certitudinea că va fi îmbrățișată de mai multe cadre didactice: Ce părere au colegii mei de introducerea în școala noastră a unui curs de limbă engleză pentru adulți? Ar trebui întrebată și domnișoara Simona Deleanu, nu credeți, rosti directorul pe un ton conciliant. Fără să se anunțe Simona răspunse lapidar: Nu va fi posibil. Sorbonista, tonul nu era lipsit de ironie, e înscrisă la universitate. Roti ochii către mai mulți bănuiți persiflatori, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
care din umbră îi atribuiau apelativul de sorbonistă, așa cum erau etichetați toți cei care urmaseră doar cursurile unui institut pedagogic de 3 ani. Dacă nu se poate deocamdată, spuse directorul împăciuitor, poate mai târziu... Cum se spune viitor, în engleză, domnișoară? Future! spuse Simona cu dezinvoltură. Vedeți, am și învățat un cuvânt, spuse acesta. Toți cei prezenți s-au bine dispus. De altfel, nici nu ar fi fost motive palpabile de crispări. Apoi, alte probleme ocupară finalul consiliului profesoral. Propunerea profesorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Simona era ca o nucă cu coaja tare, dar cu miezul fragil și asta o știau atât prietenii cât și neprietenii ei. Se găsiră voci care să-i reproșeze în surdină: ,,dar despre preparațiile la domiciliu ce ne poate spune domnișoara profesoară de engleză?" Simona, cu o ureche formată spre a auzi mai ales ceea ce nu-i convenea, replică: Și nu am voie? Păi, nu prea... Nu prea nu e o interdicție de care să țin seama. În drum spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
care trece o singură dată prin gara mea. De dimineață și până la ora 8 seara sunt încontinuu ocupată, domnul meu! Nu mă pot angaja, mă simt destul de obosită la sfârșitul unei zile. De la opt la nouă seara, o singură oră domnișoară, o singură oră. Vin la dumneavoastră acasă. Sunt om de caracter, n-o să aveți nici un fel de neplăceri din pricina mea. Plătesc cât îmi cereți. În cele din urmă Simona se înduplecă. De la început, Gicu, așa o rugase să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]